3ra-766/18 — contestarea actiunilor concurentului electoral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actiunilor concurentului electoral
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-766/18 — contestarea actiunilor concurentului electoral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță: N. Mămăligă dosarul nr. 3ra- 766/18
instanța de apel: N. Budăi, I. Muruianu, V. Mihailă
Î N C H E I E R E
19 mai 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Valeriu Munteanu, candidat la funcția de primar general al municipiului Chișinău,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valeriu Munteanu,
candidat la funcția de primar general al municipiului Chișinău împotriva lui Ion
Ceban, candidat la funcția de primar general al municipiului Chișinău, Președintelui
Republicii Moldova, intervenient accesoriu Consiliul Electoral al Circumscripției
Electorale municipale Chișinău nr. 1 cu privire la contestarea acțiunilor
concurentului electoral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2018, prin care a fost
respins apelul declarat de către Valeriu Munteanu și a fost menținută hotărârea
Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 15 mai 2018,
c o n s t a t ă:
La 10 mai 2018 Valeriu Munteanu, candidat la funcția de primar general al
mun. Chișinău, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Ceban,
candidat la funcția de primar general al mun. Chișinău, Președintelui Republicii
Moldova, intervenient accesoriu Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale
municipale Chișinău nr. 1 cu privire la contestarea acțiunilor concurentului electoral.
În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 07 mai 2018 printr-un mesaj privat
într-o discuție pe o rețea de socializare, un susținător al său i-a remis un link (adresă)
la spotul publicitar electoral ce constituie obiectul material al prezentei contestări,
potrivit căruia Președintele Republicii Moldova a făcut agitație electorală pentru
concurentul electoral Ion Ceban, candidat la funcția de primar general al mun.
Chișinău, din partea Partidului Politic „Partidul Sicialiștilor din Republica Moldova”.
A menționat că materialul respectiv este difuzat în spațiul informațional al
Republicii Moldova, inclusiv prin intermediul unor rețele de socializare.
A susținut că prin prisma prevederilor art. 1, 52 alin. (1), (2) și (8) din Codul
electoral, se stabilește interdicția concurenților electorali de a utiliza în scop de
publicitate electorală imagini ce reprezintă instituțiile de stat sau autorități publice,
atât din țară, cît și de peste hotare, iar din materialul video anexat, cu certitudine se
constată încălcarea de către pârât a interdicțiilor enunțate, deoarece a utilizat în
calitate de material electoral nu numai imaginea, dar integral a expus un discurs al
Președintelui Republicii Moldova.
1
A afirmat reclamantul că materialul electoral utilizat pentru agitația electorală în
cadrul companiei electorale pentru alegerile locale din mun. Chișinău, ce urmează să
se desfășoare la data de 20 mai 2018, de către candidatul electoral la funcția de
primar general al mun. Chișinăi, Ion Ceban este difuzat contrar prevederilor legale și
urmează a fi interzis pentru difuzare cu sancționarea concurentului electoral pentru
încălcările admise.
A comunicat că potrivit pct. 55 din hotărârea Curții Constituționale nr. 35/2017
pentru controlul constituționalității unor prevederi din art. 112 alin. (2) din Codul
electoral (interdicția de a fi membru de partid pentru Președintele Republicii
Moldova), Curtea a statuat că prin depunerea jurământului Președintele Republicii
Moldova își asumă un angajament juridic față de întreg poporul Republicii Moldova,
iar conform pct. 59 din hotărâre, Președintele Republicii Moldova trebuie să facă
dovada imparțialității și neutralității politice, echidistanței sale față de toate grupurile
parlamentare.
A indicat că Președintele Republicii Moldova nu are dreptul constituțional de a
se suprapune grupurilor parlamantare, precum și nici nu poate fi membru al unui
partid politic și nu poate promova sub nici o formă interesele unui partid politic.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 15 mai 2018 a fost
scoasă de pe rol cererea înaintată de Valeriu Munteanu, candidat la funcția de primar
general al mun. Chișinău împotriva lui Ion Ceban, candidat la funcția de primar
general al mun. Chișinău, Președintelui Republicii Moldova, intervenient accesoriu
Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1, în partea
pretenției privind interzicerea participării Președintelui Republicii Moldova la
montajul video a spoturilor electorale în susținerea candidatului la funcția de primar
general al mun. Chișinău din partea Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din
Republica Moldova”, Ion Ceban.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 15 mai 2018 a fost
respinsă acțiunea.
În susținerea poziției prima instanță a reținut că, de către concurentul electoral –
Ion Ceban, candidat la funcția de primar general al mun. Chișinău din partea
Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” la difuzarea
materialului video prin susținerea, implicarea directă și utilizarea imaginii
Președintelui Republicii Moldova, nu a fost încălcat art. 52 alin. (8) din Codul
electoral, deoarece din înregistrarea video nu rezultă că Președintele Republicii
Moldova a făcut agitație electorală în susținerea concurentului electoral.
Totodată, prima instanță a remarcat că în Hotărârea nr. 24 din 27 iulie 2017
privind controlul constituționalității Decretului Președintelui Republicii Moldova nr.
105-VIII din 28 martie 2017 privind desfășurarea referendumului republican
consultativ asupra unor probleme de interes național (referendumul republican
consultativ) (Sesizarea nr. 40a/2017), Curtea Constituțională a subliniat că în cadrul
sistemelor parlamantare șeful statului joacă rolul unui arbitru sau al unei puteri
neutre, fiind detașat de partidele politice. Totodată, nimeni nu poate împiedica șeful
statului să aibă opiniile și simpatiile sale politice.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 mai 2018 a fost respins apelul
declarat de către Valeriu Munteanu, candidat la funcția de primar general al mun.
Chișinău și a fost menținută hotărârea primei instanțe.
2
La data de 18 mai 2018, în termenul prevăzut de lege, Valeriu Munteanu,
candidat la funcția de primar general al mun. Chișinău, a declarat recurs împotriva
deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de
apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului a indicat că atât decizia instanței de apel, cât și hotărârea
primei instanțe sunt neîntemeiate, fiind emise cu încălcarea și aplicarea eronată a
normelor de drept material și anume instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea
care trebuia să fie aplicată, au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, au
interpretat în mod eronat legea.
La 19 mai 2018 Ion Ceban a depus referință, prin intermediul avocatului Ilie
Ceban, solicitând respingerea recursului declarat de Valeriu Munteanu ca fiind
inadmisibil sau ca fiind neîntemeiat.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în
care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu
și în toate cazurile.
3
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);
Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Valeriu Munteanu,
candidat la funcția de primar general al mun. Chișinău, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs sunt similare
argumentelor invocate atât în prima instanță, cât și în instanța de apel și sunt expuse
asupra circumstanțelor de fapt și nu de drept, cărora instanța de apel le-a dat o
apreciere corectă, având la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor
judiciare, apreciate conform art.130 Cod de procedură civilă.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Totodată, completul Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în
cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de
lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de
către Valeriu Munteanu, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului Civil, Comercial și
de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul lui Valeriu Munteanu, candidat la funcția de primar general al
mun. Chișinău, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)
Cod de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul lui Valeriu Munteanu, candidat la funcția de primar general al
municipiului Chișinău, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
4