3ra-1362/19 — cu privire la constatarea faptului si anularea inregistrarii candidatului electoral

Dosarul nr. 3ra-1362/19 Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Telenești – L. Iarmaliuc Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, E. Palanciuc, A. Minciuna ÎNCHEIERE 20 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de către Consiliul electoral de circumscripție electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea depusă de către Consiliul electoral de circumscripție electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16 împotriva candidatului la funcția de primar al comunei Jora de Mijloc desemnat de Partidul Politic „ȘOR”, Serghei Labliuc, persoane terțe concurentul electoral la funcția de primar al comunei Jora de Mijloc desemnat de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Ecaterina Vidrașco și concurentul electoral la funcția de primar al comunei Jora de Mijloc desemnat de blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, Dumitru Ghilinschii cu privire la constatarea faptului și anularea înregistrării candidatului electoral, împotriva deciziei din 19 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a casat hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 13 octombrie 2019 și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de către Consiliul electoral de circumscripție electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16,

constată : La 11 octombrie 2019 Consiliul electoral de circumscripție electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16 a depus în instanța de contencios administrativ cerere împotriva candidatului la funcția de primar al comunei Jora de Mijloc, desemnat de Partidul Politic „ȘOR”, Serghei Labliuc cu privire la constatarea faptului că concurentul electoral Serghei Labliuc, deținând funcția de primar interimar al comunei Jora de Mijloc, candidând la funcția de primar al comunei Jora de Mijloc, nu și-a suspendat activitatea din funcția de primar al comunei Jora de Mojloc, anularea înregistrării concurentului electoral Serghei Labliuc – candidat la funcția 1 de primar al comunei Jora de Mijloc desemnat de Partidul Politic „ȘOR”, pe circumscripția electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16.

Prin încheierea din 11 octombrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, s- au atras în proces în calitate de terți concurentul electoral la funcția de primar al comunei Jora de Mijloc desemnat de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Ecaterina Vidrașco și concurentul electoral la funcția de primar al comunei Jora de Mijloc desemnat de blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, Dumitru Ghilinschii. (f.d. 50-51) În motivarea cererii a invocat că la 14 septembrie 2019 Serghei Labliuc, care deținea funcția de primar interimar al comunei Jora de Mijloc, a depus documentele privind înregistrarea sa în calitate de candidat la funcția de primar al comunei Jora de Mijloc.

În setul de acte Serghei Labliuc a anexat și declarația pe proprie răspundere privind obligația de suspendare din funcția de primar interimar al comunei Jora de Mijloc, începând cu data înregistrării sale în calitate de concurent electoral, pe durata campaniei electorale. Prin hotărârea Consiliului electoral de circumscripție electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16 cu nr. 7 din 14 septembrie 2019, Serghei Labliuc a fost înregistrat în calitate de candidat la funcția de primar al comunei Jora de Mijloc desemnat de Partidul Politic „ȘOR”. Astfel, din momentul emiterii acestei hotărâri, din 14 septembrie 2019, Serghei Labliuc a devenit concurent electoral, fiind obligat să-și suspende activitatea în funcția de primar interimar al comunei Jora de Mijloc.

Însă, contrar prevederilor articolului 13 alin. (3) lit. d) din Codul electoral, Serghei Labliuc nu și-a suspendat activitatea începând cu data de 14 septembrie 2019. La 17 septembrie 2019, după înregistrare în calitate de candidat la funcția de primar al comunei Jora de Mijloc, Serghei Labliuc a emis dispoziția nr. 98 „Privind încetarea raporturilor de muncă cu Anastasia Svetlicinîi-Ploschih”, dispoziția de nr. 99 „Cu privire asigurarea interimatului funcției de primar al comunei Jora de Mijloc” și dispoziția nr. 100 „Cu privire la suspendarea din funcție, pe durata campaniei electorale”. După înregistrarea în calitate de concurent electoral, Serghei Labliuc și-a continuat activitatea în funcția de primar-interimar al comunei Jora de Mijloc, semnând un șir de adeverințe, și anume: adeverința nr. 863 din 16 septembrie 2019 eliberată Alexandrei Eni, adeverința nr. 864 in 16 septembrie 2019 eliberată lui Valeriu Gaiduc.

La 19 septembrie 2019, după emiterea dispoziției nr. 100 „Cu privire la suspendarea din funcție, pe durata campaniei electorale”, Serghei Labliuc a semnat în calitate de primar-interimar al comunei Jora de Mijloc adeverința nr. 867 eliberată Anastasiei Cerba, adeverința nr. 873 eliberată Anastasiei Didenco. După începerea oficială a campaniei electorale din 20 septembrie 2019, Serghei Labliuc și-a continuat activitatea în funcția de primar-interimar, semnând la 23 septembrie 2019 în calitate de primar-interimar al comunei Jora de Mijloc adeverința nr. 879 eliberată Verei Cucu, adeverința nr. 881 eliberată Larisei Savin, adeverința nr. 882 eliberată Evgheniei Dimoglo, adeverința nr. 884 eliberată lui Pavel Platica, 2 adeverința nr. 885 eliberată lui Vladimir Spînu și adeverința nr. 886 eliberată Taisiei Ciorba.

Prin acțiunile sale, Serghei Labliuc, în calitate de concurent electoral a încălcat legislația electorală, or, ultimul era obligat să-și suspende activitatea la funcția de primar interimar, iar dispoziția de suspendare din funcție urma să fie emisă cel târziu la 14 septembrie 2019, dar nu la 17 septembrie 2019. Prin emiterea dispozițiilor și semnarea adeverințelor după data de 14 septembrie 2019, dată-limită de la care Serghei Labliuc era obligat să-și suspende activitatea în funcție de primar-interimar, se confirmă că de fapt acesta și-a continuat activitatea în funcția de primar-interimar. Prin hotărârea din 13 octombrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul electoral de circumscripție electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16.

S-a anulat înregistrarea candidatului la funcția de primar în comuna Jora de Mijloc, Serghei Labliuc pe lista Partidului Politic „ȘOR”, pentru alegerile locale generale din 20 octombrie 2019, efectuată prin hotărârea Consiliului electoral de circumscripție electorală comuna Jora de Mijloc nr. 25/16 cu nr.7 din 14 septembrie 2019 (vol. I, f.d. 116-117, 119-134). Prin decizia din 17 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul depus de către Serghei Labliuc.

S-a casat integral hotărârea din 13 octombrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești și s-a pronunțat o decizie nouă, prin care s-a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată înaintată de Consiliul electoral de circumscripție electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16 împotriva candidatului la funcția de primar din partea Partidului Politic „ȘOR”, Serghei Labliuc, persoane terțe concurentul electoral la funcția de primar al comunei Jora de Mijloc desemnat de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Ecaterina Vidrașco și concurentul electoral la funcția de primar al comunei Jora de Mijloc desemnat de blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, Dumitru Ghilinschii cu privire la constatarea faptului și anularea înregistrării candidatului electoral.

(vol. I, f.d. 226, 227-237) Prin decizia din 19 octombrie 2019 a Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție s-a casat integral decizia din 17 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit Curții de Apel Chișinău cauza de contencios administrativ intentată la cererea depusă de Consiliul electoral de circumscripție electorală comuna Jora de Mijloc nr. 25/16 împotriva candidatului la funcția de primar al comunei Jora de Mijloc desemnat de Partidul Politic „ȘOR”, Serghei Labliuc, persoane terțe concurentul electoral la funcția de primar al comunei Jora de Mijloc desemnat de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Ecaterina Vidrașco și concurentul electoral la funcția de primar al comunei Jora de Mijloc desemnat de blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, Dumitru Ghilinschii cu privire la constatarea faptului și anularea înregistrării candidatului electoral.

Prin decizia din 19 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a casat hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 13 octombrie 2019 și s-a emis o nouă hotărâre prin care, s-a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată înaintată de către Consiliul electoral de circumscripție electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16 împotriva candidatului la funcția de primar din partea Partidului 3 Politic „ȘOR”, Serghei Labliuc, persoane terțe concurentul electoral la funcția de primar al comunei Jora de Mijloc desemnat de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Ecaterina Vidrașco și concurentul electoral la funcția de primar al comunei Jora de Mijloc desemnat de blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, Dumitru Ghilinschii cu privire la constatarea faptului și anularea înregistrării candidatului electoral.

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a reținut art. 75 alin. (2) din Codul electoral, care indică că pentru încălcarea legislației electorale, Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripție poate aplica grupului de inițiativă sau concurenților electorali următoarele sancțiuni: a) avertisment; b) anularea înregistrării grupului de inițiativă; c) intentarea procesului contravențional conform legislației; d) lipsirea de alocații de la bugetul de stat, ca sancțiune de bază sau complementară; e) solicitarea anulării înregistrării concurentului electoral.

Totodată, art. 75 alin. (5) din Codul electoral stipulează că anularea înregistrării se aplică la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, iar în cazul alegerilor locale – și la solicitarea consiliului electoral de circumscripție, prin hotărâre judecătorească definitivă care constată: a) folosirea de către concurentul electoral a fondurilor financiare și materiale nedeclarate sau depășirea cheltuielilor peste plafonul mijloacelor din fondul electoral; b) utilizarea de către concurentul electoral a mijloacelor financiare din străinătate; c) nesuspendarea din funcție de către candidatul care are această obligație.

În acest caz se anulează înregistrarea candidatului independent sau se exclude din lista concurentului electoral candidatul respectiv; d) încălcarea de către concurentul electoral a prevederilor art. 52 alin.(3). Instanța de apel a menționat că normele legale enunțate supra urmează a fi aplicate prin raportare și coroborare la prevederile Codului administrativ. Prin Codul administrativ s-a instituit o procedură administrativă uniformă în privința desfășurării activității administrative a autorităților publice, cu excepția elaborării și adoptării actului administrativ normativ. Pentru a respecta caracterul uniform al procedurii administrative și contracara abuzurile și excesele în activitatea administrativă în vederea respectării principiului legalității, precum și a drepturilor și libertăților persoanei, Codul administrativ instituie mai multe obligații pozitive față de autoritățile publice, inclusiv pentru instanțele judecătorești.

S-a reținut că art. 257 alin. (3) din Codul administrativ indică că Guvernul, în termen de 6 luni de la publicarea prezentului cod: a) va elabora și va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislației în vigoare în concordanță cu prezentul cod; b) va aduce actele sale normative în concordanță cu prezentul cod și va asigura elaborarea actelor normative necesare pentru punerea în aplicare a acestuia. Conform art. 2 alin. (3) din Codul administrativ prevederile prezentului cod nu se aplică: a) raporturilor juridice de drept privat la care participă autoritățile publice; b) raporturilor juridice ale autorităților publice care acționează în baza Codului contravențional sau Codului penal; c) actelor supuse controlului de constituționalitate de către Curtea Constituțională; d) procedurii de elaborare și adoptare a actelor normative.

Prin urmare, dispoziția legală pre-citată nu numai că denotă caracterul uniform al procedurii de înfăptuire a activității administrative, dar 4 învederează incontestabil că raporturile de drept electoral nu sunt excluse de la sfera de aplicare a Codul administrativ. În același context, unele derogări de la prevederile Codului administrativ privind anumite aspecte ale activității administrative sunt posibile în prezența existenței cumulative a anumitor condiții legale, și aceasta pentru a asigura caracterul uniform al procedurii administrative. Astfel, art. 2 alin. (2) din Codul administrativ indică că anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.

Instanța de apel a statuat că dispoziția legală enunțată denotă o dublă valență pentru protejarea caracterului uniform al Codului administrativ: 1. este o normă specială de tehnică legislativă în raport cu alte norme de tehnică legislativă, de care urmează să se țină cont la elaborarea unor eventuale derogări legislative de la prevederile Codului administrativ; 2. derogările de la procedura activității administrative este posibilă doar în prezența unor condiții cumulative: a) domenii specifice de activitate; b) norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod; c)numai dacă această reglementare este absolut necesară; și d) nu contravine principiilor prezentului cod. Din articolul 3 din Codul administrativ se deduce că reglementările care î-i conturează conținutul sunt axate pe respectarea drepturilor omului.

Astfel, legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept. Conform art. 20 din Codul administrativ dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

Art. 39 alin. (2) din Codul administrativ indică că orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente. Art. 17 din Codul administrativ a stabilit că drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă. În aceeași ordine de idei, art. 189 Codul administrativ prevede că orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. Instanța de apel a reținut că pentru admisibilitatea acțiunii în contenciosul administrativ se instituie exigențe esențiale: - revendicarea unui drept propriu vătămat; - prin activitatea administrativă; - desfășurată de o autoritate publică.

Astfel, pârât în acțiunea în contencios administrativ poate fi doar autoritatea publică, cu excepția revendicării drepturilor ce reies dintr-un contract administrativ potrivit art. 189 alin. (3) din Codul administrativ, când acțiunea în contencios administrativ poate fi înaintată și de autoritatea publică. Aceeași concluzie se impune din interpretarea și aplicarea sistematică a prevederilor art. 204 din Codul administrativ, 5 care indică că părți în procedura de contencios administrativ pot fi persoanele fizice sau juridice și autoritățile publice în sensul art. 7, care indică că autoritate publică se consideră orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes public.

Totodată, a reținut că reglementarea din art. 75 alin. (2) lit. e) și alin. (5) din Codul administrativ în privința aplicării sancțiunii anulării înregistrării concurentului electoral la solicitarea Consiliului electoral de către instanța de judecată în procedura contenciosului administrativ unde concurentul electoral este pârât, iar organul electoral exponent al puterii publice reclamant, contravine principiilor Codului administrativ. Or, art. 39 alin. (2) din Codul administrativ reglementează accesul liber la justiție care este unul din principiile procedurii de contencios administrativ și care în același timp arată cert că la exercitarea contorului judecătoresc pârât este doar autoritatea publică care desfășoară activitate administrativă, dar în nici un caz concurentul electoral, în special, persoană fizică.

Astfel, din aceste motive derogarea prin art. 2 alin. (2) din Codul administrativ nu poate fi aplicată, este inadmisibilă, or e contrară dreptului la un proces echitabil. De asemenea, instanța de apel reținut că în conformitate cu prevederile art. 36 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios administrativ este obligată să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt garantate de stat. Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Instanța a menționat că Consiliul electoral urma să țină cont de prevederile Codului administrativ și să aplice însuși sancțiunea de anulare a înregistrării concurentului electoral în cazurile prevăzute de art. 75 alin. (5) Codul electoral. Iar eventual, concurentul electoral în calitate de reclamant să solicite în procedura contenciosului administrativ prin acțiunea în contestare îndreptată împotriva Consiliului electoral de circumscripție verificare legalității actului administrativ individual. Raționamentul respectiv se impune și din considerentul că Codul administrativ este o reglementare mai nouă, dar și de esența Codului administrativ ca, autoritatea publică să desfășoare procedura administrativă, iar rezultate defavorabile materializate prin acte administrative defavorabile să fi contestate în procedura contenciosului administrativ.

Potrivit principiului simetrii juridice organul electoral competent să înregistreze concurentul electoral, și căruia î-i revine rolul să asigure respectarea legislației electorale, urmează și să aplice sancțiunea anulării înregistrării din cursa electorală. Astfel, art. 49 prevede expres că înregistrarea concurentului electoral o efectuează Consiliul electoral de circumscripție, în cazul alegerilor locale. Art. 29 din Codul electoral prevede că în atribuțiile consiliului electoral de circumscripție se enumeră exercitarea controlului asupra executării prevederilor prezentului cod și a altor legi care conțin prevederi referitoare la desfășurarea alegerilor; examinează cererile și contestațiile asupra hotărârilor și acțiunilor birourilor electorale ale secțiilor de votare, a acțiunilor/inacțiunilor concurenților electorali, precum și pe cele ce țin de finanțarea candidaților independenți în 6 alegerile locale și adoptă hotărâri executorii în privința lor.

Într-un stat de drept și democratic, rolul controlului judecătoresc în procedura contenciosului administrativ, este de a examina legalitatea activității administrative a autorităților și nu de a substitui activitatea acestora pe motivul imperfecțiunii legislației electorale.

În contextul enunțat, s-a reținut art. 10 alin. (1) din Codul administrativ care prevede că actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public, iar art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ indică că actele administrative individuale pot fi acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat.

Instanța de apel a reținut că instanța de judecată nu este un agent de constatare în contenciosul administrativ, care prin esență este un control de legalitate asupra activității administrative a autorităților publice în materie electorală, iar Consiliul electoral de circumscripție, organ public, nu poate evolua în calitate de reclamant în procedura contenciosului administrativ și nici nu poate motiva acțiunile/inacțiunile sale având ca raționament imperfecțiunea legislației. Aceeași concluzie decelează din art. 53 alin. (1) Constituția Republicii Moldova, care prevede că persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei.

La 20 octombrie 2019 Consiliul electoral de circumscripție electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16 a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei din 19 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 13 octombrie 2019 a Judecătoriei Orthei, sediul Telenești. În motivarea recursului recurentul a invocat că decizie instanței de apel este neîntemeiată, deoarece Consiliul electoral de circumscripție electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16 este în drept să depună cerere de chemare în judecată, fiind respectat întocmai procedura emiterii hotărârii respective, adresării în judecată cu cerere de chemare în judecată din numele Consiliul Electoral de Circumscripție semnată și depusă de o persoană împuternicită.

A menționat că art. 19 din Codul de procedură civilă indică că justiția se înfaptueste doar de insatntele de judecata. Pe de alta parte pronunțarea hotărârii judecătorești este o parte componenta a actului de justiție. Astfel, prin decizia sa instanța de apel a indicat că actul de justiție urma sa fie îndeplinit nu de instanța de judecata, dar de un organ administrativ - Consiliul Electoral.

Consideră că o atare abordare contravine nu doar prevederilor art. 19 din Codul de procedură civilă, dar si principiilor fundamentale de drept întărite în Constituție, precum si principiului fundamental al dreptului la un proces echitabil, garantata de art. 6 alin. 1 al Convenției Europene, din care rezulta ca orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale de o instanța de judecata substituirea instanței de judecata în ceia ce privește dreptul înfăptuirii actului de justirie cu orice alt organ (inclusiv Consiliul Electoral) constituie o încălcare flagrantă a dreptului la un proces echitabil. 7 În acest mod instanta de apel a interpretat eronat prevederile art. 75 alin. (5) sin Codul Electoral, indicând că anularea înregistrării ar fi urmat a fi făcută nu prin hotărârea judecătoreasca, după cum e stipulat în aceasta norma, dar printr-un act administrativ - hotărârea Consiliului Electoral.

Prin urmare instanța de apel a interpretat eronat legea. A subliniat că prin indicarea în decizie că anularea înregistrării concurentului electoral urma a fi făcută de organul electoral și nu de instanța de judecata, instanța de apel a pus sarcina infaptuirii justiției pe un organ administrativ, ori legea stipulează clar ca anularea înregistrării concurentului electoral se face prin hotărâre judecătoreasca, adica, printr-un act de înfăptuire a justiției. Astfel, instanța de apel a admis o eroare ce afecteaza grav dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 alin 1 al Convenției Europene, din care rezulta ca justiția este infaptuita doar de instanțele judecătorești. La 20 octombrie 2019 Serghei Labliuc, reprezentat de avocatul Maxim Sidorenco a depus referință, prin care a solicitat declararea recursului dedus de către Consiliul electoral de circumscripție electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16 ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului depus de către Consiliul electoral de circumscripție electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele considerente. Conform art. 246 alin. (1) din Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Iar conform alin. (2) din același articol, recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, a indicat că temeiurile de inadmisibilitate stipulate nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv în alte cazuri prevăzute de lege, pot fi reglementate și alte temeiuri care necesită a fi verificate la etapa examinării admisibilității cererii de recurs. În această ordine de idei, conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Așadar, cu trimitere la cele enunțate supra, completul specializat în cauze de contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios 8 administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul depus de Consiliul electoral de circumscripție electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16 nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 246 alin. (2) coroborat cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ. Or, argumentele invocate în recursul depus de către Consiliul electoral de circumscripție electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16 se referă la dezacordul acestuia cu soluția pronunțată de către prima instanță și instanța de apel, însă nu relevă asupra existenței greșelilor procedurale și aplicării incorecte a dreptului material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, se reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității cererii de recurs constă în verificarea faptului dacă recursul se încadrează în cele prevăzute la art. 246 alin. (2) și art. 194 alin. (2) din Codul administrativ.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Consiliul electoral de circumscripție electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16.

Conform articolelor 230 și 246 coroborate cu articolul 194 alin. (2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Consiliul electoral de circumscripție electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16 se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari 9