3ra-992/20 — accesul la informatie

Dosarul nr.3ra-992/2020 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (M. Gandrabur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima) Î N C H E I E R E 11 noiembrie 2020 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului depus de Mitrofan Valeriu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mitrofan Valeriu împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării privind accesul la informație, împotriva deciziei din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 04 septembrie 2017 Mitrofan Valeriu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării privind accesul la informație.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 11 august 2017 a expediat cererea nr. 02/17 privind accesul la informație, prin care a solicitat eliberarea copiei dosarului de achiziții publice privind efectuarea lucrărilor de reparație la acoperișul blocului de studii al Centrului de Excelență în Construcții din mun. Chișinău, semnat de persoanele care au organizat această licitație, eliberarea copiei ordinului emis de Ministrul educației prin care s-a format comisia privind organizarea licitației cu privire la reparația capitală a acoperișului de la Centrul de Excelență în Construcții din mun. Chișinău, inclusiv și ordinul cu componența numerică a acestei comisii.

Reclamantul a susținut că, nu a primit nici un răspuns la cererea înaintată și a solicitat obligarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării să-i elibereze copia dosarului de achiziții publice, aplicarea unei sancțiuni disciplinare persoanei responsabile din cadrul Ministerului în conformitate cu legislația în vigoare și repararea prejudiciului moral în sumă de 2000 de lei, cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informații sau prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de acces la informații. Pe parcursul examinării cauzei reclamantul a renunțat la pretenția cu privire la obligarea eliberării copiei ordinului Ministerului Educației, prin care s-a format comisia privind organizarea licitației cu privire la reparația capitală a acoperișului de la Centrul de Excelență în Construcții din mun.

Chișinău și a ordinului cu componența numerică a acestei comisii. 1 Prin încheierea din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admis renunțul reclamantului la pretențiile enunțate, procesul în această parte fiind încetat. Prin hotărârea din 27 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cererea de chemareîn judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de apel depusă de Mitrofan Valeriu și a fost menținută hotărârea din 27 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. În motivarea deciziei, Curtea de Apel Chișinău a specificat că, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării întemeiat a refuzat să-i prezinte lui Mitrofan Valeriu copia dosarului achiziției publice, deoarece accesul la informația conținută în acesta este restricționată prin lege.

Astfel, hotărârea primei instanțe este corectă și argumentată. Iar, apelantul nu a prezentat argumente plauzibile în combaterea soluției adoptate de către instanța de fond. La 28 august 2020, prin intermediul poștei electronice, Mitrofan Valeriu, a depus recurs împotriva deciziei din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii. În motivarea recursului recurentul a invocat că nu au fost constatate și elucudate pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei și că au fost aplicate eronat normele dreptului material și procedural.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. La caz, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată, în prezența participanților la proces, la data de 01 iulie 2020. Decizia Curții de Apel Chișinău a fost expediată participanților prin intermediul poștei electronice la data de 15 septembrie 2020 (f.d.

49 vol.II). Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că Mitrofan Valeriu, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul la 28 august 2020, în termenul prevăzut de art. 245 Cod administrativ. La 19 septembrie 2020 în adresa Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. La 02 noiembrie 2020 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, a depus referință la cererea de recurs depusă de Mitrofan Valeriu, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

2 Prin prisma art.246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 3 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Mitrofan Valeriu, este inadmisibil. În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Mitrofan Valeriu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 4