3ra-852/18 — confirmarea alegerilor locale noi ale primarului comunei Jora de Mijloc, raionul Orhei din 20 mai 2018 și validarea mandatului primarului ales în Jora de Mijloc, raionul Orhei,

3ra-852/18 — confirmarea alegerilor locale noi ale primarului comunei Jora de Mijloc, raionul Orhei din 20 mai 2018 și validarea mandatului primarului ales în Jora de Mijloc, raionul Orhei, (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 3ra-852/18

prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central – Iu. Movilă

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Sîrbu și V. Mihaila

Î N C H E I E R E

30 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului Ala Cobăneanu

judecători Dumitru Mardari și Luiza Gafton

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

Partidul Politic ,,Partidul Acțiune și Solidaritate”,

în cauza la demersul Consiliului electoral al circumscripției electorale Jora de

Mijloc nr. 25/16 cu privire la confirmarea alegerilor locale noi ale primarului comunei

Jora de Mijloc, raionul Orhei din 20 mai 2018 și validarea mandatului primarului ales

în Jora de Mijloc, raionul Orhei și la contestația depusă de Partidul Politic ,,Partidul

Acțiune și Solidaritate” împotriva procesului-verbal al Consiliului electoral al

circumscripției electorale comunale Jora de Mijloc, raionul Orhei cu privire la

totalizarea rezultatelor alegerilor locale din comuna Jora de Mijloc, raionul Orhei din

20 mai 2018,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 mai 2018, prin care s-a respins

apelul declarat de Partidul Politic ,,Partidul Acțiune și Solidaritate” și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Central din 24 mai 2018, prin care contestația a

fost respinsă, s-a confirmat legalitatea alegerilor și s-a validat mandatul primarului ales

c o n s t a t ă:

La 22 mai 2018 Președintele Consiliului electoral al circumscripției electorale

Jora de Mijloc nr. 25/16 a depus în instanța de judecată cerere cu privire la confirmarea

alegerilor locale noi ale primarului comunei Jora de Mijloc, raionul Orhei din 20 mai

2018 și validarea mandatului primarului ales în Jora de Mijloc, raionul Orhei (f.d. 2,

vol. I).

La 22 mai 2018 Partidul Politic ,,Partidul Acțiune și Solidaritate” a depus

contestație împotriva procesului-verbal al Consiliului electoral al circumscripției

electorale din comuna Jora de Mijloc, raionul Orhei cu privire la totalizarea

rezultatelor alegerilor locale din comuna Jora de Mijloc, raionul Orhei din 20 mai

2018.

În motivarea contestației s-a invocat că la 20 mai 2018 în comuna Jora de

Mijloc, raionul Orhei au avut loc alegeri locale noi pentru funcția de primar.

Conform datelor prezentate de Comisia Electorală Centrală, în baza hotărârii

Consiliului electoral al circumscripției electorale comunale Jora de Mijloc nr. 25/16,

raionul Orhei cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor locale noi din comuna Jora

de Mijloc, raionul Orhei, la alegeri au participat 1 716 alegători, rezultatele înregistrate

fiind: Terenti Lucia (Partidul Democrat din Moldova) – 653 voturi, ceea ce constituie

38,05%; Tauber Marina (Partidul Politic ,,Șor”) - 1 048 voturi, ceea ce constituie 61,07

1

% și Morozan Serghei (Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova”) - 15 voturi, adică 0,87%.

Consideră că în cadrul alegerilor menționate au fost admise mai multe încălcări

ale Codului electoral, considerent din care este necesară infirmarea legalității alegerilor

locale noi din comuna Jora de Mijloc, raionul Orhei din 20 mai 2018.

Cu referire la calitatea de subiect al depunerii prezentei contestații, a invocat că

în sensul art. 1 Codul electoral, în cadrul alegerilor locale, anume partidul politic,

alături de candidatul partidului, are calitatea de concurent electoral și având în vedere

că Partidul Politic ,,Partidul Acțiune și Solidaritate” a avut calitatea de concurent

electoral în cadrul alegerilor locale noi din 20 mai 2018, este în drept de a depune

prezenta contestație.

Reieșind din prevederile art. 73 alin. (4) Codul electoral, se pot depune

contestații împotriva hotărârii organului electoral cu privire la totalizarea rezultatelor

alegerilor, acestea urmând a fi examinate concomitent cu confirmarea legalității

alegerilor.

A mai precizat că Curtea Constituțională prin hotărârea nr. 34 din 13 decembrie

2016 privind confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatului de Președinte

al Republicii Moldova a criticat soluția instanțelor judecătorești care au interpretat

legislația în sensul în care aceasta nu ar prevedea posibilitatea depunerii contestațiilor

ulterior zilei alegerilor, or o asemenea constatare nu reprezintă altceva decât lipsirea

de un control judiciar eficient.

A mai relevat că Comisia Electorală Centrală prin hotărârea nr. 1488 din 30

martie 2018 a stabilit plafonul maxim al mijloacelor financiare pentru alegerile din 20

mai 2018 pentru comuna Jora de Mijloc, raionul Orhei în sumă de 93 504,18 lei, însă

concurentul electoral Partidul Politic ,,Șor” a suportat cheltuieli peste plafonul stabilit

prin hotărârea menționată.

În cadrul evenimentului de lansare a candidatului din 21 aprilie 2018, Partidul

Politic ,,Șor” a organizat un concert, în care au evoluat trupa ,,Brio Sonores”, Igor

Cuciuc, Ian Raiburg, Costi Burlacu și Corina Țepeș, Olga Ciolacu și formația

Catharsis.

Potrivit Misiunii de observare a alegerilor ,,Promo-Lex”, cheltuielile de

organizare a concertului se ridică la suma de 114 100 lei, inclusiv 36 000 lei - pentru

prestația artiștilor, 1 500 lei – pentru focuri de artificii, 48 000 lei - pentru scena

mobilă, lumini, sonorizare, 18 600 lei - pentru materiale promoționale, 10 000 lei -

pentru spotul ,,Jora de Mijloc”, ceea ce denotă că Partidul Politic ,,Șor” a suportat

cheltuieli mai mari decât plafonul stabilit prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale.

În afară de aceasta a mai indicat că din analiza paginii web a Partidului Politic

,,Șor”, analiza rapoartelor de observare elaborate de Misiunea de observare a alegerilor

,,Promo-Lex”, analiza paginii facebook a candidatului partidului respectiv, se constată

că astfel de evenimente au fost organizate până în ultima zi de campanie electorală -

18 mai 2018.

A mai concretizat că au fost organizate mai multe concerte cu utilizarea

instalațiilor de sonorizare, o competiție sportivă, eveniment distractiv cu implicarea a 8

animatori, în cadrul cărora au evoluat artiștii Vitalie Dani, Doina Sulac, Gheorghe

Țopa, Anatolie Mîrzenco, Aura, etc.

Au fost suportate cheltuieli pentru instalarea toboganelor gonflabile, pentru

decernarea medaliilor, diplomelor, trofeelor, 15 biciclete în valoare de 30 000 lei și un

berbec în valoare de 4 500 lei, pentru realizarea unui spot video – 14 000 lei, pentru

2

instalarea routerelor WiFi în cele 4 localități din comuna Jora de Mijloc -16 000 lei,

pentru oferirea a circa 200 căni cu logo-ul Șor – 2 000 lei, aceste cheltuieli fiind

estimate la suma de 80 000 lei.

A mai specificat că Partidul Politic ,,Șor” la 18 mai 2018 a organizat încă un

concert cu implicarea scenei mobile și interpretarea artiștilor Anastasia Lazariuc, trupa

Zdob și Zdub, Ionel Istrati, Nătălița Olaru, Natan, ceea ce presupune suportarea

cheltuielilor în sumă de circa 100 000 lei.

Apreciază că Partidul Politic ,,Șor” a suportat cheltuieli în cuantum de 294 505

lei, ceea ce depășește esențial plafonul maxim stabilit prin hotărârea Comisiei

Electorale Centrale menționate.

Partidul Politic ,,Partidul Acțiune și Solidaritate” cere infirmarea legalității

alegerilor locale noi din comuna Jora de Mijloc, raionul Orhei din 20 mai 2018 (f.d. 2-

5, vol. II).

Prin încheierea Judecătoriei Orhei din 23 mai 2018 s-a conexat într-un singur

proces contestația depusă de Partidul Politic ,,Partidul Acțiune și Solidaritate” și

demersul Consiliului electoral al circumscripției electorale Jora de Mijloc nr. 25/16 cu

privire la confirmarea legalității alegerilor locale (f.d. 9-10, vol. II).

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Central din 24 mai 2018 s-a respins

contestația depus de Partidul Politic ,,Partidul Acțiune și Solidaritate”.

S-a confirmat legalitatea alegerilor locale noi ale Primarului Jora de Mijloc,

raionul Orhei din 20 mai 2018.

S-a validat mandatul primarului ales în Jora de Mijloc, raionul Orhei – Tauber

Marina (f.d. 100-101, 105-116, vol. I).

La 25 mai 2018 Partidul Politic ,,Partidul Acțiune și Solidaritate” a declarat apel

nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei din 24 mai 2018 (f.d. 103-1-4, vol. I),

iar în ședința de judecată din 28 mai 2018 a depus apel motivat împotriva aceleași

hotărâri (f.d. 135-141, vol. I).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 28 mai 2018 a respins apelul declarat

de Partidul Politic ,,Partidul Acțiune și Solidaritate” și a menținut hotărârea

Judecătoriei Orhei sediul Central din 24 mai 2018 (f.d. 153-160).

În motivarea soluțiilor instanțele de judecată au reținut că în calitate de

concurenți electorali pentru funcția de primar la alegerile locale noi ale Primarului Jora

de Mijloc, raionul Orhei din 20 mai 2018 au fost înregistrați Terenti Lucia din partea

Partidului Democrat din Moldova, Tauber Marina din partea Partidului Politic ,,Șor”

și Morozan Serghei din partea Partidului Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova”, iar contestatarul Partidul Politic ,,Partidul Acțiune și Solidaritate” nu are

calitatea de concurent electoral la alegerile date și respectiv nu este în drept de a

depune contestații în sensul art. 71 Codul electoral.

Au mai reținut că în motivarea contestației s-a invocat faptul că s-a fi depășit

plafonul mijloacelor financiare stabilite în circumscripția Jora de Mijloc, raionul

Orhei, însă prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1664 cu privire la rapoartele

financiare ale concurenților electorali din campania electorală a alegerilor locale noi

din 20 mai 2018, la situația din 18 mai 2018, Comisia a luat act de rapoartele

următorilor concurenți electorali: Partidul Politic ,,Șor”, Partidul Politic ,,Partidul

Nostru”, Partidul Politic ,,Partidul Acțiune și Solidaritate”, Partidul Politic ,,Casa

Noastră – Moldova”, Partidul Politic ,,Partidul Unității Naționale”, Partidul Politic

,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Partidul Politic ,,Partidul Popular din

Republica Moldova”, Partidul Național Liberal. Prin aceeași hotărâre s-a constatat că

3

respectivii concurenți electorali, care și-au deschis contul ,,Fond electoral”, s-au

conformat prevederilor Regulamentului privind finanțarea campaniilor electorale,

aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3352 din 04 mai 2015.

Ținând cont că verificarea legalității și temeiniciei hotărârii Comisiei Electorale

Centrale nr. 1664 cu privire la rapoartele financiare ale concurenților electorali din

campania electorală a alegerilor locale noi din 20 mai 2018, la situația din 18 mai

2018, nu este obiect al prezentului litigiu, instanțele de judecată au ținut cont de

constatările acestei hotărâri, fără a lua în considerare Raportul Misiunii de Observare

,,Promo-Lex”, deoarece cu referire la corectitudinea finanțării campaniei electorale s-a

expus un organ competent, abilitat prin lege cu asemenea atribuții.

Au mai notat instanțele de judecată că numărul de alegători care au participat la

votare pentru alegerea primarului Jora de Mijloc, raionul Orhei este suficient ca

alegerile să fie considerate valabile, deoarece la alegeri au participat mai mult de ¼ din

numărul persoanelor înscrise în listele electorale, iar candidatul Tauber Marina a

întrunit mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate.

La 29 mai 2018 Partidul Politic ,,Partidul Acțiune și Solidaritate” a declarat

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 mai 2018, solicitând

admiterea acestuia, casarea ambelor hotărâri judecătorești și emiterea unei noi hotărâri

de infirmare a legalității alegerilor locale noi din comuna Jora de Mijloc, raionul Orhei

din 20 mai 2018.

În motivarea cererii de recurs Partidul Politic ,,Partidul Acțiune și Solidaritate”

a indicat că instanța de apel a interpretat eronat prevederile art. 1 Codul electoral și a

conchis că nu are calitatea de concurent electoral, nefiind în drept să depună prezenta

contestație.

A concretizat că Partidul Politic ,,Partidul Acțiune și Solidaritate” a avut

calitatea de concurent electoral în cadrul alegerilor locale din 20 mai 2018 și este în

drept să depună contestații.

A mai indicat că instanța de apel a interpretat eronat prevederile normative care

stabilesc rolul Comisiei Electorale Centrale în privința verificării rapoartelor

financiare ale actorilor electorali, deoarece potrivit art. 43 alin. (2) Codul electoral,

rapoartele privind finanțarea campaniilor electorale (...) sunt verificate în prealabil de

Comisia Electorală Centrală în ceea ce privește caracterul complet al informației și

corespunderea cu cerințele de întocmire a acestora.

Consideră că Comisia Electorală Centrală nu intră în esența informației

prezentate în rapoartelor financiare, ci doar verifică dacă formatul rapoartelor

prezentate de către partide sau actorii electorali corespund modelelor aprobate de

instituție, considerent din care constatările Comisiei cuprinse în hotărârile aferente

rapoartelor financiare urmează a fi privite exclusiv prin raportare la forma de

prezentare a acestora, nu și în sensul în care acestea ar fi verificate sub aspectul

conținutului.

Constatarea instanței de apel referitor la faptul că hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 1664 cu privire la rapoartele financiare ale concurenților electorali din

campania electorală a alegerilor locale noi din 20 mai 2018, la situația din 18 mai

2018, ar demonstra că Partidul Politic ,,Șor” nu ar fi comis vreo încălcare financiară

este iluzorie, în condițiile în care prin decizia irevocabilă a instanțelor judecătorești

reprezentantul acestui partid în cadrul alegerilor locale noi din mun. Chișinău –

Reghina Apostolova a fost exclus din cursa electorală din cauza finanțării în

străinătate.

4

A precizat că instanțele judecătorești sunt abilitate să stabilească dacă au fost

comise încălcări ale Codului electoral care au influențat rezultatele alegerilor sau să

analizeze și să determine în ce măsură încălcările comise ar fi putut influența rezultatul

final.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței (...).

La 29 mai 2018 Curtea Supremă de Justiție a expediat Consiliului electoral al

circumscripției electorale Jora de Mijloc nr. 25/16, Marinei Tauber și reprezentantului

Partidului Politic ,,Șor” o copie a cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței până la data examinării recursului.

Prin referința depusă la 30 mai 2018 avocatul Ulanov Denis în interesele

Marinei Tauber a solicitat declararea recursului inadmisibil.

Conform art. 73 alin. (4) Codul electoral, contestațiile depuse la instanțele de

judecată în ziua alegerilor se examinează în aceeași zi, iar contestațiile împotriva

hotărârii organului electoral cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor și atribuirea

mandatelor se examinează de către instanța de judecată concomitent cu confirmarea

legalității și validarea mandatelor.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face

un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Verificând argumentele invocate de Partidul Politic ,,Partidul Acțiune și

Solidaritate” în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar și a referinței depusă

de avocatul Ulanov Denis în interesele Marinei Tauber, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul declarat este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 433 lit. b) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de

declarare prevăzut la art. 434.

Conform art. 74 alin. (6) Codul electoral, împotriva hotărârii instanței de

judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva

deciziei instanței de apel – un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Prin urmare, recursul declarat la 29 mai 2018 împotriva deciziei din 28 mai 2018

este depus în interiorul termenului acordat de legiuitor.

În conformitate cu art. 433 lit. c) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept

să-l declare.

În speță, recursul a fost semnat de președintele Partidului Politic ,,Partidul

Acțiune și Solidaritate” – Maia Sandu, recurentul fiind partea în proces care a depus

contestația, astfel încât temeiul stipulat de art. 433 lit. c) Codul de procedură civilă nu

are incidență.

În conformitate cu art. 433 lit. d) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul se depune în mod repetat după ce a fost

examinat.

La caz, instanța de recurs relevă că nici temeiul prevăzut de art. 433 lit. d) Cod

de procedură civilă nu este aplicabil.

5

Luând în considerare cele constatate supra, instanța de recurs conchide că

recursul nu poate fi considerat inadmisibil în baza temeiurilor enumerate de art. 433 lit.

b), c) sau d) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Aceste dispoziții legale fundamentează ideea potrivit căreia judecarea recursului

exercitat conform Secțiunii a 2-a, Cap. XXXVIII, Cod de procedură civilă, are un

caracter devolutiv și privește în exclusivitate probleme de drept material și procedural,

verificându-se legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, sarcina instanței de recurs la această etapă este de a verifica temeiurile

recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care

au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie

să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din

CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justiție și la dreptul subsecvent

de a fi audiat de o instanță judecătorească (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17

ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014).

În acest context, Completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei

6

cereri introduse pe o cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile

stabilite pentru o cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și

interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a

justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotărârea Trevisanato contra

Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul statuează că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie

2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei

instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs

ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19

ianuarie 2010).

Completul notează că în cererea de recurs Partidului Politic ,,Partidul Acțiune și

Solidaritate” a invocat temei de declarare a recursului prevederile art. 432 alin. (2) lit.

c) Codul de procedură civilă.

Totuși, din conținutul cererii de recurs rezultă că, în mare parte, Partidului Politic

,,Partidul Acțiune și Solidaritate” a reluat criticile formulate în faza procesuală

anterioară, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat cu suficientă putere de

convingere, iar invocarea pretinselor încălcări admise de instanța de apel nu este

suficient de fundamentată.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio

referire cu privire la fondul recursului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

Astfel, din motivele menționate și având în vedere că instanța de apel și prima

instanță au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept

material, procedural și apreciind corect probele administrate au emis hotărâri legale,

iar argumentele invocate de Partidului Politic ,,Partidul Acțiune și Solidaritate” în

cererea de recurs poartă caracter declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Partidului Politic ,,Partidul Acțiune și Solidaritate” se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Ala Cobăneanu

Judecători Dumitru Mardari

Luiza Gafton

7