3ra-382/19 — Constatarea încălcării legislației electorale

3ra-382/19 — Constatarea încălcării legislației electorale (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-382/19

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud. V. Pîslariuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, A. Malîi, E Palanciuc)

Î N C H E I E R E

18 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de Valeriu Munteanu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Valeriu Munteanu împotriva Consiliului Electoral de Circumscripție Electorală

Uninominală Orhei nr. 18 și Ilan Șor cu privire la anularea hotărârii, constatarea

încălcării legislației electorale și obligarea inițierii procedurii de anulare a

înregistrării concurentului electoral,

împotriva deciziei din 15 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins apelul declarat de către Valeriu Munteanu și s-a menținut hotărârea din 12

februarie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La 10 februarie 2019, Valeriu Munteanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Electoral de Circumscripție Electorală Uninominală Orhei nr.

18 și Ilan Șor cu privire la anularea hotărârii, constatarea încălcării legislației

electorale și obligarea inițierii procedurii de anulare a înregistrării concurentului

electoral.

În motivarea acțiunii indicat că, la 1 februarie 2019, un susținător al Blocului

Electoral „Acum Platforma Da și Pas” i-a remis un material video de la întâlnirea cu

caracter electoral organizată de Ilan Șor în cadrul Primăriei Orhei, la finele căreia

participanților, eventuali alegători, li s-au oferit cadouri electorale.

Volumul și conținutul pungilor oferite și evidențiate în materialul video, denotă

niște acțiuni vădite ce pot fi calificate ca corupere a alegătorului, nefiind cu

certitudine niște „cadouri simbolice”.

Din materialul video se constată punerea la dispoziție, în mod organizat, a

transportului persoanelor, iar însăși întrunirea a avut loc în cadrul Primăriei Orhei.

Aceste fapte denotă cu certitudine utilizarea resurselor administrative, iar

Consiliul Electoral de Circumscripție Electorală Uninominală Orhei nr.18, de

competența căruia ține supravegherea desfășurării în condițiile legii a procesului

electoral pe circumscripția formată, urma să ia atitudine și să solicite investigarea

1

actelor ilegale de utilizare ilicită a mijloacelor financiare de către Ilan Șor în

organizarea concertelor cu participarea unor cântăreți din afara țării.

A menționat că, Ilan Șor este candidat la funcția de deputat din partea partidului

politic ce îi poartă numele, condamnat de instanța de fond la șapte ani și jumătate de

închisoare în dosarul fraudei bancare.

În perioada 22 decembrie 2018 – 8 ianuarie 2019, lan Șor a organizat concerte

la Orhei, Comrat, Bălți și la Chișinău pe teritoriul aeroportului. La fiecare concert a

fost anunțat Ilan Șor, care personal a urcat pe scenă alături de artiști, fapt care este

notoriu și mediatizat pe larg.

A considerat că, procurarea bunurilor oferite pentru coruperea alegătorilor,

evidențiate în materialul video prezentat, precum și mijloacele financiare achitate

pentru organizarea concertelor, nu au fost și nu vor fi reflectate în cadrul rapoartelor

financiare, motiv din care conform art. 75 alin. (2) lit. e), alin. (5) lit. a) și alin. (6)

din Codul electoral, urmează a fi anulată înregistrarea concurentului electoral Ilan

Șor.

În acest context, prin contestația din 4 februarie 2019, axându-se pe dispozițiile

legale și opinia consultativă nr. 103 din 18 ianuarie 2019 a Curții Supreme de

Justiție, circulara nr.8/119 din 28 ianuarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale, a

solicitat Consiliului Electoral de Circumscripție Electorală Uninominală Orhei nr.

18, interpelarea și concursul organelor de stat competente în vederea examinării

circumstanțelor invocate; adoptarea unei hotărâri privind constatarea încălcării de

către concurentul electoral Ilan Șor a legislației electorale și înaintarea unei acțiuni

în instanța de judecată în vederea anulării înregistrării lui Ilan Șor, candidat la funcția

de deputat din partea partidului politic „Șor” în temeiul art. 75 alin. (5) și (6) din

Codul electoral.

Prin hotărârea nr. 18/1 din 7 februarie 2019 a Consiliului Electoral de

Circumscripție Electorală Uninominală Orhei nr. 18 s-a respins contestația ca

neîntemeiată, referindu-se doar la faptul că partidul politic „Șor” ar fi prezentat un

oarecare contract de locațiune a imobilului încheiat cu Primăria Orhei, fără a se

expune asupra încălcărilor ce țin de coruperea alegătorilor și al utilizării mijloacelor

financiare ilicite și nedeclarate, implicit asupra nenumăratelor concerte organizate.

A indicat că, la 3 ianuarie 2019, a depus la Consiliul Electoral de Circumscripție

Electoral Uninominală Orhei nr.18 actele pentru înregistrarea grupului de inițiativă

pentru colectarea semnăturilor susținătorilor, iar prin hotărârea nr.7/1 din 3 ianuarie

2019 a Consiliului Electoral de Circumscripție Electorală Uninominală Orhei nr.18,

grupul a fost înregistrat.

Prin hotărârea nr. 14/1 din 17 ianuarie 2019 a Consiliului Electoral de

Circumscripție Electorală Uninominală Orhei nr. 18, Valeriu Muntean a fost

înregistrat în calitate de candidat la funcția de deputat în Circumscripția

Uninominală Orhei nr. 18 din partea Blocului Electoral „Acum Platforma Da și Pas”,

pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.

La 28 ianuarie 2018, concurentul electoral Ilan Șor a depus la Consiliul

Electoral de Circumscripție Electorală Uninominală Orhei nr.18 actele necesare

pentru înregistrarea grupului de inițiativă pentru colectarea semnăturilor, iar prin

hotărârea nr.5/2 din 28 ianuarie 2019 a Consiliul Electoral de Circumscripție

Electorală Uninominală Orhei nr.18, grupul a fost înregistrat.

2

Prin hotărârea nr. 12/1 din 10 ianuarie 2019 a Consiliul Electoral de

Circumscripție Electorală Uninominală Orhei nr. 18, Ilan Șor a fost înregistrat în

calitate de candidat la funcția de deputat în Circumscripția Uninominală Orhei nr.18

din partea partidului politic „Șor” pentru alegerile parlamentare din 24 februarie

2019.

A solicitat Valeriu Munteanu admiterea acțiunii; anularea hotărârii nr. 18/1 din

7 februarie 2019 a Consiliului Electoral de Circumscripție Uninominală Orhei nr.

18; constatarea încălcării de către concurentul electoral Ilan Șor a legislației

electorale prin comiterea fraudelor electorale de corupere a alegătorilor prin

utilizarea resurselor administrative, a mijloacelor financiare ilicite și nedeclarate;

obligarea Consiliului Electoral de Circumscripție Uninominală Orhei nr. 18 de a

iniția procedura în vederea anulării înregistrării concurentului electoral Ilan Șor.

Prin hotărârea din 12 februarie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, s-a

respins ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Munteanu.

La 12 februarie 2019, Valeriu Munteanu a declarat apel împotriva hotărârii din

12 februarie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central.

Prin decizia din 15 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Valeriu Munteanu și s-a menținut hotărârea din 12 februarie 2019 a

Judecătoriei Orhei, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut prevederile art. 41, art. 71, art.

72 și art. 75 din Codul electoral, iar în cadrul dezbaterilor judiciare nu s-a confirmat

faptul admiterii de către concurentul electoral a încălcărilor legislației electorale prin

comiterea fraudelor electorale de corupere a alegătorilor, utilizarea resurselor

administrative și a mijloacelor financiare ilicite, nedeclarate.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul precum că, concurentul

electoral, Ilan Șor candidat la funcția de deputat din partea partidului politic „Șor” a

utilizat resursele administrative prin faptul că întrunirea cu alegătorii a avut loc în

cadrul Primăriei Orhei, deoarece se combate prin contractul de locațiune nr. 5 din 28

septembrie 2019 încheiat între Primăria Orhei în calitate de locator și partidul politic

„Șor” în calitate de locatar, potrivit căruia obiectul contractului este transmiterea în

posesiune și folosință temporară cu plată a oficiilor (spațiilor) la parter (etajul I) din

imobilul nr. cadastral xxxxxxxxxxx.xx, cu suprafața totală de 119,8 m2, amplasate

pe adresa or. Orhei, str.V.Mahu, 60, clădirea Primăriei. Contractul de locațiune

confirmă legalitatea întrunirii cu alegătorii în cadrul Primăriei Orhei.

De asemenea, proba video prezentată nu confirmă faptul oferirii cadourilor

electorale alegătorilor de către candidatul la funcția de deputat din partea partidului

politic „Șor”, nefiind vizibil conținutul și valoarea acestor pachete.

În speța în cauză, Valeriu Munteanu contestă finanțarea nedeclarată a grupului

de inițiativă prin concertele prezumat costisitoare, în consecință fraudarea procesului

de colectarea semnăturilor de susținere. Însă, nu au fost prezentate careva probe care

ar demonstra o astfel de finanțare clandestină.

Sarcina probațiunii aparține reclamantului/apelant și nu pârâtului/intimat.

Încercarea de a remite sarcina probațiunii pe seama intimatului este eronată, or, este

prezentă confuzia acesteia, cu contestarea actelor autorităților publice, în care într-

adevăr sarcina probațiunii aparține autorității.

Instanța de apel a reținut că, prima instanța corect a concluzionat despre

respingerea pretenției de anulare a înregistrării concurentului electoral, deoarece

3

reieșind din prevederile art.75 alin. (5) și alin (6) din Codul electoral, anularea

înregistrării concurentului electoral poate avea loc, doar pentru situația de folosirea

fondurilor financiare și materiale nedeclarate sau depășirea cheltuielilor peste

plafonul mijloacelor din fondul electoral, utilizarea mijloacelor financiare din

străinătate și nesuspendarea din funcție de către candidatul care are această obligație,

și doar la solicitarea organelor electorale competente. Art. 75 Cod electoral instituie

o procedură specială de anulare a înregistrării concurentului electoral, ce se inițiază

în cazul alegerilor parlamentare, exclusiv la solicitarea Comisiei Electorale Centrale.

Totodată, nu ține de competența Consiliului Electoral de Circumscripție

Electorală Uninominală depunerea acțiunii în instanța de judecată. Art.75 al.(6) Cod

electoral prevede că, Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de

circumscripție adresează o cerere de anulare a înregistrării concurentului electoral,

prin adoptarea unei hotărâri în acest sens, Curții de Apel Chișinău, în cazul alegerilor

parlamentare și prezidențiale, sau instanței de judecată în a cărei rază teritorială se

află consiliul electoral respectiv, în cazul alegerilor locale generale sau al alegerilor

locale noi.

Consiliul electoral de circumscripție, doar în cadrul alegerilor locale are

competența de a recepționa rapoartele privind veniturile acumulate și cheltuielile

efectuate în campania electorală, de a examina cererile și contestațiile ce țin de

finanțarea candidaților, de a adopta hotărâri de constatare a încălcărilor respective și

de a se adresa cu o cerere de anulare a înregistrării concurentului electoral instanței

de judecată competente, iar competențele respective în cadrul alegerilor

parlamentare aparțin Comisiei Electorale Centrale care poate iniția o asemenea

acțiune în instanța de judecată în cazul sesizării de către consiliul electoral de

circumscripție, iar în cazul dat o asemenea adresare lipsește, iar instanța nu se poate

subroga în drepturile organului competent.

La 16 februarie 2019, Valeriu Munteanu a depus cerere de recurs împotriva

deciziei din 15 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, nu a fost aplicată legea care trebuia

să fie aplicată, fiind aplicată o lege care nu trebuia aplicată și a fost interpretată

eronat legea.

A menționat că, supravegherea desfășurării în condițiile legii a procesului

electoral pe circumscripția formată este de competența Consiliului Electoral de

Circumscripție Uninominală Orhei nr. 18. Însă, intimatul nu a solicitat de la Ilan Șor

prezentarea probelor privind conținutul pungilor sau modul de organizare a

transportului, limitându-se la aspectele formale și anume existența contractului de

locațiune nr. 5 din 18 septembrie 2018 încheiat cu Primăria Orhei.

Instanțele ierarhic inferioare au specificat că, contrar dispozițiilor art. 146 Cod

de procedură civilă, nu a fost stabilit de către cine, în ce perioadă și în ce condiții a

fost efectuată înregistrarea dată, iar din conținutul acesteia nefiind posibil de a stabili

data și ora evenimentului din înregistrare.

Însă, în acțiunea înaintată s-a specificat expres că materialul video de scurt

metraj a fost filmat cu telefonul mobil în seara zilei de 1 februarie 2019 de către un

susținător al Blocului Electoral „Acum Platforma Da și Pas”, în fața Primăriei Orhei.

Intimații nu au contestat proba respectivă.

A indicat că, în perioada 22 decembrie 2018 – 8 ianuarie 2019 Ilan Șor a

organizat concerte în Orhei, Comrat, Bălți și Chișinău. Acest fapt este unul notoriu

4

care a fost pe larg mediatizat. Ilan Șor a specificat că nu a achitat nici un dolar, iar

acest fapt poate fi calificat ca o insultă, o desconsiderare și o umilire totală a

cetățenilor Republicii Moldova.

În acest sens Valeriu Muntean a indicat că, grupul de inițiativă pentru colectarea

semnăturilor a lui Ilan Șor a fost constituit la 28 decembrie 2018, iar în rezultat a

fost înregistrat la 10 ianuarie 2019, implicit în perioada respectivă au fost organizate

concertele.

În cadrul ședințelor de judecată a specificat că, potrivit rapoartelor privind

finanțarea activității grupului de inițiativă, accesibile pe site-ul Comisiei Electorale

Centrale, acesta a raportat zero cheltuieli în situația în care au fost organizate

concerte grandioase.

Instanțele au reținut ca pertinente argumentele precum că competența la

înaintarea acțiunii privind anularea înregistrării concurentului electoral este a

Comisiei Electorale Centrale, fără a examina în esență argumentele invocate, cu

toate că în acțiune s-a solicitat obligarea Consiliului Electoral de Circumscripție

Electorală Uninominală Orhei nr. 18 de a iniția procedura în vederea anulării

înregistrării concurentului electoral Ilan Șor.

În cazul în care intimatul a considerat că examinarea contestației, fie și parțial,

ține de competența Comisiei Electorale Centrale, în cel mult două zile calendaristice

Consiliului Electoral de Circumscripție Electorală Uninominală Orhei nr. 18 era

obligat de a o remite conform competenței, dar nu urma să respingă contestația ca

neîntemeiată.

A solicitat Valeriu Munteanu admiterea recursului; casarea deciziei din 15

februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 12 februarie 2019 a

Judecătoriei Orhei, sediul Central cu pronunțarea unei noi decizii privind admiterea

integrală a cererii de chemare în judecată înaintată de Valeriu Munteanu; anularea

hotărârii nr. 18/1 din 7 februarie 2019 a Consiliului Electoral de Circumscripție

Electorală Uninominală Orhei nr. 18; constatarea încălcării de către concurentul

electoral Ilan Șor a legislației electorale prin comiterea fraudelor electorale de

corupere a alegătorilor, utilizarea resurselor administrative, a mijloacelor financiare

ilicite și nedeclarate; obligarea Consiliului Electoral de Circumscripție Electorală

Uninominală Orhei nr. 18 să inițieze procedura în vederea anulării înregistrării

concurentului electoral Ilan Șor, candidat la funcția de deputat din partea partidului

politic „Șor”.

La 17 februarie 2019, Ilan Șor, reprezentat de Cristina Cojocari cu drept de vot

consultativ în Consiliului Electoral de Circumscripție Electorală Uninominală Orhei

nr. 18, a depus referință prin care a solicitat dispunerea inadmisibilității recursului

declarat de Valeriu Muntean împotriva deciziei din 15 februarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău.

Examinând admisibilitatea recursului declarat de Valeriu Munteanu, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

menționează următoarele.

În conformitate cu art. 74 alin. (7) din Codul electoral, apelul și recursul se

examinează în termen de 3 zile de la primirea dosarului în cauză.

În conformitate cu art. 73 alin. (7) Cod electoral, contestațiile depuse la

instanțele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de

procedură civilă și ale Legii contenciosului administrativ.

5

Conform art. 74 alin. (6) Cod electoral, împotriva hotărârii instanței de judecată

poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva deciziei

instanței de apel – un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 15 februarie

în interiorul termenului legal, or cererea de recurs au fost înregistrată în cadrul Curții

Supreme de Justiție la 16 februarie 2019 (f.d.121).

Conform art. 30 alin. (3) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din data

de 10 februarie 2000, recursul se judecă în condițiile Codului de procedură civilă.

Examinând temeiurile de admisibilitate al recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de către Valeriu

Munteanu este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că, recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel

a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Aceste

argumente nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că, argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

6

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Valeriu Munteanu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul în cauză conține obiecții de fapt

și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind

o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate ale recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Valeriu Muntean ca fiind inadmisibil.

În temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Valeriu Munteanu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

7