3ra-744/18 — constatarea fraudelor electorale ale concurentului electoral Ion Ceban, prin utilizarea si distribuirea materialelor de agitatie electorala, obligarea lichidarii materialelor de agitatie electorala, interzicerea implicarii Presedintelui Republicii Moldova, in orice forma de sustinere a concurentului electoral, candidat la functia de Primar General al municipiului Chisinau, Ion Ceban

3ra-744/18 — constatarea fraudelor electorale ale concurentului electoral Ion Ceban, prin utilizarea si distribuirea materialelor de agitatie electorala, obligarea lichidarii materialelor de agitatie electorala, interzicerea implicarii Presedintelui Republicii Moldova, in orice forma de sustinere a concurentului electoral, candidat la functia de Primar General al municipiului Chisinau, Ion Ceban (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-744/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru

judecător: I. Chirtoaca

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

judecători: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi

ÎNCHEIERE

17 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecători Tamara Chișcă - Doneva

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Valeriu Munteanu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Munteanu

împotriva lui Ion Ceban și Igor Dodon, intervenient accesoriu Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale municipale Chișinău numărul 1, cu privire la constatarea

fraudelor electorale ale concurentului electoral Ion Ceban, prin utilizarea și

distribuirea materialelor de agitație electorală, obligarea lichidării materialelor de

agitație electorală, interzicerea implicării Președintelui Republicii Moldova, în orice

formă de susținere a concurentului electoral, candidat la funcția de Primar General

al municipiului Chișinău, Ion Ceban,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 mai 2018, prin care a fost

respins apelul declarat de Valeriu Munteanu și menținută hotărârea Judecătoriei

mun. Chișinău, sediul Central, din 11 mai 2018, prin care, a fost respinsă cererea de

chemare în judecată depusă de Valeriu Munteanu împotriva lui Ion Ceban și Igor

Dodon, intervenient accesoriu Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

municipale Chișinău, numărul 1, cu privire la constatarea fraudelor electorale ale

concurentului electoral Ion Ceban, prin utilizarea și distribuirea materialelor de

agitație electorală, obligarea lichidării materialelor de agitație electorală,

interzicerea implicării Președintelui Republicii Moldova, în orice formă de susținere,

a concurentului electoral, candidat la funcția de Primar general al municipiului

Chișinău, Ion Ceban

1

c o n s t a t ă:

La data de 04 mai 2018, reclamantul Valeriu Munteanu a depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Ion Ceban și Igor Dodon, intervenient accesoriu

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău, numărul 1, cu

privire la constatarea fraudelor electorale, ale concurentului electoral, Ion Ceban,

prin utilizarea și distribuirea materialelor de agitație electorală, obligarea lichidării

materialelor de agitație electorală, interzicerea implicării Președintelui Republicii

Moldova, în orice formă de susținere, a concurentului electoral, candidat la funcția

de Primar General al municipiului Chișinău, Ion Ceban.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că, în

rezultatul demisiei Primarului general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă,

prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale, nr. 1446, din 12 martie 2018, s-a stabilit

desfășurarea noilor alegeri locale, pentru funcția de Primar general al municipiului

Chișinău, pentru data de 20 mai 2018.

Reclamantul, Valeriu Munteanu a motivat că, la 04 aprilie 2018, a depus la

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1, actele

necesare în vederea înregistrării în calitate de concurent electoral, iar prin Hotărârea

nr. 9 din 10 aprilie 2018, a fost înregistrat în calitate de concurent electoral. Totodată,

pârâtul Ion Ceban, la 10 aprilie 2018, a depus la Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1, actele necesare în vederea

înregistrării lui în calitate de concurent electoral, candidat la funcția de Primar

general al mun. Chișinău, din partea Partidul Socialiștilor din Republica Moldova,

iar prin Hotărârea nr. 13 din 11 aprilie 2018, a fost înregistrat în calitate de concurent

electoral.

Reclamantul a invocat că, la 01 mai 2018, de către un simpatizant al Partidului

Socialiștilor din Republica Moldova, participant al marșului de pe bd. Ștefan cel

Mare și Sfânt, din mun. Chișinău, denumit de organizatori „mitingului prilejuit de

ziua 1 mai”, i-a fost înmânat unui simpatizant al Partidului Liberal, un exemplar

al ziarului „Socialiștii”, tipărit în limba rusă, nr. 15 (217) și nr. 16 (218). Potrivit

datelor indicate pe versoul materialului electoral, ziarul respectiv este editat de

S.R.L. „Publicația Periodică Socialiștii”, într-un tiraj de 150 000 exemplare și achitat

din Fondul electoral al PSRM, conform facturii nr. 3 din 23 aprilie 2014.

A mai menționat reclamantul, Valeriu Munteanu că, ziarul „Socialiștii”, tipărit

în limba rusă, nr. 15 (217) și nr. 16 (218), în fond, este un material utilizat în scop

de agitație electorală, de către pârâtul Ion Ceban, în calitate de concurent electoral,

și este editat prin încălcarea dispozițiilor imperative ale legislației electorale.

Reclamantul a indicat că, conform punctului 1.1. din Codul bunelor practici

2

în materie electorală, adoptat de către Comisia de la Veneția în cadrul celei de-a 51-

a Sesiuni Plenare (Veneția, 5-6 iulie 2002), sufragiul universal înseamnă, în

principiu, că fiecare persoană are dreptul de a alege și de a fi ales. Acest drept poate

și trebuie să fie exercitat sub rezerva anumitor condiții, iar potrivit punctului 1

capitolul II al Codului bunelor practici în materie electorală, desfășurarea unor

alegeri democratice nu este posibilă decât cu condiția respectării drepturilor omului,

în special a libertății de exprimare și libertății presei, libertății de a circula pe

teritoriul țării, libertății de întrunire și libertății de asociere pentru scopuri

politice, inclusiv fondarea partidelor politice. Orice restricții ale acestor libertăți

trebuie să fie prevăzute de lege, să răspundă unui interes public și să respecte

principiul proporționalității.

În cererea de chemare în judecată, reclamantul a citat prevederile art. 1 din

Codul Electoral, care definește termenii electorali, inclusiv explică faptul că

agitația electorală sunt acțiunile de pregătire și difuzare a informației, care au scopul

de a-i determina pe alegători să voteze pentru unii sau pentru alți concurenți

electorali, iar afișe electorale sunt definite apelurile, declarațiile, fotografiile și alte

materiale utilizate de concurenții electorali în scop de agitație electorală.

Totodată, reclamantul a făcut referire la art. 52 alin. (1) din Codul electoral,

care indică că, cetățenii Republicii Moldova, partidele și alte organizații social-

politice, blocurile electorale, candidații și persoanele de încredere ale candidaților

au dreptul de a supune discuțiilor libere și sub toate aspectele programele electorale

ale concurenților electorali, calitățile politice, profesionale și personale ale

candidaților, precum și de a face agitație electorală în cadrul adunărilor,

mitingurilor, întâlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mijloacelor de informare

în masă, prin expunerea de afișe electorale sau prin intermediul altor forme de

comunicare. Iar, alin. (2) al aceluiași articol, stabilește că exercițiul drepturilor

stipulate poate fi supus unor formalități, condiții, restricții sau sancțiuni prevăzute

de lege, care constituie măsuri necesare într-o societate democratică, pentru

securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii

și prevenirea infracțiunilor, ocrotirea sănătății sau protecția moralei, protecția

reputației, apărarea drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informații

confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești.

Reclamantul a subliniat că alin. (3) al art. 52 alin. (1) din Codul electoral

stabilește interdicția concurenților electorali să implice sub orice formă, persoanele

care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova, în acțiunile de agitație electorală, iar

conform alin. (8) este stipulat expres că „nu pot fi utilizate în scop de publicitate

electorală imagini ce reprezintă instituții de stat sau autorități publice, atât din țară

cât și de peste hotare, ori organizații internaționale. Se interzice combinarea de culori

și/sau sunete care invocă simboluri naționale ale Republicii Moldova ori ale altui

3

stat, utilizarea materialelor în care apar personalități istorice ale Republicii

Moldova sau de peste hotare, simbolistica unor state străine sau organizații

internaționale sau imaginea unor persoane oficiale străine”.

Suplimentar, reclamantul a făcut referire la art. 66 alin. (1) Cod electoral, care

prevede că, acțiunile/inacțiunile și hotărârile organelor electorale pot fi contestate la

organul electoral ierarhic superior, iar acțiunile/inacțiunile concurenților electorali

direct în instanța de judecată, în termen de 3 zile calendaristice de la data săvârșirii

acțiunii/identificării inacțiunii sau adoptării hotărârii.

În cererea de chemare în judecată, reclamantul a indicat că în urma examinării

ziarului respectiv, a constatat cu certitudine încălcarea de către pârât, a interdicțiilor

enunțate în prevederile legale citate supra, deoarece începând cu prima pagină și pe

tot parcursul ziarului, utilizat în calitate de material electoral, este expusă imaginea

copârâtului, Președintele Republicii Moldova, dlui Igor Dodon, al unor persoane

oficiale străine, precum Președintelui Federației Ruse, dlui Vladimir Putin, al

Președintelui Republicii Belarus, dlui Aleksandr Lucașenco și al unei persoane

autodeclarate ca fiind oficial, conducătorul regimului neconstituțional din stânga

Nistrului, Vadim Crasnoselschi.

Reclamantul a remarcat că, în condițiile descrise supra, materialul electoral,

utilizat pentru agitația electorală în cadrul campaniei electorale, pentru noile alegeri

locale din mun. Chișinău, din 20 mai 2018, utilizat de candidatul electoral, la funcția

de Primar general al mun. Chișinău, Ion Ceban, este editat contrar prevederilor

legale și urmează a fi interzis pentru difuzare cu sancționarea concurentului

electoral, pentru încălcările admise.

Reclamantul Valeriu Munteanu a invocat că în materialul electoral difuzat și

achitat din fondul electoral al PSRM, rezultă cu certitudine implicarea Președintelui

Republicii Moldova în acțiunile de agitație electorale și în materialele difuzate

în acest scop de pârât, utilizate în calitate de imagini.

De asemenea, reclamantul a indicat că, este incontestabil faptul că

Președintele Republicii Moldova este implicat direct în campania electorală cu

susținerea candidatului PSRM, iar cu titlu de exemplu, poate fi oferită intervenția

publică a Președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, la „mitingului prilejuit de

ziua 1 mai”. Or, Președintele Republicii Moldova este definit ca șef al statului, garant

al suveranității, independenții naționale, al unității și integrității teritoriale, și nu se

confundă cu Președinția sau Aparatul Președintelui, ca instituție ce asigură

asistența organizatorică, juridică, informațională și tehnică a activității Președintelui

Republicii Moldova, în vederea exercitării de către acesta a prerogativelor prevăzute

de Constituție și alte legi.

Astfel, reclamantul a indicat că art. 52 alin. (8) din Codul electoral stabilește

interdicția utilizării în scop de publicitate electorală a imagini ce reprezintă instituții

4

de stat sau autorități publice. Respectiv, reclamantul a conchis că fiind interzis

utilizarea imaginilor autorităților publice, la caz a Președintelui Republicii

Moldova, cu atât mai mult, interzice implicarea în acțiuni de agitație electorală.

La fel, reclamantul Valeriu Munteanu a remarcat că, Convenția Europeană a

drepturilor omului, permite statelor să restrângă libertatea de asociere la trei

categorii de persoane, inclusiv a administrației de stat, recunoscând în acest

sens legitimitatea restrângerii activității politice a unor astfel de autorități publice

din necesitatea garantării neutralității politice a acestora și asigurării îndeplinirii

corespunzătoare a obligațiilor care le revin în mod imparțial, tratând toți cetățenii

într-un mod egal, echitabil și fără a fi influențat de considerentele politice.

Totodată, reclamantul a invocat prevederile punctului 55 din hotărârea Curții

Constituționale nr. 35/2017 prin care, Curtea a statuat că prin depunerea

jurământului Președintele Republicii Moldova își asumă un angajament juridic față

de întreg poporul Republicii Moldova, iar conform punctului 59 din aceeași

hotărâre, Președintele Republicii trebuie să facă dovada imparțialității și

neutralității sale politice, echidistanței sale față de toate grupurile parlamentare.

Președintele nu are dreptul constituțional de a se suprapune grupurilor

parlamentare. Președintele Republicii Moldova nu poate fi membru al unui partid

politic și nu poate promova sub nici o formă interesele unui partid politic, neavând

dreptul de a fi un partizan al politicului.

Reclamantul a solicitat lichidarea stocului nedistribuit al ziarului „Socialiștii”

tipărit în limba rusă, nr. 15 (217) și nr. 16 (218), or conform art. 6 al Legii cu privire

la libertatea de exprimare nr. 64, confiscarea tirajului sau lichidarea mass-mediei

scrise poate avea loc printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă.

În cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat constatarea încălcării

de către Ion Ceban, candidat la funcția de Primar general al municipiului Chișinău

din partea PSRM, a legislației electorale, la editarea și difuzarea materialului

electoral , ziarul „Socialiștii” tipărit în limba rusă, nr. 15 (217) și nr. 16 (218), editat

de SRL ”Publicația Periodică Socialiștii”, într-un tiraj de 150 000 exemplare și

achitat din fondul electoral PSRM; obligarea pârâtului Ion Ceban, candidat la funcția

de Primar general al municipiului Chișinău din partea PSRM, să lichideze stocul

ziarului „Socialiștii” tipărit în limba rusă, nr. 15 (217) și nr. 16 (218), editat de SRL

”Publicația Periodică Socialiștii”, într-un tiraj de 150 000 exemplare și achitat din

fondul electoral PSRM, să se interzică Președintelui Republicii Moldova, Igor

Dodon, să se implice, sub orice formă, în susținerea lui Ion Ceban, candidat la funcția

de Primar general al municipiului Chișinău din partea PSRM, în cadrul noilor alegeri

locale din municipiul Chișinău.

Totodată, reclamantul Munteanu Valeriu a solicitat atragerea în proces a

CECE mun.Chișinău nr.1, în calitate de intervenient, pentru opozabilitatea

5

actului judecătoresc, în conformitate cu dispozițiile art. 67-69 din Codul de

procedură civilă.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 11 mai 2018, a fost

respinsă ca fiind nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu

Munteanu împotriva lui Ion Ceban și Igor Dodon, intervenient accesoriu Consiliul

Electoral al Circumscripției Electorale Municipale Chișinău nr. 1, cu privire la

constatarea fraudelor electorale ale concurentului electoral comise prin utilizarea și

distribuirea materialelor de agitație electorală.

Iar, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 mai 2018, a fost respinsă cererea

de apel declarată de candidatul la funcția de Primar general al mun. Chișinău,

Valeriu Munteanu și menținută hotărârea Judecătoriei mun. Chișinău, sediul Central

din 11 mai 2018, prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de

Valeriu Munteanu împotriva lui Ion Ceban și Igor Dodon, intervenient accesoriu

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău numărul 1, cu

privire la constatarea fraudelor electorale ale concurentului electoral Ion Ceban, prin

utilizarea și distribuirea materialelor de agitație electorală, obligarea lichidării

materialelor de agitație electorală, interzicerea implicării Președintelui Republicii

Moldova, în orice formă de susținere a concurentului electoral – candidat la funcția

de Primar General al municipiului Chișinău, Ion Ceban.

Pentru a concluziona astfel, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată

concluzia instanței de fond, fiind elucidate și constate circumstanțele pricinii,

verificate și apreciate obiectiv probele prezentate, instanța de fond stabilind corect

circumstanțele de fapt și legislația pertinentă, ce guvernează prezentul raport litigios

electoral.

La 15 mai 2018 Valeriu Munteanu a depus recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 14 mai 2018 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

din 11 mai 2018 și a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 mai

2018 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 11 mai 2018, cu

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie admisă integral cererea de chemare în

judecată depusă de Valeriu Munteanu împotriva lui Ion Ceban și Igor Dodon,

intervenient accesoriu Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale

Chișinău numărul 1, cu privire la constatarea fraudelor electorale ale concurentului

electoral Ion Ceban, prin utilizarea și distribuirea materialelor de agitație electorală,

obligarea lichidării materialelor de agitație electorală, interzicerea implicării

Președintelui Republicii Moldova, în orice formă de susținere a concurentului

electoral, candidat la funcția de Primar General al municipiului Chișinău, Ion Ceban.

În motivarea recursului, Valeriu Munteanu a indicat că, instanțele inferioare nu

au aplicat o legea care trebuia aplicată, dar au aplicat o lege ce nu trebuia să fie

aplicată și au interpretat în mod eronat legea.

6

Recurentul a indicat că, la 01 mai 2018, de către un simpatizant al PSRM,

participant la marșul de pe bd. Ștefan ce Mare și Sfânt, din mun. Chișinău, denumit

de organizatori „mitingului prilejuit de ziua 1 mai”, i-a fost înmânat unui

simpatizant Partidului Liberal, un exemplar al ziarului „Socialiștii” tipărit în

limba rusă, nr. 15 (217) și nr. 16 (218). Potrivit datelor indicate pe versoul

materialului electoral, ziarul respectiv este editat de S.R.L. „Publicația Periodică

Socialiștii” într-un tiraj de 150 000 exemplare și achitat din Fondul electoral al

PSRM, conform facturii nr. 3 din 23 aprilie 2014.

Recurentul Valeriu Munteanu a citat prevederile art. 1 art. 52 alin. (1-3), (8)

Cod Electoral, și a indicat că, în urma examinării ziarului „Socialiștii” tipărit în

limba rusă, nr. 15 (217) și nr. 16 (218), a constatat cu certitudine încălcarea de către

Ion Ceban a interdicțiilor enunțate în prevederile legale citate supra, deoarece

începând cu prima pagină și pe tot parcursul ziarului, utilizat în calitate de material

electoral, este expusă imaginea Președintelui Republicii Moldova și al unor

persoane oficiale străine, precum Președintelui Federației Ruse, al Președintelui

Republicii Belarus și al lui Vadim Crasnoselschi.

În cererea de recurs, Valeriu Munteanu a criticat că, instanțele de judecată în

consolidarea soluțiilor oferite, au indicat că, ziarul „Socialiștii” tipărit în limba rusă,

nr. 15 (217) și nr. 16 (218), nu poate fi considerat material utilizat în scopuri

electorale, deoarece doar pagina 1 și 5 din cele 8, constituie material de agitație

electorală, iar restul paginilor reflectă evenimentele curente, relevante politicii

ziarului.

Conform punctului 3 al Regulamentului privind finanțarea campaniilor

electorale, aprobat prin hotărârea CEC nr. 3352/2015, fondul electoral este contul

deschis la bancă, cu mențiunea ”Fond Electoral”, fiind destinat în exclusivitate în

scopul finanțării campaniei electorale a respectivului concurent electoral.

Astfel, recurentul a indicat că, în raportul prezentat de PSRM la CEC, la data

de 02 mai 2018, este reflectată informația privind achitările din fondul electoral,

inclusiv, a sumei de 111 900 lei, pentru publicația periodică ”Socialiștii”. Recurentul

a argumentat că, tot ce se finanțează din fondul electoral, are caracter electoral,

inclusiv îndemnul de a participa la marșul din 1 mai, ori pe ultima filă a ziarului,

este indicat expres că tirajul a fost achitat din fondul electoral al PSRM.

Recurentul a indicat că, intenția legiuitorului la stabilirea interdicției privind

utilizarea imaginei persoanelor străine, a vizat neadmiterea inducerii în eroare a

alegătorului, prin transferul ilicit de imagine. Astfel, prin faptul că pe prima pagină

a ziarului „Socialiștii” tipărit în limba rusă, nr. 15 (217) și nr. 16 (218), apare

candidatul PSRM, Ion Ceban, iar ulterior Președintele Republicii Moldova, însoțit

de Președintele Federației Ruse și Președintele Republicii Belarus, creează senzația

susținerii lui Ion Ceban, din partea oficialilor nominalizați.

7

Totodată, recurentul Valeriu Munteanu a invocat că, deși instanțele inferioare

au constatat că în ziarul „Socialiștii”, care este achitat din fondul electoral, au fost

folosite imaginile Președintelui Republicii Moldova, Președintelui Federației Ruse,

al Președintelui Republicii Belarus, au respins neîntemeiat acțiunea înaintată de

Valeriu Munteanu împotriva lui Ion Ceban și Igor Dodon, intervenient accesoriu

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău numărul 1,

inclusiv din motiv că Ion Ceban a declarat că stocul ziarului „Socialiștii” tipărit în

limba rusă, nr. 15 (217) și nr. 16 (218) a fost epuizat. Astfel, recurentul a indicat că,

constatarea privind epuizarea stocului urma a fi efectuată de executorul

judecătoresc, dar nu de instanța de judecată.

Cu referire la cerința de a interzice Președintelui Republici Moldova de a se

implica în orice formă, în susținerea lui Ion Ceban, recurentul a specificat că din

materialul electoral difuzat și achitat din fondul electoral al PSRM, rezultă cu

certitudine implicarea Președintelui Republicii Moldova în acțiunile de agitație

electorală și în materialele difuzate în acest scop de Ion Ceban. Cu titlu de exemplu,

de implicare a Președintelui Republicii Moldova, în acțiunile de agitație

electorală, recurentul a indicat intervenția publică a Președintelui Republicii

Moldova, Igor Dodon, la „mitingului prilejuit de ziua 1 mai”.

Recurentul a menționat că, Președintele Republicii Moldova este definit ca șef

al statului, garant al suveranității, independenții naționale, al unității și integrității

teritoriale, și nu se confundă cu Președinția sau Aparatul Președintelui, ca instituție

ce asigură asistența organizatorică, juridică, informațională și tehnică a activității

Președintelui Republicii Moldova în vederea exercitării de către acesta a

prerogativelor prevăzute de Constituție și alte legi.

Astfel, recurentul a indicat că, art. 52 alin. (8) din Codul electoral stabilește

interdicția utilizării în scop de publicitate electorală a imagini ce reprezintă instituții

de stat sau autorități publice. Respectiv, fiind interzis utilizarea imaginilor

autorităților publice, la caz a Președintelui Republicii Moldova, cu atât mai

mult se interzice implicarea în acțiuni de agitație electorală.

La fel, recurentul Valeriu Munteanu a remarcat că, Convenția Europeană a

drepturilor omului, permite statelor să restrângă libertatea de asociere la trei

categorii de persoane, inclusiv a administrației de stat, recunoscând în acest

sens legitimitatea restrângerii activității politice a unor astfel de autorități publice

din necesitatea garantării neutralității politice a acestora și asigurării îndeplinirii

corespunzătoare a obligațiilor care le revin în mod imparțial, tratând toți cetățenii

într-un mod egal, echitabil și fără a fi influențat de considerentele politice.

Totodată, recurentul a invocat prevederile punctului 55 din hotărârea Curții

Constituționale nr. 35/2017 prin care, Curtea a statuat că prin depunerea

jurământului, Președintele Republicii Moldova își asumă un angajament juridic, față

8

de întreg poporul Republicii Moldova, iar conform punctului 59 din aceeași

hotărâre, Președintele Republicii trebuie să facă dovada imparțialității și

neutralității sale politice, echidistanței sale față de toate grupurile parlamentare.

Președintele nu are dreptul constituțional de a se suprapune grupurilor

parlamentare.

La data de 17 mai 2018, recurentul Valeriu Munteanu, prin intermediul

avocatului Igor Talmazan, a depus recurs suplimentar, prin care a solicitat admiterea

recursului inițial.

În recursul suplimentar, recurentul a indicat că, recursul nu este un apel

deghizat, după cum afirmă reprezentantul intimatul Ion Ceban, în referință. Or, în

cererea de recurs au fost expuse circumstanțe de fapt cu referire la normele de drept,

pentru a argumenta faptul că, instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, dar au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, inclusiv

au interpretat în mod eronat legea.

Recurentul a invocat că, este suficient de a examina prima pagină a ziarului

„Socialiștii”, tipărit în limba rusă, nr. 15 (217) și nr. 16 (218), pentru a constata

utilizarea ilicită a imaginilor unor persoane oficiale străine, prin ce se creează

impresia unei susțineri a candidatului Ion Ceban, din partea persoanelor oficiale

străine. Respectiv, ziarul „Socialiștii”, tipărit în limba rusă, nr. 15 (217) și nr. 16

(218), reprezintă un material electoral.

A mai menționat recurentul că, întru explicarea esenței interdicției legale

stabilite la art. 52 alin. (8) Cod electoral, urmează a interpreta această normă prin

interpretarea istorica. Astfel, interdicția stabilită la art. 52 alin. (8) Cod electoral a

fost instituită prin Legea nr. 36 din 2015. Iar, conform raportului Comisiei juridice,

numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova, nr. 40 din 18 martie 2015,

amendamentul în partea completării Codului electoral, cu această interdicție, a fost

argumentat prin faptul că, concurenților electorali să le fie interzis așa numitul

„transfer de imagine”.

Recurentul a indicat că, „transferul de imagine" este o metodă a tehnicii

electorale, ce este axată pe tendința de a face aprecieri prin asociere. Respectiv, în

opinia recurentului, legiuitorul a interzis astfel de tehnică, apreciind-o ca o metodă

de manipulare și dezinformare, fiind catalogată ca fraudă electorală și interzisă prin

normele citate.

Conform art. 74 alin. (1) Cod electoral instanța de judecată adoptă și pronunță

hotărîrea în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și ale Legii

contenciosului administrativ.

În conformitate cu art. 74 alin.(6) Cod electoral, împotriva deciziei instanței de

apel poate fi depus un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Colegiul consideră că recursul este declarat în termen, având în vedere faptul

9

că, decizia recurată a fost pronunțată la 14 mai 2018, iar Valeriu Munteanu a declarat

recurs la 15 mai 2018.

La data de 15 mai 2018, în adresa lui Ion Ceban, Igor Dodon și CECE mun.

Chișinău, nr. 1, a fost expediată copia recursului declarat de către Valeriu Munteanu,

cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. Iar, la data de

17 mai 2018, prin intermediul poștei electronice, intimaților le-a fost expediat

recursul suplimentar depus de recurentul Valeriu Munteanu.

La data de 16 mai 2018, în adresa instanței de recurs, a parvenit referința, de

la Aparatul Președintelui Republicii Moldova, semnată de secretarul general, Ruslan

Flocea, la cererea de recurs declarată de către Valeriu Munteanu.

Prin referința depusă, s-a solicitat respingerea cererii de recurs declarată de

Valeriu Munteanu, din motiv că aceasta nu întrunește temeiurile de admisibilitate

prevăzute la art. 433 Cod de procedură civilă.

La data de 16 mai 2018, intimatul Ion Ceban, prin intermediul avocatului Ilie

Ceban, a depus referință, la cererea de recurs declarată de către Valeriu Munteanu.

Prin referința intimatul a solicitat cu titlu principal, ca cererea de recurs

declarată de Valeriu Munteanu să fie declarată inadmisibilă, iar cu titlu secundar, de

a respinge cererea de recurs declarată de Valeriu Munteanu.

În motivarea solicitării intimatul Ion Ceban a indicat că, cererea de recurs

reprezintă o expunere a celor invocate în fața instanțelor inferioare, fiind o cerere

formală.

Intimatul Ion Ceban a menționat că, recurentul Valeriu Munteanu eronat a

concluzionat că ziarul „Socialiștii” tipărit în limba rusă, nr. 15 (217) și nr. 16 (218),

constituie material de agitație. Or, ziarului „Socialiștii” este o publicație periodică,

săptămânală, redactată și difuzată de publicația periodică ”Socialiștii”.

Totodată, intimatul a invocat că plasarea imaginilor persoanelor străine și a

autorităților publice pe paginile ziarului, constituie politica publicației, realizată

potrivit sarcinii de informare a publicului.

Intimatul mai menționează că invitația de participare la sărbătoarea de 1 mai,

identifică conceptul ediției de marcare a evenimentului. Iar, intervenția publică a

Președintelui Republicii Moldova, la mitingul organizat de 1 mai, nu constituie

agitație electorală.

Pînă la examinarea recursului, intervenientul accesoriu CECE mun. Chișinău,

nr. 1, nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în

termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de Valeriu Munteanu, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil, din următoarele considerente.

10

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Valeriu Munteanu, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Valeriu Munteanu se referă

la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu

relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

11

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

Instanța de recurs reține că CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul

de acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza

Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat

că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective. Trebuie

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Valeriu Munteanu.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

A considera inadmisibil recursul declarat de Valeriu Munteanu împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 mai 2018, în cauza civilă la cererea de

12

chemare în judecată depusă de Valeriu Munteanu împotriva lui Ion Ceban și Igor

Dodon, intervenient accesoriu Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

municipale Chișinău numărul 1, cu privire la constatarea fraudelor electorale ale

concurentului electoral Ion Ceban, prin utilizarea și distribuirea materialelor de

agitație electorală, obligarea lichidării materialelor de agitație electorală,

interzicerea implicării Președintelui Republicii Moldova, în orice formă de susținere

a concurentului electoral, candidat la funcția de Primar General al municipiului

Chișinău, Ion Ceban.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecători Tamara Chișcă - Doneva

Nina Vascan

13