3ra-1362/19 — cu privire la constatarea faptului si anularea inregistrarii candidatului electoral

3ra-1362/19 — cu privire la constatarea faptului si anularea inregistrarii candidatului electoral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1362/19

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Telenești – L. Iarmaliuc

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, E. Palanciuc, A. Minciuna

ÎNCHEIERE

20 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Consiliul electoral de

circumscripție electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea depusă de către

Consiliul electoral de circumscripție electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16

împotriva candidatului la funcția de primar al comunei Jora de Mijloc desemnat de

Partidul Politic „ȘOR”, Serghei Labliuc, persoane terțe concurentul electoral la

funcția de primar al comunei Jora de Mijloc desemnat de Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”, Ecaterina Vidrașco și concurentul electoral la

funcția de primar al comunei Jora de Mijloc desemnat de blocul electoral „ACUM

Platforma DA și PAS”, Dumitru Ghilinschii cu privire la constatarea faptului și

anularea înregistrării candidatului electoral,

împotriva deciziei din 19 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a casat hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 13 octombrie 2019 și s-a

emis o nouă hotărâre, prin care s-a declarat inadmisibilă cererea de chemare în

judecată depusă de către Consiliul electoral de circumscripție electorală comunală

Jora de Mijloc nr. 25/16,

constată :

La 11 octombrie 2019 Consiliul electoral de circumscripție electorală comunală

Jora de Mijloc nr. 25/16 a depus în instanța de contencios administrativ cerere

împotriva candidatului la funcția de primar al comunei Jora de Mijloc, desemnat de

Partidul Politic „ȘOR”, Serghei Labliuc cu privire la constatarea faptului că

concurentul electoral Serghei Labliuc, deținând funcția de primar interimar al

comunei Jora de Mijloc, candidând la funcția de primar al comunei Jora de Mijloc,

nu și-a suspendat activitatea din funcția de primar al comunei Jora de Mojloc,

anularea înregistrării concurentului electoral Serghei Labliuc – candidat la funcția

1

de primar al comunei Jora de Mijloc desemnat de Partidul Politic „ȘOR”, pe

circumscripția electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16.

Prin încheierea din 11 octombrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, s-

au atras în proces în calitate de terți concurentul electoral la funcția de primar al

comunei Jora de Mijloc desemnat de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova”, Ecaterina Vidrașco și concurentul electoral la funcția de

primar al comunei Jora de Mijloc desemnat de blocul electoral „ACUM Platforma

DA și PAS”, Dumitru Ghilinschii. (f.d. 50-51)

În motivarea cererii a invocat că la 14 septembrie 2019 Serghei Labliuc, care

deținea funcția de primar interimar al comunei Jora de Mijloc, a depus documentele

privind înregistrarea sa în calitate de candidat la funcția de primar al comunei Jora

de Mijloc.

În setul de acte Serghei Labliuc a anexat și declarația pe proprie răspundere

privind obligația de suspendare din funcția de primar interimar al comunei Jora de

Mijloc, începând cu data înregistrării sale în calitate de concurent electoral, pe durata

campaniei electorale.

Prin hotărârea Consiliului electoral de circumscripție electorală comunală Jora

de Mijloc nr. 25/16 cu nr. 7 din 14 septembrie 2019, Serghei Labliuc a fost înregistrat

în calitate de candidat la funcția de primar al comunei Jora de Mijloc desemnat de

Partidul Politic „ȘOR”.

Astfel, din momentul emiterii acestei hotărâri, din 14 septembrie 2019, Serghei

Labliuc a devenit concurent electoral, fiind obligat să-și suspende activitatea în

funcția de primar interimar al comunei Jora de Mijloc.

Însă, contrar prevederilor articolului 13 alin. (3) lit. d) din Codul electoral,

Serghei Labliuc nu și-a suspendat activitatea începând cu data de 14 septembrie

2019.

La 17 septembrie 2019, după înregistrare în calitate de candidat la funcția de

primar al comunei Jora de Mijloc, Serghei Labliuc a emis dispoziția nr. 98 „Privind

încetarea raporturilor de muncă cu Anastasia Svetlicinîi-Ploschih”, dispoziția de nr.

99 „Cu privire asigurarea interimatului funcției de primar al comunei Jora de Mijloc”

și dispoziția nr. 100 „Cu privire la suspendarea din funcție, pe durata campaniei

electorale”.

După înregistrarea în calitate de concurent electoral, Serghei Labliuc și-a

continuat activitatea în funcția de primar-interimar al comunei Jora de Mijloc,

semnând un șir de adeverințe, și anume: adeverința nr. 863 din 16 septembrie 2019

eliberată Alexandrei Eni, adeverința nr. 864 in 16 septembrie 2019 eliberată lui

Valeriu Gaiduc.

La 19 septembrie 2019, după emiterea dispoziției nr. 100 „Cu privire la

suspendarea din funcție, pe durata campaniei electorale”, Serghei Labliuc a semnat

în calitate de primar-interimar al comunei Jora de Mijloc adeverința nr. 867 eliberată

Anastasiei Cerba, adeverința nr. 873 eliberată Anastasiei Didenco.

După începerea oficială a campaniei electorale din 20 septembrie 2019, Serghei

Labliuc și-a continuat activitatea în funcția de primar-interimar, semnând la 23

septembrie 2019 în calitate de primar-interimar al comunei Jora de Mijloc adeverința

nr. 879 eliberată Verei Cucu, adeverința nr. 881 eliberată Larisei Savin, adeverința

nr. 882 eliberată Evgheniei Dimoglo, adeverința nr. 884 eliberată lui Pavel Platica,

2

adeverința nr. 885 eliberată lui Vladimir Spînu și adeverința nr. 886 eliberată Taisiei

Ciorba.

Prin acțiunile sale, Serghei Labliuc, în calitate de concurent electoral a încălcat

legislația electorală, or, ultimul era obligat să-și suspende activitatea la funcția de

primar interimar, iar dispoziția de suspendare din funcție urma să fie emisă cel târziu

la 14 septembrie 2019, dar nu la 17 septembrie 2019.

Prin emiterea dispozițiilor și semnarea adeverințelor după data de 14

septembrie 2019, dată-limită de la care Serghei Labliuc era obligat să-și suspende

activitatea în funcție de primar-interimar, se confirmă că de fapt acesta și-a continuat

activitatea în funcția de primar-interimar.

Prin hotărârea din 13 octombrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul electoral de circumscripție

electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16. S-a anulat înregistrarea candidatului

la funcția de primar în comuna Jora de Mijloc, Serghei Labliuc pe lista Partidului

Politic „ȘOR”, pentru alegerile locale generale din 20 octombrie 2019, efectuată prin

hotărârea Consiliului electoral de circumscripție electorală comuna Jora de Mijloc

nr. 25/16 cu nr.7 din 14 septembrie 2019 (vol. I, f.d. 116-117, 119-134).

Prin decizia din 17 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

depus de către Serghei Labliuc. S-a casat integral hotărârea din 13 octombrie 2019

a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești și s-a pronunțat o decizie nouă, prin care s-a

declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată înaintată de Consiliul electoral

de circumscripție electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16 împotriva

candidatului la funcția de primar din partea Partidului Politic „ȘOR”, Serghei

Labliuc, persoane terțe concurentul electoral la funcția de primar al comunei Jora de

Mijloc desemnat de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”,

Ecaterina Vidrașco și concurentul electoral la funcția de primar al comunei Jora de

Mijloc desemnat de blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, Dumitru

Ghilinschii cu privire la constatarea faptului și anularea înregistrării candidatului

electoral. (vol. I, f.d. 226, 227-237)

Prin decizia din 19 octombrie 2019 a Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție s-a casat integral decizia

din 17 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit Curții de Apel

Chișinău cauza de contencios administrativ intentată la cererea depusă de Consiliul

electoral de circumscripție electorală comuna Jora de Mijloc nr. 25/16 împotriva

candidatului la funcția de primar al comunei Jora de Mijloc desemnat de Partidul

Politic „ȘOR”, Serghei Labliuc, persoane terțe concurentul electoral la funcția de

primar al comunei Jora de Mijloc desemnat de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor

din Republica Moldova”, Ecaterina Vidrașco și concurentul electoral la funcția de

primar al comunei Jora de Mijloc desemnat de blocul electoral „ACUM Platforma

DA și PAS”, Dumitru Ghilinschii cu privire la constatarea faptului și anularea

înregistrării candidatului electoral.

Prin decizia din 19 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a casat

hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 13 octombrie 2019 și s-a emis o

nouă hotărâre prin care, s-a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată

înaintată de către Consiliul electoral de circumscripție electorală comunală Jora de

Mijloc nr. 25/16 împotriva candidatului la funcția de primar din partea Partidului

3

Politic „ȘOR”, Serghei Labliuc, persoane terțe concurentul electoral la funcția de

primar al comunei Jora de Mijloc desemnat de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor

din Republica Moldova”, Ecaterina Vidrașco și concurentul electoral la funcția de

primar al comunei Jora de Mijloc desemnat de blocul electoral „ACUM Platforma

DA și PAS”, Dumitru Ghilinschii cu privire la constatarea faptului și anularea

înregistrării candidatului electoral.

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a reținut art. 75 alin. (2)

din Codul electoral, care indică că pentru încălcarea legislației electorale, Comisia

Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripție poate aplica grupului de

inițiativă sau concurenților electorali următoarele sancțiuni: a) avertisment; b)

anularea înregistrării grupului de inițiativă; c) intentarea procesului contravențional

conform legislației; d) lipsirea de alocații de la bugetul de stat, ca sancțiune de bază

sau complementară; e) solicitarea anulării înregistrării concurentului electoral.

Totodată, art. 75 alin. (5) din Codul electoral stipulează că anularea

înregistrării se aplică la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, iar în cazul

alegerilor locale – și la solicitarea consiliului electoral de circumscripție, prin

hotărâre judecătorească definitivă care constată: a) folosirea de către concurentul

electoral a fondurilor financiare și materiale nedeclarate sau depășirea cheltuielilor

peste plafonul mijloacelor din fondul electoral; b) utilizarea de către concurentul

electoral a mijloacelor financiare din străinătate; c) nesuspendarea din funcție de

către candidatul care are această obligație. În acest caz se anulează înregistrarea

candidatului independent sau se exclude din lista concurentului electoral candidatul

respectiv; d) încălcarea de către concurentul electoral a prevederilor art. 52 alin.(3).

Instanța de apel a menționat că normele legale enunțate supra urmează a fi

aplicate prin raportare și coroborare la prevederile Codului administrativ.

Prin Codul administrativ s-a instituit o procedură administrativă uniformă în

privința desfășurării activității administrative a autorităților publice, cu excepția

elaborării și adoptării actului administrativ normativ.

Pentru a respecta caracterul uniform al procedurii administrative și contracara

abuzurile și excesele în activitatea administrativă în vederea respectării principiului

legalității, precum și a drepturilor și libertăților persoanei, Codul administrativ

instituie mai multe obligații pozitive față de autoritățile publice, inclusiv pentru

instanțele judecătorești.

S-a reținut că art. 257 alin. (3) din Codul administrativ indică că Guvernul, în

termen de 6 luni de la publicarea prezentului cod: a) va elabora și va prezenta

Parlamentului propuneri privind aducerea legislației în vigoare în concordanță cu

prezentul cod; b) va aduce actele sale normative în concordanță cu prezentul cod și

va asigura elaborarea actelor normative necesare pentru punerea în aplicare a

acestuia.

Conform art. 2 alin. (3) din Codul administrativ prevederile prezentului cod

nu se aplică: a) raporturilor juridice de drept privat la care participă autoritățile

publice; b) raporturilor juridice ale autorităților publice care acționează în baza

Codului contravențional sau Codului penal; c) actelor supuse controlului de

constituționalitate de către Curtea Constituțională; d) procedurii de elaborare și

adoptare a actelor normative. Prin urmare, dispoziția legală pre-citată nu numai că

denotă caracterul uniform al procedurii de înfăptuire a activității administrative, dar

4

învederează incontestabil că raporturile de drept electoral nu sunt excluse de la sfera

de aplicare a Codul administrativ.

În același context, unele derogări de la prevederile Codului administrativ

privind anumite aspecte ale activității administrative sunt posibile în prezența

existenței cumulative a anumitor condiții legale, și aceasta pentru a asigura

caracterul uniform al procedurii administrative. Astfel, art. 2 alin. (2) din Codul

administrativ indică că anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind

domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale

derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este

absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.

Instanța de apel a statuat că dispoziția legală enunțată denotă o dublă valență

pentru protejarea caracterului uniform al Codului administrativ: 1. este o normă

specială de tehnică legislativă în raport cu alte norme de tehnică legislativă, de care

urmează să se țină cont la elaborarea unor eventuale derogări legislative de la

prevederile Codului administrativ; 2. derogările de la procedura activității

administrative este posibilă doar în prezența unor condiții cumulative: a) domenii

specifice de activitate; b) norme legislative speciale derogatorii de la prevederile

prezentului cod; c)numai dacă această reglementare este absolut necesară; și d) nu

contravine principiilor prezentului cod.

Din articolul 3 din Codul administrativ se deduce că reglementările care î-i

conturează conținutul sunt axate pe respectarea drepturilor omului. Astfel, legislația

administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității

administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării

respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și

juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.

Conform art. 20 din Codul administrativ dacă printr-o activitate administrativă

se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi

revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod. Art. 39 alin. (2) din Codul administrativ

indică că orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică

în sensul art. 17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate

adresa instanței de judecată competente. Art. 17 din Codul administrativ a stabilit

că drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia

i se aduce atingere prin activitate administrativă.

În aceeași ordine de idei, art. 189 Codul administrativ prevede că orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă

a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Instanța de apel a reținut că pentru admisibilitatea acțiunii în contenciosul

administrativ se instituie exigențe esențiale: - revendicarea unui drept propriu

vătămat; - prin activitatea administrativă; - desfășurată de o autoritate publică.

Astfel, pârât în acțiunea în contencios administrativ poate fi doar autoritatea publică,

cu excepția revendicării drepturilor ce reies dintr-un contract administrativ potrivit

art. 189 alin. (3) din Codul administrativ, când acțiunea în contencios administrativ

poate fi înaintată și de autoritatea publică. Aceeași concluzie se impune din

interpretarea și aplicarea sistematică a prevederilor art. 204 din Codul administrativ,

5

care indică că părți în procedura de contencios administrativ pot fi persoanele fizice

sau juridice și autoritățile publice în sensul art. 7, care indică că autoritate publică se

consideră orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau

printr-un alt act normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul

realizării unui interes public.

Totodată, a reținut că reglementarea din art. 75 alin. (2) lit. e) și alin. (5) din

Codul administrativ în privința aplicării sancțiunii anulării înregistrării

concurentului electoral la solicitarea Consiliului electoral de către instanța de

judecată în procedura contenciosului administrativ unde concurentul electoral este

pârât, iar organul electoral exponent al puterii publice reclamant, contravine

principiilor Codului administrativ. Or, art. 39 alin. (2) din Codul administrativ

reglementează accesul liber la justiție care este unul din principiile procedurii de

contencios administrativ și care în același timp arată cert că la exercitarea contorului

judecătoresc pârât este doar autoritatea publică care desfășoară activitate

administrativă, dar în nici un caz concurentul electoral, în special, persoană fizică.

Astfel, din aceste motive derogarea prin art. 2 alin. (2) din Codul administrativ nu

poate fi aplicată, este inadmisibilă, or e contrară dreptului la un proces echitabil.

De asemenea, instanța de apel reținut că în conformitate cu prevederile art. 36

alin. (1) și (2) din Codul administrativ, instanța de judecată competentă să

soluționeze acțiunile în contencios administrativ este obligată să respecte principiul

supremației dreptului, în conformitate cu care demnitatea omului, drepturile și

libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt garantate de stat. Instanțele de

judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare

a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Instanța a menționat că Consiliul electoral urma să țină cont de prevederile

Codului administrativ și să aplice însuși sancțiunea de anulare a înregistrării

concurentului electoral în cazurile prevăzute de art. 75 alin. (5) Codul electoral. Iar

eventual, concurentul electoral în calitate de reclamant să solicite în procedura

contenciosului administrativ prin acțiunea în contestare îndreptată împotriva

Consiliului electoral de circumscripție verificare legalității actului administrativ

individual. Raționamentul respectiv se impune și din considerentul că Codul

administrativ este o reglementare mai nouă, dar și de esența Codului administrativ

ca, autoritatea publică să desfășoare procedura administrativă, iar rezultate

defavorabile materializate prin acte administrative defavorabile să fi contestate în

procedura contenciosului administrativ. Potrivit principiului simetrii juridice

organul electoral competent să înregistreze concurentul electoral, și căruia î-i revine

rolul să asigure respectarea legislației electorale, urmează și să aplice sancțiunea

anulării înregistrării din cursa electorală. Astfel, art. 49 prevede expres că

înregistrarea concurentului electoral o efectuează Consiliul electoral de

circumscripție, în cazul alegerilor locale.

Art. 29 din Codul electoral prevede că în atribuțiile consiliului electoral de

circumscripție se enumeră exercitarea controlului asupra executării prevederilor

prezentului cod și a altor legi care conțin prevederi referitoare la desfășurarea

alegerilor; examinează cererile și contestațiile asupra hotărârilor și acțiunilor

birourilor electorale ale secțiilor de votare, a acțiunilor/inacțiunilor concurenților

electorali, precum și pe cele ce țin de finanțarea candidaților independenți în

6

alegerile locale și adoptă hotărâri executorii în privința lor. Într-un stat de drept și

democratic, rolul controlului judecătoresc în procedura contenciosului

administrativ, este de a examina legalitatea activității administrative a autorităților

și nu de a substitui activitatea acestora pe motivul imperfecțiunii legislației

electorale.

În contextul enunțat, s-a reținut art. 10 alin. (1) din Codul administrativ care

prevede că actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă

măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz

individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte

juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept

public, iar art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ indică că actele

administrative individuale pot fi acte defavorabile – actele care impun destinatarilor

lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale

persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat.

Instanța de apel a reținut că instanța de judecată nu este un agent de constatare

în contenciosul administrativ, care prin esență este un control de legalitate asupra

activității administrative a autorităților publice în materie electorală, iar Consiliul

electoral de circumscripție, organ public, nu poate evolua în calitate de reclamant în

procedura contenciosului administrativ și nici nu poate motiva acțiunile/inacțiunile

sale având ca raționament imperfecțiunea legislației. Aceeași concluzie decelează

din art. 53 alin. (1) Constituția Republicii Moldova, care prevede că persoana

vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau

prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină

recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei.

La 20 octombrie 2019 Consiliul electoral de circumscripție electorală

comunală Jora de Mijloc nr. 25/16 a declarat recurs, prin care a solicitat casarea

deciziei din 19 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din

13 octombrie 2019 a Judecătoriei Orthei, sediul Telenești.

În motivarea recursului recurentul a invocat că decizie instanței de apel este

neîntemeiată, deoarece Consiliul electoral de circumscripție electorală comunală

Jora de Mijloc nr. 25/16 este în drept să depună cerere de chemare în judecată, fiind

respectat întocmai procedura emiterii hotărârii respective, adresării în judecată cu

cerere de chemare în judecată din numele Consiliul Electoral de Circumscripție

semnată și depusă de o persoană împuternicită.

A menționat că art. 19 din Codul de procedură civilă indică că justiția se

înfaptueste doar de insatntele de judecata. Pe de alta parte pronunțarea hotărârii

judecătorești este o parte componenta a actului de justiție. Astfel, prin decizia sa

instanța de apel a indicat că actul de justiție urma sa fie îndeplinit nu de instanța de

judecata, dar de un organ administrativ - Consiliul Electoral.

Consideră că o atare abordare contravine nu doar prevederilor art. 19 din Codul

de procedură civilă, dar si principiilor fundamentale de drept întărite în Constituție,

precum si principiului fundamental al dreptului la un proces echitabil, garantata de

art. 6 alin. 1 al Convenției Europene, din care rezulta ca orice persoana are dreptul

la judecarea cauzei sale de o instanța de judecata substituirea instanței de judecata

în ceia ce privește dreptul înfăptuirii actului de justirie cu orice alt organ (inclusiv

Consiliul Electoral) constituie o încălcare flagrantă a dreptului la un proces echitabil.

7

În acest mod instanta de apel a interpretat eronat prevederile art. 75 alin. (5) sin

Codul Electoral, indicând că anularea înregistrării ar fi urmat a fi făcută nu prin

hotărârea judecătoreasca, după cum e stipulat în aceasta norma, dar printr-un act

administrativ - hotărârea Consiliului Electoral. Prin urmare instanța de apel a

interpretat eronat legea.

A subliniat că prin indicarea în decizie că anularea înregistrării concurentului

electoral urma a fi făcută de organul electoral și nu de instanța de judecata, instanța

de apel a pus sarcina infaptuirii justiției pe un organ administrativ, ori legea

stipulează clar ca anularea înregistrării concurentului electoral se face prin hotărâre

judecătoreasca, adica, printr-un act de înfăptuire a justiției. Astfel, instanța de apel a

admis o eroare ce afecteaza grav dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 alin

1 al Convenției Europene, din care rezulta ca justiția este infaptuita doar de instanțele

judecătorești.

La 20 octombrie 2019 Serghei Labliuc, reprezentat de avocatul Maxim

Sidorenco a depus referință, prin care a solicitat declararea recursului dedus de către

Consiliul electoral de circumscripție electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16

ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului depus de către Consiliul electoral de

circumscripție electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

acesta este inadmisibil, din următoarele considerente.

Conform art. 246 alin. (1) din Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Iar conform alin. (2) din același articol, recursul se declară inadmisibil în

special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul

este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d)

recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e)

motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite

la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a

înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art. 246

alin. (2) din Codul administrativ, a indicat că temeiurile de inadmisibilitate stipulate

nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv în alte cazuri prevăzute de lege, pot fi

reglementate și alte temeiuri care necesită a fi verificate la etapa examinării

admisibilității cererii de recurs.

În această ordine de idei, conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte

a dreptului material.

Așadar, cu trimitere la cele enunțate supra, completul specializat în cauze de

contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios

8

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul depus de

Consiliul electoral de circumscripție electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 246 alin. (2) coroborat cu art. 194

alin. (2) din Codul administrativ.

Or, argumentele invocate în recursul depus de către Consiliul electoral de

circumscripție electorală comunală Jora de Mijloc nr. 25/16 se referă la dezacordul

acestuia cu soluția pronunțată de către prima instanță și instanța de apel, însă nu

relevă asupra existenței greșelilor procedurale și aplicării incorecte a dreptului

material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, se reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reiterează că procedura admisibilității cererii de recurs constă în verificarea

faptului dacă recursul se încadrează în cele prevăzute la art. 246 alin. (2) și art. 194

alin. (2) din Codul administrativ.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.

26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Consiliul electoral de circumscripție electorală

comunală Jora de Mijloc nr. 25/16.

Conform articolelor 230 și 246 coroborate cu articolul 194 alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Consiliul electoral de circumscripție electorală

comunală Jora de Mijloc nr. 25/16 se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

9