2ra-2054/19 — rezilierea contractului de arendă și evacuarea de pe lotul de teren

2ra-2054/19 — rezilierea contractului de arendă și evacuarea de pe lotul de teren (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosar nr. 2ra-2054/2019

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător: (A. Arhip)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (I. Secrieru, A. Danilov, Iu. Cimpoi)

Î N C H E I E R E

30 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Miroslava Podolco,

reprezentată de avocatul Vitalie Eremia,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primarul General

al mun. Chișinău împotriva Miroslavei Podolco cu privire la rezilierea contractului

de arendă și evacuarea de pe lotul de pământ,

împotriva deciziei din 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Miroslava Podolco, reprezentată de avocatul Vitalie

Eremia și s-a menținut hotărârea din 11 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru,

c o n s t a t ă :

La data de 24 ianuarie 2017 Primarul General al mun. Chișinău, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Miroslavei Podolco cu privire la rezilierea

contractului de arendă și evacuarea de pe lotul de pământ.

În motivarea acțiunii, reclamantul Primarul General al mun. Chișinău, a

indicat că la 20 aprilie 2004, în baza deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.

9/27-23 din 08 aprilie 2004, Miroslava Podolco a încheiat cu Primăria mun.

Chișinău contractul de arendă funciară nr. 4065/2004, privind arendarea lotului de

pămînt cu suprafața de 0,007 ha din bd. Ștefan cel Mare si Sfînt, nr. 64/1.

Reclamantul Primarul General al mun. Chișinău a declarat că conform pct.

3.2.6 din contractul de arendă funciară și pct. 2.6 din dispoziția nr. 23-df din 22

mai 2014, pârâta Miroslava Podolco este obligată să elibereze terenul arendat pe

cont propriu la prima indicație a Primăriei mun. Chișinău.

Reclamantul Primarul General al mun. Chișinău a afirmat că prin reclamația

nr. 06-111/494 din 04 iulie 2016 a informat pîrîta despre inițierea procedurii de

reziliere a contractului de arendă funciară nr. 4065/2004 privind arendarea lotului

de pămînt cu suprafața de 0,007 ha din bd. Ștefan cel Mare și Sfînt, nr. 64/1, în

1

legătură cu necesitatea efectuării lucrărilor de interes public, la care nu a fost oferit

un răspuns.

Reclamantul Primarul General al mun. Chișinău a solicitat admiterea

acțiunii, rezilierea contractului de arendă funciară nr. 4065/200, încheiat între

Primăria mun. Chișinău și Miroslava Podolco la 20 aprilie 2004 și evacuarea

Miroslavei Podolco de pe lotul de pămînt situat în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel

Mare și Sfînt, nr. 64/1.

Prin hotărârea din 11 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Primarul General al mun.

Chișinău, s-a dispus rezilierea contractului de arendă funciară nr. 4065/200,

încheiat între Primăria mun. Chișinău și Miroslava Podolco la 20 aprilie 2004 și

evacuarea Miroslavei Podolco de pe lotul de pămînt situat în mun. Chișinău, bd.

Ștefan cel Mare și Sfînt 64/1, s-a încasat din contul Miroslavei Podolco în

beneficul statului taxa de stat în sumă de 200 lei.

Prin decizia din 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Miroslava Podolco, reprezentată de avocatul Vitalie Eremia și s-a

menținut hotărârea din 11 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primarul General al

mun. Chișinău împotriva Miroslavei Podolco cu privire la rezilierea contractului de

arendă și evacuarea de pe lotul de pământ.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că la 20 aprilie 2004

Primăria mun. Chișinău, în calitate de proprietar, și Miroslava Podolco, în calitate

de arendaș, au încheiat contractul de arendă funciară nr. 4065/2004, potrivit pct.

1.1 al căruia, în baza deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 9/27-23 din

08 aprilie 2004, proprietarul dă, iar arendașul ia în arendă lotul de pămînt cu

numărul cadastral xxxxxxxxxx, cu suprafața de 0,007 ha, situat în mun. Chișinău,

sectorul Centru, bd. Ștefan cel Mare și Sfînt 64/1. Prin pct. 1 al acordului adițional

din 02 decembrie 2009 la contractul indicat, părțile au convenit asupra prelungirii,

provizoriu, fără drept de privatizare, pe o perioadă de 5 ani, a termenului de

arendare a lotului de pămînt sus-indicat pentru exploatarea pavilionului de

așteptare a transportului urban de pasageri cu obiective de comerț, părțile

reglementînd și cuantumul arenzii, termenul de valabilitate a contractului de arendă

și obligațiile arendașului în exercitarea dreptului de arendă obținut. Prin dispoziția

Primarului General al mun. Chișinău nr. 23-df din 22 mai 2014 cu privire la

prelungirea termenului de arendare a lotului de pămînt din bd. Ștefan cel Mare și

Sfînt, nr. 64/1, Miroslavei Podolco, s-a prelungit, fără drept de privatizare, pe o

perioadă de 5 ani, termenul de arendare de către apelantă a lotului de pămînt

nominalizat pentru exploatarea pavilionului de așteptare a transportului urban de

pasageri cu obiective de comerț. În baza dispoziției indicate, la 02 iunie 2014

Primăria mun. Chișinău și Miroslava Podolco au încheiat acordul adițional la

contractul de arendă nr. 4065/2004 din 20 aprilie 2004, prin care părțile

contractante au convenit asupra prelungirii, provizoriu, fără drept de privatizare, pe

o perioadă de 5 ani, a termenului de arendare a lotului de pămînt corespunzător

pentru exploatarea pavilionului de așteptare a transportului urban de pasageri cu

obiective de comerț. Concomitent, părțile au mai convenit referitor la cuantumul

arenzii, termenul de valabilitate al contractului de arendă, precum și vizavi de

obligațiile arendașului în exercitarea dreptului de arendă obținut. Prin reclamația

nr. 06-111/494 din 04 iulie 2016, intimatul a propus apelantei rezilierea

2

contractului de arendă nr. 4065/2004 din 20 aprilie 2004 în legătură cu necesitatea

executării lucrărilor de reconstrucție a bd. Ștefan cel Mare și Sfînt. Reclamația

indicată a fost remisă în adresa apelantei la 06 iulie 2016, fiind recepționată la 08

iulie 2016.

La fel, instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate argumentele apelantei

referitoare la nerecepționarea reclamației nominalizate pe motiv că semnătura

aplicată pe avizul poștal nu-i aparține, deoarece recepționarea la adresa apelantei,

expusă și în cererea acesteia din 18 iulie 2017, denotă executarea de către intimat a

obligației respective, pretinsa recepționare de către un terț, conform aserțiunilor

apelantei, la domiciliul acesteia, nefiind opozabil intimatului. Instanța de apel a

conchis că apelanta a avut obligația de restituire autorității publice a terenului

arendat la prima solicitare a acesteia, ce este în speță justificată în condițiile în care

acest drept este oferit intimatului prin clauzele contractului încheiat, cu

modificările ulterioare, iar amplasarea terenului denotă că acesta este un teren

public, aferent pavilionului de așteptare a transportului de pasageri cu obiective de

comerț provizoriu.

Instanța de apel a mai apreciat ca fiind eronate argumentele apelantei

referitoare la faptul că prin hotărîrea primei instanțe au fost lezate drepturile

coproprietarului devălmaș a imobilelor din adresa sus-indicată, care este soțul

apelantei, deoarece prin soluția instanței de reziliere a contractului de arendă vizat

în speță și de evacuare a apelantei de pe terenul arendat nu se afectează drepturile

soțului apelantei. Instanța de apel a respins și argumentele apelantei referitoare la

necesitatea casării hotărîrii primei instanțe pe motivul necitării acesteia, deoarece

acest aspect nu constituie temei de casare a hotărîrii primei instanțe, în condițiile în

care la materialele cauzei este anexată dovada înmînării citației pentru ședința

judiciară din 11 octombrie 2018, iar în temeiul art. 102 alin. (4/1) Cod de

procedură civilă, citarea ulterioară a apelantei nu era necesară, inclusiv în condițiile

în care potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, ține de

obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de

acces la justiție, astfel încît se deduce că cel interesat în soluționarea litigiului urma

să se deranjeze de soarta dosarului, despre care avea cunoștință și să întreprindă

măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță. Mai mult decât

atât, instanța de apel a constatat că procedura de apel are caracter devolutiv astfel

încât apelanta este îndreptățitâ de a-și apăra drepturile și în instanța de apel, însă

constatările expuse supra denotă că apelanta nu a invocat nici un temei ce ar

determina necesitatea casării hotărîrii primei instanțe, motiv pentru care

argumentele susmenționate ale apelantei sunt eronate.

Instanța de apel a constatat că hotărârea primei instanțe este fondată și legală,

argumentele apelantei fiind combătute integral prin constatările expuse supra,

instanța de apel ajungând la concluzia de a respinge apelul declarat și a menține

hotărîrea primei instanțe.

La 14 mai 2019, Miroslava Podolco, reprezentată de avocatul Vitalie Eremia,

a declarat recurs împotriva deciziei din 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârea primei instanțe cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe, deoarece nu au fost constatate și elucidate pe

deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și au fost aplicate

3

eronat normele de drept material și, anume, nu a fost aplicată legea care trebuia să

fie aplicată, instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au

fost implicate în proces.

Recurenta Miroslava Podolco a menționat că instanțele judecătorești

inferioare au lipsit recurenta Miroslava Podolco de dreptul efectiv la apărarea

drepturilor sale în instanța de judecată, pe marginea solicitării Primarului General

al mun. Chișinău privind rezilierea contractului de arendă și evacuarea persoanei,

acest fapt fiind inadmisibil prin prisma art. 6 CEDO. Prin nerealizarea condițiilor

de citare legală a părți în proces, instanța de judecată a lipsit recurenta de mijlocul

de apărare a drepturilor sale, ori dacă s-ar fi respectat procedura de citare legală,

recurenta ar fi fost capabilă să se prezinte la ședința fixată de instanța de judecată,

privind examinarea cererii de chemare în judecată, fie personal sau prin

reprezentantul său ales, avocatul Vitalie Eremia, care de asemenea nu a fost citat

pentru ședința de judecată fixată pentru data de 11 octombrie 2018. Recurenta

consideră că au fost încălcate prevederile art. 105 Cod de procedură civilă, ce ține

de îmânarea citației și înștiințării.

Recurenta Miroslava Podolco a indicat că este eronată concluzia instanței de

apel precum că recurenta Miroslava Podolco a fost informată despre rezilierea

contractului de arendă a terenului încheiat cu Primăria mun. Chișinău. Recurenta a

menționat că este eronată concluzia instanțelor judecătorești inferioare precum că

Miroslava Podolco a recepționat reclamația privind rezilierea contractului de

arendă, din considerentul că lipsesc probe că semnătură de pe cotor nu ar aparține

Miroslavei Podolco, or imposibilitatea prezentării probelor și demonstrării că

Miroslava Podolco nu este autorul semnăturii de pe cotorul prezentat de către

Primarul General al Municipiului Chișinău, s-a datorat neinformării de către

instanța de judecată despre ședințele de judecată, fapt ce a dus la neparticiparea

recurentei și a reprezentantului acesteia la examinarea cauzei civile.

Recurenta Miroslava Podolco a menționat că instanțele judecătorești

inferioare au soluționat problema drepturilor unei persoane care nu a fost implicată

în process și anume nu a fost atras în proces soțul apelantei Miroslava Podolco

Viorel Stoianov, or potrivit datelor din Registrul bunurilor imobile, construcția

amplasată pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 64/1 este înregistrată cu drept de

proprietate după Miroslava Podolco, începând cu anul 2015, iar bunul dobândit de

către soți în timpul căsătoriei se supune regimului juridic al proprietății comune în

devălmășie, prin urmare orice acțiune întreprinsă de către autoritățile publice pe

marginea bunului imobil din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 64/1, afectează nu

doar drepturile Miroslavei Podolco, dar și ale lui Viorel Stoianov.

Recurenta Miroslava Podolco a relevat că bunul imobil construcția de pe bd.

Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 64/1 este înregistrată cu drept de proprietate după

Miroslava Podolco, prin urmare instanța de judecată nu putea admite solicitările

Primarului General al mun. Chișinău, privind evacuarea Miroslavei Podolco din

bunul cei aparține cu drept de proprietate.

Recurenta a menționat că dreptul la un proces echitabil presupune în primul

rând respectarea principiilor fundamentale ale procesului civil. Jurisprudența

CEDO, apreciază că, respectarea dreptului la un proces echitabil se poate realiza

doar cu respectarea cu strictețe a principiilor fundamentale principiul legalității și

principiului contradictorialității. Principiul supremației legii stabilește că, toate

raporturile juridice existente sunt guvernate de legi, iar în cazul apariției unui

4

litigiu soluționarea acestuia se realizează prin intermediul unei puteri judecătorești

legal investită cu puterea de a judeca, care la judecarea pricinii și pronunțarea

actului dispoziție se bazează doar pe materialele acumulate și legea care

guvernează procesul. Este inadmisibilă situația când judecarea unii pricini civile

are loc în baza unor interese proprii sau legi aplicate în mod arbitrar. Republica

Moldova ratificând Convenția CEDO, sa obligat ca stat să asigure principiul

legalității și preminenței dreptului, care asigură stabilitatea atât a sistemul legal cât

și a celui judecătoresc. În acest sens, Convenția CEDO, stabilește în mod exhaustiv

dreptului oricărei persoane la un proces echitabil, deci la judecarea cauzei să fie

aplicate în mod corect legile în vigoare să fie analizate în mod corect probele ce

susțin acțiunea părții, iar judecarea să fie imparțială, conform art. 6 CEDO.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces

la data de 28 martie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 3714 (f. d. 109), fiind

recepționată de recurenta Miroslava Podolco la data de 14 aprilie 2019, fapt indicat

expres în cererea de recurs (f.d. 146).

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de Miroslava Podolco, reprezentată de avocatul Vitalie Eremia, la data de

25 iulie 2019, cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură

civilă.

La 23 august 2019, în adresa intimatului Primarului General al mun. Chișinău

a fost expediată copia recursului declarat de Miroslava Podolco, reprezentată de

avocatul Vitalie Eremia, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 24 octombrie 2019 Primarului General interimar al mun. Chișinău a depus

referință prin care a solicitat declararea recursului depus de Miroslava Podolco,

inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de Miroslava Podolco, reprezentată

de avocatul Vitalie Eremia, în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

5

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Miroslava Podolco,

reprezentată de avocatul Vitalie Eremia, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Miroslava Podolco,

reprezentată de avocatul Vitalie Eremia, se referă la dezacordul recurentei cu

soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau

aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă. Din recursul declarat de Miroslava Podolco, reprezentată de avocatul Vitalie

Eremia, nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Miroslava Podolco, reprezentată de

avocatul Vitalie Eremia.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

6

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Miroslava Podolco, reprezentată

de avocatul Vitalie Eremia, împotriva deciziei din 12 martie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primarul

General al mun. Chișinău împotriva Miroslavei Podolco cu privire la rezilierea

contractului de arendă și evacuarea de pe lotul de pământ.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

7