3ra-1253/19 — obligarea eliberarii informatiei solicitate si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-1253/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: N. Arabadji) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Vl. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi) Î N C H E I E R E 23 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Sveatoslav Moldovan examinând admisibilitatea recursului depus de Mitrofan Valeriu, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mitrofan Valeriu împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova cu privire la obligarea eliberării informației solicitate și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 15 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul depus de Mitrofan Valeriu împotriva hotărârii din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani c o n s t a t ă: La 26 martie 2018 Mitrofan Valeriu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Educației al Republicii Moldova (în prezent Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova) cu privire la obligarea eliberării informației solicitate și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că la 29 iulie 2016 Ministerul Educației al Republicii Moldova în persoana ministrului Corina Fusu a emis ordinul nr. 726 „Cu privire la instruirea grupului de lucru responsabil de realizarea achizițiilor publice a lucrărilor și a serviciilor de proiectare pentru modernizarea Centrelor de excelență”. La 31 martie 2017 a fost organizată licitația publică nr. 17/00683 privind achiziționarea lucrărilor de reconstrucție și modernizare a Centrului de excelență în construcții mun. Chișinău. Tot la 31 martie 2017 a fost întocmit procesul-verbal nr. 17/00693/D cu privire la deschiderea licitației publice nr. 17/00693 pentru achiziționarea lucrărilor de reconstrucție și modernizarea a Centrului de excelență în construcții mun.

Chișinău. S-au prezentat principalele date din ofertele contractanților (prețul ofertei cu TVA): societatea cu răspundere limitată „Asicon” – 28464484,20 de lei; societatea cu răspundere limitată „Sagitod-Grup” – 28598106,64 de lei și societatea cu răspundere limitată „Ozun-Cons” – 28621047,57 de lei. 1 Conform deciziei nr. 17/00693/E din 25 aprilie 2017 a grupului de lucru pentru achiziții publice a Ministerului Educației, câștigător al licitației publice nr. 17/00693 din 31 martie 2017 a fost desemnată societatea cu răspundere limitată „Ozun-Cons”.

Cu toate acestea, societatea cu răspundere limitată „Ozun-Cons” nu respectă graficul de îndeplinire a lucrărilor stabilite, mai mult ca atît, acestea sunt executate contrar prevederilor stabilite cu lucrările proiectate în borderoul de finisări al încăperilor (compartiment 15/02463/C/5086-1-SA, planșa 5). Încălcările au fost confirmate de Serviciul de Stat pentru Verificarea și Expertizarea Proiectelor și Construcțiilor, care a efectuat un control la fața locului.

Modificările nu au fost introduse în proiect, dar au fost argumentate în mod abuziv printr-un proces-verbal de constatare din 13 octombrie 2017. La 12 februarie 2018 s-a adresat cu cerere Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, solicitând eliberarea copiei procesului-verbal de constatare din 13 octombrie 2017, semnat de factorii de răspundere care confirmă faptul că lucrările de placare a pereților se efectuează cu foi de gips-carton, contrar prevederilor stabilite cu lucrările proiectate în borderoul de finisări al încăperilor (compartiment 15/02463/C/5086-1-SA, planșa 5). Lucrările efectuate nu doar că sunt contrare proiectului, dar și periculoase pentru sănătatea omului, din care motive a solicitat anularea procesului-verbal din 13 octombrie 2017 semnat de factorii de răspundere.

Suplimentar a solicitat eliberarea copiei deciziei, hotărârii, demersului, sesizării sau a unui alt document expediat în adresa societății cu răspundere limitată „Ozun- Cons”, prin care s-a cerut anularea procesului-verbal din 13 octombrie 2017 și îndeplinirea lucrărilor interioare conform proiectului aprobat la etapa inițială, precum și eliberarea informației de către cine a fost semnat procesul-verbal menționat și cine din conducerea Ministerului a acordat împuterniciri pentru a fi semnat respectivul proces- verbal. La 28 februarie 2018 a recepționat scrisoarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 08/5-09/2198 din 22 februarie 2018, prin care i s-a comunicat că solicitarea sa nu cade sub incidența Legii privind accesul la informație.

Consideră Mitrofan Valeriu că Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în calitate de posesor și furnizor al informației, era obligat în conformitate cu Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, să-i furnizeze informația solicitată prin cererea din 12 februarie 2018. A cerut Mitrofan Valeriu admiterea acțiunii, obligarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării să-i elibereze: copia procesului-verbal de constatare din 13 octombrie 2017, semnat de factorii de răspundere, care confirmă faptul că lucrările de placare a pereților se efectuează cu foi de gips-carton, contrar prevederilor stabilite cu lucrările proiectate în borderoul de finisări al încăperilor (compartiment 15/02463/C/5086-1-SA, planșa 5); copia deciziei, hotărârii, demersului, sesizării sau a unui alt document expediat în adresa societății cu răspundere limitată „Ozun-Cons”, prin care s-a cerut anularea procesului-verbal din 13 octombrie 2017 și îndeplinirea lucrărilor interioare conform proiectului aprobat la etapa inițială; eliberarea informației de către cine a fost semnat procesul-verbal menționat și cine din conducerea Ministerului a acordat persoanei responsabile astfel de împuterniciri pentru a semna procesul-verbal respectiv contrar proiectului aprobat; obligarea aplicării sancțiunii disciplinare față de persoana responsabilă din cadrul Ministerului Educației,

Culturii și 2 Cercetării pentru aceste încălcări și încasarea sumei de 2000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 15 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul depus de Mitrofan Valeriu împotriva hotărârii din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile că Mitrofan Valeriu nu a contestat răspunsul nr. 08/5-09/2198 din 22 februarie 2018 a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, care a dus la încălcarea drepturilor sale, dar a solicitat direct obligarea furnizării informației solicitate prin cererea din 12 februarie 2018 și aplicarea sancțiunilor disciplinare față de persoanele responsabile.

La 11 iulie 2019 Mitrofan Valeriu a depus recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 15 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii. În motivarea recursului Mitrofan Valeriu a indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au desconsiderat pretențiile sale, ignorând faptul că prin acțiune a solicitat eliberarea copiilor unor documente, dar nu răspuns la cerere, or, intimatul nu i-a furnizat informația solicitată, încălcând astfel prevederile art. 7 alin. (3) din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000. La 10 septembrie 2019 în adresa Ministerului Educației, Culturii și Cercetării a fost expediată copia recursului depus de Mitrofan Valeriu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 18 octombrie 2019 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a depus referință, solicitând să fie declarat inadmisibil recursul depus de Mitrofan Valeriu, cu menținerea deciziei din 15 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe care le consideră legale și întemeiate. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios 3 administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei din 15 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa lui Mitrofan Valeriu prin intermediul poștei electronice la 11 iunie 2019, ora 16:02, recepționat de către recurent tot în acel interval de timp (f.d. 125). Cererea de recurs a fost depusă la 11 iulie 2019, adică în termenul prevăzut de lege.

Examinând temeiurile recursului depus de Mitrofan Valeriu în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Mitrofan Valeriu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul lui Valeriu Mitrofan cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențiala sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții 4 Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, însă din recursul depus nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Mitrofan Valeriu.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ, art. 270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Mitrofan Valeriu, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Sveatoslav Moldovan 5