3ra-767/18 — Anularea actelor administrative

3ra-767/18 — Anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 3ra-767/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana

Judecător: Natalia Lupașcu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: Natalia Simciuc

Iurie Cotruță

Ion Țurcan

Î N C H E I E R E

19 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător: Iulia Sîrcu

Judecători: Galina Stratulat, Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Munteanu Valeriu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Munteanu Valeriu

împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Municipale Chișinău

nr.1 și Comisia Electorală Centrală, intervenient accesoriu Radu Silvia, cu privire la

anularea hotărârii nr.21 din 24 aprilie 2018 emisă de Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale Municipale Chișinău nr.1 și anularea hotărârii nr. 1586

din 4 mai 2018 emisă de Comisia Electorală Centrală,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2018, prin care a fost

respins apelul declarat de Munteanu Valeriu prin intermediul avocatului Talmazan

Igor și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 14 mai 2018

prin care acțiunea reclamantului Munteanu Valeriu a fost respinsă ca nefondată,

c o n s t a t ă:

La data de 10 mai 2018, Munteanu Valeriu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Municipale

Chișinău nr.1 și Comisia Electorală Centrală, intervenient accesoriu Radu Silvia, cu

privire la anularea hotărârii nr.21 din 24 aprilie 2018 emisă de Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale Municipale Chișinău nr.1 și anularea hotărârii nr. 1586

din 4 mai 2018 emisă de Comisia Electorală Centrală.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin hotărârea nr. nr.21 din 24 aprilie 2018

emisă de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Municipale Chișinău nr.1

1

s-a decis înregistrarea candidatului Radu Silvia la funcția de Primar general al

municipiului Chișinău.

Această hotărâre a contestat-o la data de 27 aprilie 2018, iar prin hotărârea

nr.1586 din 4 mai 2018 a Comisiei Electorale Centrale, contestația depusă a fost

respinsă.

Consideră că, ambele hotărâri sunt neîntemeiate, deoarece au fost adoptate fără

elucidarea în complex a circumstanțelor cauzei, a fost inversată sarcina probațiunii

și au fost interpretate și aplicate eronat normele de drept material și procedural.

Prin hotărârea nr. 1446 din 13 martie 2018 a Comisiei Electorale Centrale, s-a

stabilit desfășurarea alegerilor locale noi pentru funcția de Primar general al

municipiului Chișinău pentru data de 20 mai 2018.

Prin Hotărârea nr. 9 din 10 aprilie 2018, Munteanu Valeriu a fost înregistrat în

calitate de candidat la funcția de Primar general al municipiului Chișinău din partea

Partidului Liberal.

La 10 aprilie 2018, intervenienta Radu Silvia, în mod public și-a declarat

intenția de a candida la funcția de Primar general, prezentându-se în aceiași zi la

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Municipale Chișinău nr.1 pentru

recepționarea listelor de subscripție, fiind remise, pe parcurs, un număr de 500

exemplare.

La 23 aprilie 2018 a depus sesizarea nr. 2 prin care a solicitat Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale Municipale Chișinău nr.1 adoptarea unei

hotărâri privind refuzul înregistrării intervenientei Radu Silvia din motivul colectării

semnăturilor cu utilizarea resurselor administrative, constrângerii semnatarilor și

încălcarea modului de perfectare a listelor de subscripție.

Precum rezultă din hotărârea nr. 21 din 24 aprilie 2018 a Consiliului Electoral

al Circumscripției Electorale Municipale Chișinău nr.1, la data de 18 aprilie 2018

Radu Silvia a depus la organul electoral setul de acte necesare, inclusiv listele de

subscripție semnate de susținătorii candidatului.

Conform părții motivante a hotărârii, în urma verificării listelor de subscripție

și întocmirii raportului respectiv s-au constatat a fi valabile 11 116 semnături ale

susținătorilor, număr care permite înregistrarea dnei Silvia Radu. Nule și neavenite

au fost declarate 7 liste de subscripție.

Prin contestarea adresată Comisiei Electorale Centrale a fost precizat că

reclamantul, inclusiv reprezentantul cu drept de vot consultativ sunt în drept a face

cunoștință numai cu materialele și documentația organului electoral ce vizează

concurentul pe care îl reprezintă, neavând acces la actele din dosarul intervenientei,

inclusiv a listelor de subscripție, din care motiv argumentele în partea ce țin de

invaliditatea majorității listelor de subscripție sunt axate pe informațiile publice din

mass-media, care prin analogie pot fi asimilate cu faptele de notorietate publică.

De asemenea a fost precizat că în perioada depunerii actelor pentru funcția de

Primar general al municipiului Chișinău, nici un candidat independent nu a reușit să

2

colecteze semnăturile necesare înaintării sale, unii dintre aceștia s-au expus public

precum că nu au posibilitatea într-un timp atât de scurt să colecteze un număr

necesar de semnături, iar unicul pretendent a fost Radu Silvia, care la 18 aprilie

2018 a depus pachetul cu documente și semnături în vederea înregistrării.

În mijloacele de informare în masă au fost difuzate mai multe știri despre

subiectul respectiv în partea ce ține de colectarea semnăturilor în susținerea

intervenientei Radu Silvia și anume că acestea au fost colectate nemijlocit prin

intermediul delegațiilor în funcțiile publice a Partidului Democrat din autoritățile și

instituțiile centrale și locale, precum și întreprinderile de stat și municipale.

Corturile intervenientei Radu Silvia, destinate pentru colectarea semnăturilor

instalate în oraș, au fost frecventate de un număr foarte mic de persoane. De facto,

semnăturile erau colectate de la angajații bugetari ai instituțiilor municipale, sau

funcționarii publici din autoritățile administrației publice centrale.

În procesul de colectare a semnăturilor pentru înaintarea candidatului Radu

Silvia, au fost utilizate resurse administrative, fapt interzis expres de dispozițiile art.

52 alin. (7) din Codul electoral, iar listele de subscripție, precum a și fost mediatizat,

erau din start completate cu datele de identificare a persoanelor ce activează în

structurile publice, care numai își depuneau semnătura, fapt interzis expres de

dispozițiile Regulamentului privind modul de întocmire, autentificare, prezentare și

verificare a listelor de subscripție.

Pentru a verifica caracterul neautentic al semnăturilor, este suficient de a

examina cronologia și persoanele semnatare pentru a stabili în mod cert că acestea

au fost colectate forțat de la funcționarii structurilor publice iar semnatarii au fost

impuși să semneze listele de subscripție sub amenințare.

În contestație s-a mai specificat că, o mare parte din liste au fost completate

anticipat de către o singură persoană, cu datele de identificare a susținătorilor care

nu erau altceva decât datele din registru de evidență a personalului din instituțiile

bugetare menționate, atât cele locale din municipiul Chișinău, cât și cele centrale.

Din aceste considerente, prin contestația înaintată Comisiei Electorale Centrale

s-a solicitat preluarea de la Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

Municipale Chișinău nr.1 a actelor depuse de concurentul electoral Radu Silvia, în

special listele de subscripție cu reverificarea în totalitate a listelor de subscripție în

vederea stabilirii cu exactitate a modului de colectare a semnăturilor prin

contrapunerea parțială a datelor despre angajații structurilor publice cu cele

prezentate, înaintarea demersurilor către instituțiile centrale și locale, precum și

întreprinderile de stat și municipale în vederea furnizării datelor despre angajați,

inclusiv cu declararea nulă și neavenită a listelor completate de o singură persoană și

a celor instituționale colectate prin utilizarea resurselor administrative, după

verificarea acestora și totalizarea rezultatelor.

Totodată s-a solicitat ca în rezultatul verificării să fie dispusă adoptarea unei

hotărâri privind constarea ca fiind neîntemeiată hotărârea nr. 21 din 24 aprilie 2018

3

emisă de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Municipale Chișinău nr.1

cu înaintarea unei acțiuni în instanța de judecată în vederea anulării înregistrării

intervenientei în calitate de candidat, inclusiv atragerea la răspundere juridică a

persoanelor vinovate care au impus forțat funcționarii și angajații structurilor

publice să semneze în favoarea susținerii intervenientei.

Prin hotărârea Comisiei Centrale Electorale, contestația a fost respinsă pe

motiv că Comisia Electorală Centrală, în calitatea sa de organ electoral ierarhic

superior, verifică legalitatea hotărârilor organelor electorale inferioare.

Reexaminarea dosarului pretendentului la statutul de candidat în alegeri locale,

în lipsa de probe, este o atribuție improprie a comisiei. Or anume consiliul electoral,

în condițiile art. 29 lit. f), art. 46 alin. (1), art. 49 alin. (1) din Codul electoral, este

abilitat cu funcția de a examina dosarul pretendentului, din care motiv potrivit art.

26 alin. (1) lit. m), art. 71 alin. (1), alin. (5) și art. 73 alin. (2) din Codul electoral,

Comisia Electorală Centrală verifică legalitatea actelor și acțiunilor consiliilor

electorale în baza contestațiilor ce se bazează pe probe.

Comisia Electorală Centrală în hotărârea sa a indicat că, autorul contestației nu

a adus probe concrete în susținerea solicitărilor înaintate, acestea fiind întemeiate pe

reportaje mass-media din care izvorăsc concluziile contestatarului referitoare la

utilizarea resurselor administrative și nerespectarea condițiilor de întocmire a listelor

de subscripție, care, în lipsă de probe, reprezintă doar presupuneri declarative, iar

din aceste motive argumentarea obiectului contestației rămâne neîntemeiată.

Precizează reclamantul Munteanu Valeriu că, esența și impactul public al

faptului colectării în mod forțat și într-un termen atât de restrâns a unui număr imens

de semnături reprezintă din start o metodă de fraudare a alegerilor. Ori în societate

se formează opinia că respectiva persoană ar avea o susținere masivă din partea

electoratului. La caz, sunt evidente consecințele deoarece se coagulează ideea unui

vot util. Adică selectarea acelui candidat care are șanse mai mari de a câștiga

alegerile.

Ca orice act juridic, listele de subscripție urmează să întrunească anumite

condiții de fond și de formă. Condițiile de fond și de formă sunt stabilite parțial prin

Regulamentul privind modul de întocmire, autentificare, prezentare și verificare a

listelor de subscripție. Una din condițiile de fond a actului juridic este

consimțământul, care reprezintă manifestarea exteriorizată de voință a persoanei și

este valabil dacă provine de la o persoană cu discernământ, este exprimat prin

intenția de a produce efecte juridice și nu este viciat. Vicierea consimțământului este

calificată ca fiind constrângere prin violență, iar actele încheiate în astfel de

circumstanțe, urmează a fi declarate nule.

Însăși pct. 4 din Regulamentul privind modul de întocmire, autentificare,

prezentare și verificare a listelor de subscripție, în partea consimțământului liber

exprimat stabilește expres că, alegătorii participă benevol în campania de susținere a

4

candidatului la una din funcțiile elective și pot susține prin semnătură numai un

singur candidat în cadrul unui tip de scrutin.

Concluzia Comisiei Electorale Centrale privind declararea ca fiind improprie

comisiei reverificarea listelor de subscripție, dar numai verificarea legalității actelor

și acțiunilor consiliilor electorale, este complet eronată.

Oricare nu ar fi calea de atac în instanța de judecată, ordinară sau

extraordinară, cauza judiciară nu poate avea loc în lipsa dosarului de judecată.

Din acest considerent menționează că, Legea contenciosului administrativ,

implicit reglementează procedura prealabilă de soluționare a litigiului de contencios

administrativ și este conform Recomandării CE nr. (2001)9 din 5 septembrie 2001

privind căile alternative de soluționare a litigiilor dintre autoritățile administrative și

persoanele private. Potrivit acesteia se recomandă statelor să promoveze utilizarea

căilor alternative de soluționare a litigiilor, iar anumite căi alternative, cum ar fi

recursul administrativ intern urmează a fi folosite înainte de a se recurge la instanța

judecătorească. Utilizarea acestor modalități ar putea fi obligatorie, constituind o

condiție prealabilă declanșării procedurilor legale.

Din atare considerent, pe parcurs în Legea de referință au fost operate mai

multe modificări, pentru a perfecționa sistemul de recurs administrativ. Însă,

reieșind din concluzia Comisie Electorale Centrale, această formă de contestare ar fi

una formală întrucât verificarea actelor pregătitoare sau operațiunile administrative

și tehnico-materiale care au stat la baza emiterii actului administrativ contestat, este

o activitate improprie Comisiei Electorale Centrale, care rezultă că s-ar limita doar

la verificarea corectitudinii redactării actului sau indicarea corectă a articolului din

Codul electoral. Or. în caz contrar nu este clar cum este posibil de verificat

legalitatea unui act administrativ fără a verifica actele ce au stat la baza emiterii

acestuia.

Specifică reclamantul că, la contestarea actelor administrative, în concordanță

cu dispozițiile art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, sarcina

probațiunii legalității actului este a autorității publice.

Conform hotărârii contestate rezultă că Comisia Electorală Centrală a inversat

sarcina probațiunii respingând contestația pe motiv că contestatarul/reclamantul nu

ar fi prezentat probe că listele de subscripție ar fi fost completate de o singură

persoană. În acest caz se atestă un cerc juridic vicios și inexplicabil.

Solicită reclamantul Munteanu Valeriu, admiterea acțiunii, anularea hotărârii

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Municipale Chișinău nr.1 nr.21

din 24 aprilie 2018 în partea privind înregistrarea candidatului Radu Silvia la funcția

de Primar general al municipiului Chișinău la alegerile locale noi din 20 mai 2018,

anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1586 din 4 mai 2018 și obligarea

Comisiei Electorale Centrale de a reverifica listele de subscripție prezentate de

candidatul la funcția de Primar general al municipiului Chișinău Radu Silvia.

5

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana din 14 mai 2018, acțiunea

a fost respinsă ca nefondată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2018, a fost respins apelul

declarat de Munteanu Valeriu prin intermediul avocatului Talmazan Igor cu

menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana din 14 mai 2018.

La adoptarea acestei decizii instanța de apel a concluzionat că, pentru

înregistrarea candidatului independent Radu Silvia erau necesare 10 000 semnături.

Din materialele cauzei a stabilit că, Radu Silvia a prezentat listele de

subscripție la data de 18 aprilie 2018 și potrivit hotărârii Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale Municipale Chișinău nr. l din 24 aprilie 2018, în urma

verificării listelor de subscripție și întocmirea raportului respectiv s-au constat a fi

valabile 11 116 semnături ale susținătorilor, număr care permitea înregistrarea în

calitate de candidat independent pentru funcția de Primar general al municipiului

Chișinău la alegerile locale noi din 20 mai 2018. Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale Municipale Chișinău nr. l a verificat autenticitatea datelor

din listele de subscripție prezentate de Radu Silvia, obligație ce-i revine în virtutea

prevederilor art. 48 Cod electoral.

Aceste date au fost reflectate în actul de constatare din 24 aprilie 2018, act

veridicitatea căruia nu trezește careva dubii. Astfel, Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale Municipale Chișinău nr. l, în limita atribuțiilor sale

întemeiat a ajuns la concluzia privind înregistrarea Silviei Radu în calitate de

concurent electoral.

Instanța de apel a specificat că, instanța de fond corect a reținut prevederile art.

47 alin. (4) din Codul electoral, potrivit căruia susținătorul candidatului, precum și

susținătorul inițierii referendumului completează personal numărul curent, numele și

prenumele, anul nașterii, domiciliul, seria și numărul actului de identitate, data la

care semnează în listă și își aplică semnătura. În cazul în care susținătorul

candidatului nu poate, din motive obiective, să completeze personal datele solicitate,

acestea sunt completate de membrul grupului de inițiativă sau de o altă persoană

împuternicită să colecteze semnăturile, semnătura în lista de subscripție fiind

aplicată nemijlocit de susținător, iar în caz de imposibilitate, de un reprezentant

legal al acestuia.

Iar conform art. 48 alin. (1), alin. (2) și alin. (4) din Codul electoral, după

primirea listelor de subscripție, organul electoral respectiv începe verificarea

autenticității semnăturilor de pe liste, dreptul de vot al persoanelor înscrise în liste,

adresa domiciliului acestora. Verificarea se efectuează în decursul a 5 zile de la data

primirii listelor. Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de

circumscripție informează persoanele care au prezentat liste de subscripție despre

rezultatele verificării, anunță numărul total al persoanelor incluse în listele de

subscripție prezentate de fiecare candidat la alegeri, precum și numărul semnăturilor

valabile. Se consideră nule și neavenite: a) listele de subscripție întocmite până la

6

data începerii perioadei de desemnare a candidaților; b) semnăturile din listele de

subscripție considerate ca fiind false; c) listele de subscripție care au fost completate

fără a fi respectate cerințele prevăzute la art.47 alin.(4) și (6).

Astfel, la data de 18 aprilie 2018 Radu Silvia a prezentat Consiliului Electoral

al Circumscripției Electorale mun. Chișinău nr.1 un număr de 473 liste de

subscripție din cele 500 eliberate, conținând 13 182 semnături ale susținătorilor,

fiind verificată autenticitatea datelor din listele de subscripție, în număr de 463 liste.

10 liste fiind prezentate fără careva semnături.

În urma prezentării listelor de subscripție ce conțin un număr mai mare de

semnături decât cel stabilit conform pct. 31 lit. d) și pct. 35 din Regulamentul

privind modul de întocmire, autentificare, prezentare și verificare a listelor de

subscripție, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2682 din

1 octombrie 2014 și art. 138 alin. (1) din Codul Electoral, semnăturile de pe 15 liste

colectate peste plafonul stabilit nu au fost verificate, fapt ce rezultă din actul de

constatare nr. l din 24 aprilie 2018 al Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale mun. Chișinău nr.1.

La etapa depunerii, organul abilitat a verificat listele de subscripție prezentate

de către Radu Silvia, iar potrivit notei informative din 24 aprilie 2018, ca urmare

rezultatelor verificării listelor de subscripție prezentate au fost constatate anumite

încălcări ale prevederilor Codului electoral, inclusiv completarea listei cu același

scris în număr de 7, incluzând 210 persoane.

Reieșind din faptul că în urma verificării s-au depistat 2106 erori dintre care 50

de erori se dublează la aceleași persoane, 2066 de semnături ale susținătorilor au

fost considerate nule, fiind considerate valabile 11 116 semnături ale susținătorilor.

Potrivit p.8 din Regulamentul privind procedura de examinare și soluționare a

contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin

hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3353 din 20 iulie 2010, în calitate de

probe aduse la contestația depusă pot servi înregistrările audio/video, fotografiile,

înscrisurile, declarațiile în scris ale martorilor.

Probele prezentate trebuie să corespundă cerințelor de admisibilitate și

pertinență. Partea care prezintă probe va semna o declarație pe propria răspundere

privind proveniența, veridicitatea și autenticitatea acestora, purtând răspundere

conform legislației în vigoare.

Instanța de apel a menționat că, în cadrul examinării contestației în ședința

Comisiei Electorale Centrale din 27 aprilie 2018, nu au fost prezentate careva probe

în susținerea poziției privind utilizarea de către candidatul independent Radu Silvia

a resurselor administrative și nerespectarea condițiilor de întocmire a listelor de

subscripție. La fel în ședințele judiciare nu a fost audiată nici o persoană, care ar

confirma faptul că a fost impusă să semneze în listele de subscripție contrar voinței

sale.

7

Referitor la faptul că unii membri ai Comisiei Electorale Centrale nu au fost de

acord cu hotărârea Comisiei Electorale Centrale, Colegiul civil și de contencios

administrativ al Curții de Apel Chișinău a precizat că, Comisia Electorală Centrală

este un organ colegial, care adoptă hotărâri cu majoritatea voturilor. Faptul că unii

membri nu sunt de acord cu hotărârea, în cazul prezenței numărului suficient de

voturi pentru adoptarea hotărârii, acest fapt nu afectează valabilitatea actului

contestat.

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, la

data de 18 mai 2018, Munteanu Valeriu a depus cerere de recurs prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2018 și a

hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana din 14 mai 2018, cu pronunțarea unei

noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanțele ierarhic inferioare nu au

aplicat legea care trebuia aplicată, dar au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată

și au interpretat în mod eronat legea.

Concluzia Comisiei Electorale Centrale redată în hotărârea contestată precum

că contestatarul/recurentul nu a prezentat probe privind redactarea listelor de

subscripție de o singură persoană, iar susținătorii au aplicat numai semnătura,

această concluzie este contradictorie. În acest sens recurentul a subscris opinia

separată a membrului Comisiei Electorale Centrale și a reiterat regulamentele

Comisiei Electorale Centrale.

A mai menționat recurentul că, la listele de subscripție au acces numai membrii

organului electoral, din care motiv este imposibil să le prezinte. Iar reieșind din

concluzia Comisiei Electorale Centrale, reiese că urmează în mod ilicit să obțină

copii de pe liste pentru a le prezenta.

Referitor la concluzia privind declararea ca fiind improprie Comisiei

reverificarea listelor de subscripție, dar numai verificarea legalității actelor sau

acțiunilor consiliilor electorale, a specificat că această concluzie este complet

eronată și dificil de explicat.

Examinând admisibilitatea recursului declarat de Munteanu Valeriu, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

menționează următoarele.

În conformitate cu art. 74 alin. (1) și alin. (7) din Codul electoral, instanța de

judecată adoptă și pronunță hotărârea în conformitate cu prevederile Codului de

procedură civilă și ale Legii contenciosului administrativ. Apelul și recursul se

examinează în termen de 3 zile de la primirea dosarului în cauză.

La data de 18 mai 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței.

La 18 mai 2018, Radu Silvia a depus referință prin care a solicitat respingerea

recursului declarat de Munteanu Valeriu ca fiind inadmisibil.

8

Până la examinarea cererii de recurs, intimații Consiliul Electoral de

Circumscripție Electorală municipală nr. 1 și Comisia Electorală Centrală nu au

depus referință prin care să-și expună opinia asupra motivelor invocate în recursul

declarat de Munteanu Valeriu.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, examinând temeiurile invocate în cererea de recurs declarată de

Munteanu Valeriu în raport cu materialele cauzei, consideră că acesta este

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

Conform art. 74 alin. (6) din Codul electoral, împotriva hotărârii instanței de

judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva

deciziei instanței de apel – un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Din actele cauzei se constată că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată la data de 17 mai 2018, iar cererea de recurs a fost depusă la data de 18

mai 2018 (f.d.195).

Astfel, instanța de recurs constată că recurentul Munteanu Valeriu s-a

conformat prevederilor legale și a declarat cererea de recurs în interiorul termenului

de o zi.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs declarată de către

Munteanu Valeriu, în raport cu materialele cauzei raportate la normele de drept

material și procedural aplicabile speței, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

9

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.

La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate de către Munteanu

Valeriu în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a, Capitolul

XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică

modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită

unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile

făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă

că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa a constatat că, dreptul de acces la

instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin

însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat

că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten împotriva

Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

10

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Munteanu Valeriu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Munteanu Valeriu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecător: Iulia Sîrcu

Judecători: Galina Stratulat

Nicolae Craiu

11