3ra-992/20 — accesul la informatie

Dosarul nr.3ra-992/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima)

Î N C H E I E R E

11 noiembrie 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Mitrofan Valeriu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Mitrofan Valeriu împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării privind accesul

la informație,

împotriva deciziei din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 04 septembrie 2017 Mitrofan Valeriu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării privind accesul la informație.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 11 august 2017 a expediat cererea

nr. 02/17 privind accesul la informație, prin care a solicitat eliberarea copiei dosarului

de achiziții publice privind efectuarea lucrărilor de reparație la acoperișul blocului de

studii al Centrului de Excelență în Construcții din mun. Chișinău, semnat de persoanele

care au organizat această licitație, eliberarea copiei ordinului emis de Ministrul educației

prin care s-a format comisia privind organizarea licitației cu privire la reparația capitală

a acoperișului de la Centrul de Excelență în Construcții din mun. Chișinău, inclusiv și

ordinul cu componența numerică a acestei comisii.

Reclamantul a susținut că, nu a primit nici un răspuns la cererea înaintată și a

solicitat obligarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării să-i elibereze copia

dosarului de achiziții publice, aplicarea unei sancțiuni disciplinare persoanei

responsabile din cadrul Ministerului în conformitate cu legislația în vigoare și repararea

prejudiciului moral în sumă de 2000 de lei, cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza

informații sau prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de acces la informații.

Pe parcursul examinării cauzei reclamantul a renunțat la pretenția cu privire la

obligarea eliberării copiei ordinului Ministerului Educației, prin care s-a format comisia

privind organizarea licitației cu privire la reparația capitală a acoperișului de la Centrul

de Excelență în Construcții din mun. Chișinău și a ordinului cu componența numerică a

acestei comisii.

1

Prin încheierea din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

admis renunțul reclamantului la pretențiile enunțate, procesul în această parte fiind

încetat.

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

cererea de chemareîn judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de

apel depusă de Mitrofan Valeriu și a fost menținută hotărârea din 27 noiembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În motivarea deciziei, Curtea de Apel Chișinău a specificat că, Ministerul

Educației, Culturii și Cercetării întemeiat a refuzat să-i prezinte lui Mitrofan Valeriu

copia dosarului achiziției publice, deoarece accesul la informația conținută în acesta este

restricționată prin lege. Astfel, hotărârea primei instanțe este corectă și argumentată. Iar,

apelantul nu a prezentat argumente plauzibile în combaterea soluției adoptate de către

instanța de fond.

La 28 august 2020, prin intermediul poștei electronice, Mitrofan Valeriu, a depus

recurs împotriva deciziei din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu

emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului recurentul a invocat că nu au fost constatate și elucudate pe

deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, concluziile

instanței de apel sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei și că au fost aplicate eronat

normele dreptului material și procedural.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

La caz, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată, în prezența

participanților la proces, la data de 01 iulie 2020. Decizia Curții de Apel Chișinău a fost

expediată participanților prin intermediul poștei electronice la data de 15 septembrie

2020 (f.d. 49 vol.II).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Mitrofan Valeriu, s-a conformat prevederilor legale și a

depus recursul la 28 august 2020, în termenul prevăzut de art. 245 Cod administrativ.

La 19 septembrie 2020 în adresa Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, a

fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 02 noiembrie 2020 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, a depus referință

la cererea de recurs depusă de Mitrofan Valeriu, prin care a solicitat respingerea cererii

de recurs.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

2

Prin prisma art.246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii

din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea

în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din

3

19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1

(a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de Mitrofan Valeriu, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Mitrofan Valeriu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

4