2ra-1802/19 — constatarea faptelor cu valoare juridică

2ra-1802/19 — constatarea faptelor cu valoare juridică (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1802/19

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud. E. Bancov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: G. Vavrin, I. Dănilă, T. Berdilă)

ÎNCHEIERE

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Bunescu Sergiu și Bunescu

Constantin, prin intermediul avocatului Șoitu Vasile,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Bunescu Sergiu și

Bunescu Constantin împotriva Elenei Volcovinscaia, Alionei Cojuhari, Oxanei

Taragan, Primăriei mun. Cahul, ÎM „Gospodăria Comunal-Locativă Cahul”, Taragan

Artiom, Taragan Victoria, Primarul mun. Cahul Dandeș Nicolae, Președintele

Raionului Cahul, Consiliul raional Cahul, intervenient accesoriu Direcția Asistență

Socială și Protecția Familiei Cahul, Consiliul mun. Cahul și notarul public Chiciuc

Oxana cu privire la constatarea faptului pierderii dreptului la spațiu locativ, anularea

contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate

privată,

împotriva deciziei din 26 martie 2019 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă :

La 06 februarie 2017 Bunescu Sergiu și Bunescu Constantin au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Elenei Volcovscaia, Alionei Cojuhari, Oxanei Taragan,

Primăriei mun. Cahul, ÎM „Gospodăria Comunal-Locativă Cahul” și Comisia de

privatizare a Consiliului raional Cahul cu privire la constatarea faptului pierderii

dreptului la spațiu locativ, anularea contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-

primire a locuinței în proprietate privată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în perioada sovietică, tatălui lor,

Bunescu Constantin, împreună cu familia sa (Bunescu) Volcovinscaia Elena – fosta

soție și celor 2 fiice (Bunescu) Cojuhari Aliona și (Bunescu) Taragan Oxana le-a fost

atribuit în folosință apartamentul nr. XXXXX din. or. XXXXX, str. XXXXX.

Reclamanții au menționat că, la 22 februarie 1996 Bunescu Constantin și

(Bunescu) Volcovinscaia Elena au divorțat și ca urmare (Bunescu) Volcovinscaia

Elena împreună cu copii (Bunescu) Cojuhari Aliona și (Bunescu) Taragan Oxana au

trecut cu traiul în apartamentul nr. XXXXX de pe str. XXXXX nr. XXXXX unde au

și locuit până în anul 2003, după care au trecut cu traiul în apartamentul nr. XXXXX

din același bloc locativ, nemaiavând nici o tangență cu locuința de pe str. XXXXX.

Reclamanții au relatat că tot în acea perioadă, după divorțul de Volcovinscaia

Elena, Bunescu Constantin a început concubinajul cu mama lor Efrosi Larisa. Din

1

relația de concubinaj au doi copii (reclamanții) Bunescu Sergiu, născut la XXXXX, și

Bunescu Constantin, născut la XXXXX, respectiv familia nou formată a locuit

împreună în apartamentul nr. XXXXX de pe strada XXXXX, mun. XXXXX, începând

cu vara anului XXXXX.

Reclamanții au specificat că, la 11 octombrie 2015 a decedat tatăl lor Bunescu

Constantin, iar după decesul lui, nu au mai putut locui în apartamentul ultimului,

deoarece surorile tatălui lor, Bunescu Svetlana și Machedon Maria le-au interzis să mai

locuiască acolo luându-le actele de la apartament, automobilul ce-i aparținea acestuia,

au schimbat și lacătul de la ușă și le-au interzis accesul în locuință.

Totodată, reclamanții au mai invocat că ulterior, au aflat că membrii fostei familii

a tatălui lor pretind la apartamentul în care ei au locuit anterior, care la caz poate fi

transformat în drept de proprietate prin procesul de privatizare a apartamentului.

Astfel, Taragan Oxana, Volcovinscaia Elena și Cojuhari Aliona au depus la

Primăria mun. Cahul o cerere prin care au solicitat și ulterior au obținut modificările

de rigoare în contul personal nr. XXXXX al apartamentului nr. XXXXX de pe strada

XXXXX, mun. XXXXX, prin înlocuirea chiriașului de bază cu includerea și a altor

chiriași în cont, deși nici unul din ei de aproximativ 20 de ani nu mai locuiau acolo.

De asemenea, reclamanții au mai susținut că, consideră acțiunile pârâților ilegale

și efectuate cu scopul de a-i lipsi de dreptul la spațiu locativ prin privatizarea locuinței,

exceptându-i pe ei de la privatizare, deși s-au adresat cu cerere la Î.M. „Gospodăria

Comunal-Locativă Cahul” pentru a fi incluși în contul personal al apartamentului, fiind

refuzați pe motive formale, fapt ce vine în contradicție cu dreptul material care

guvernează materia.

Astfel, în urma acțiunilor enunțate au indicat reclamanții că de către Primăria or.

Cahul, Î.M. „Gospodăria Comunal-Locativă Cahul” și membrii fostei familii ai tatălui

lor au fost deposedați în mod ilegal de dreptul de folosință al locuinței și posibilitatea

de a privatiza spațiul locativ sus indicat.

Reclamanții au mai indicat că, dreptul lor de a participa la privatizarea locuinței

este garantat prin lege, din care considerente se impune anularea contractului de

vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr. XXXXX

din 12 mai 2016, prin care proprietari ai bunului imobil litigios au devenit Taragan

Oxana și Cojuhari Aliona.

Consideră reclamanții că, sunt îndreptățiți de a solicita instanței anularea

conturilor personale eliberate de Î.M. „Gospodăria Comunal-Locativă Cahul” în

perioada 11 octombrie 2015 – 12 mai 2016, respectiv anularea contractului de vânzare-

cumpărare, transmitere - primire a locuinței în proprietate privată nr. XXXXX din 12

mai 2016.

Totodată au insistat că Taragan Oxana și Cojuhari Aliona nu au avut dreptul la

spațiu locativ în apartamentul dat, deoarece de facto nu locuiau acolo din anul 1996.

Or, Taragan Oxana și Cojuhari Aliona nu au avut dreptul la spațiul locativ la

momentul decesului chiriașului de bază Bunescu Constantin, așa cum la părăsirea

apartamentului litigios, pârâții nu au depus cerere privind rezervarea acestuia, iar

rezervarea de drept a spațiului locativ dat nu se include în circumstanțele lipsei lor din

imobil, or, aceștia nu a fost repartizați la serviciu în străinătate, sau pentru satisfacerea

serviciului militar sau alte circumstanțe expres stabilite în art. 65 Cod cu privire la

locuințe.

2

Cu referire la cerința privind constatarea domiciliului copiilor minori au menționat

că, Bunescu Sergiu pe lângă faptul că locuia în apartament până la decesul tatălui lor,

avea și viza de reședință acolo, iar Bunescu Constantin, fiind minor, la momentul

respectiv locuia la fel în bunul imobil litigios, doar că la momentul perfectării

buletinului de identitate pentru a merge la studii, deoarece tatăl era la muncă în

Federația Rusă, în lipsa lui (chiriașului de bază) a fost nevoit să-i perfecteze viza de

reședință în locuința buneilor în satul Gotești, raionul Cantemir, deși nu a locuit acolo

niciodată.

Bunescu Sergiu și Bunescu Constantin au solicitat constatarea faptului

pierderii/inexistenței dreptului la spațiu locativ al Elenei Volcovinscaia, Cojuhari

Aliona, Taragan Oxana cu copii minori Taragan Artiom și Victoria din apartamentul

nr. XXXXX, strada XXXXX din mun. XXXXX între anii 1996-2016 cu excluderea

lor din contul personal al locuinței, anularea contractului de vânzare-cumpărare,

transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr. XXXXX din 12 mai 2016,

constatarea existenței/menținerii dreptului la spațiu locativ a lui Bunescu Sergiu și

Bunescu Constantin în apartamentul nr. XXXXX de pe strada XXXXX din mun.

Cahul, cu dispunerea includerii lor în contul personal al locuinței.

Prin încheierea din 13 aprilie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost

dispusă atragerea în proces în calitate de copîrîrți a minorilor XXXXX și Taragan

Victoria, prin intermediul reprezentantului legal XXXXX (f.d. 42,vol. I).

Prin încheierea din 13 aprilie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost

dispusă atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu a Direcției Asistență

Socială și Protecția Familiei Cahul (f.d. 43,vol. I).

Ulterior, Bunescu Sergiu și Bunescu Constantin, prin intermediul avocatului Șoitu

Vasile au depus cerere de modificare și concretizare a cererii de chemare în judecată,

prin care au solicitat declararea nulității înscrierilor în conturile personale ale locuinței

- ap. XXXXX, din blocul nr XXXXX, stradaXXXXX, mun. XXXXX, operate în

contul inițial după 10 octombrie 2015, ca fiind ilegale, constatarea faptului

pierderii/inexistenței dreptului la spațiu locativ a pârâților Volcovinscaia Elena,

Cojuhari Aliona și Taragan Oxana cu copii minori din apartamentul nr. XXXXX de pe

strada XXXXX, mun. XXXXX, între anii 1996-2016 cu excluderea lor din contul

personal al locuinței, anularea hotărârii Comisiei de privatizare a fondului de locuințe

de pe lângă Consiliul raional Cahul nr. 2 din 05 mai 2016 în partea aprobării cererii de

privatizare a locuinței - apartamentul nr. XXXXXde pe strada XXXXX, mun. XXXXX

de către Cojuhari Aliona și Taragan Oxana cu copiii minori, anularea deciziei

Consiliului raional Cahul nr. 2/08-IVI din 09 iunie 2016 în partea aprobării hotărârii

Comisiei de privatizare a apartamentului nr. XXXXX de pe strada XXXXX, mun.

XXXXX (XXXXX) de către Cojuhari Aliona și Taragan Oxana cu copiii minori,

anularea contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în

proprietate privată nr. XXXXXdin 12 mai 2016 încheiat între Președintele Consiliului

raional Cahul Ion Groza și Cojuhari Aliona, Taragan Oxana și copiii minori,

constatarea existenței/menținerii dreptului la spațiu locativ a lui Bunescu Sergiu și

Bunescu Constantin în apartamentul nr. XXXXX din stradaXXXXX, mun. XXXXX,

cu dispunerea includerii lor în contul personal al locuinței și constatarea nulității

dispoziției primarului mun. XXXXX nr. XXXXX din 23 octombrie 2015. (f.d. 168-

171, vol. I).

3

Prin încheierea din 23 mai 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, au fost atrași

în proces în calitate de copârâți primarul mun. Cahul, Dandiș Niclolae, președintele

raionului Cahul Groza Ion și Consiliul raional Cahul, iar Consiliul municipal Cahul și

notarul public Chiciuc Oxana în calitate de intervenienți accesorii în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Bunescu Sergiu și Bunescu Constantin

împotriva Elenei Volcovinscaia, Alionei Cojuhari, Oxanei Taragan, Primăriei mun.

Cahul, ÎM „Gospodăria Comunal-Locativă Cahul”, XXXXX, XXXXX, și Direcția

Asistență Socială și Protecția Familiei Cahul cu privire la constatarea faptului pierderii

dreptului la spațiu locativ, anularea contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-

primire a locuinței în proprietate privată, constatarea existenței dreptului la spațiu

locativ, declararea nulității înscrierilor în conturile personale ale locuinței, anularea

parțială a hotărârii Comisiei de privatizare a Consiliului raional Cahul nr. 2 din 05 mai

2016, anularea parțială a deciziei Consiliului raional Cahul nr. 2/08-IVI din 09 iunie

2016 (f.d. 174-175, vol. I).

Prin încheierea din 10 iulie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost scoasă

de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de Bunescu Sergiu și Bunescu

Constantin împotriva Elenei Volcovinscaia, Alionei Cojuhari, Oxanei Taragan,

Primăriei mun. Cahul, ÎM „Gospodăria Comunal-Locativă Cahul”, Taragan Artiom,

Taragan Victoria, prin intermediul reprezentantului legal Taragan Oxana, Direcția

Asistență Socială și Protecția Familiei Cahul, Consiliul mun. Cahul și notarul public

Chiciuc Oxana cu privire la constatarea faptului pierderii dreptului la spațiu locativ,

anularea contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în

proprietate privată, constatarea existenței dreptului la spațiu locativ, declararea nulității

înscrierilor în conturile personale ale locuinței, anularea parțială a hotărârii Comisiei

de privatizare a Consiliului raional Cahul nr. 2 din 05 mai 2016, anularea parțială a

deciziei Consiliului raional Cahul nr. 2/08-IVI din 09 iunie 2016 și constatarea nulității

dispoziției primarului mun. Cahul nr. 158 din 23 octombrie 2015, pe capătul de cerere

privind declararea nulității înscrierilor în conturile personale ale locuinței, operate

inițial după 10 octombrie 2015, anularea parțială a hotărârii comisiei de privatizare a

Consiliului raional Cahul nr. 2 din 05 mai 2016, în partea aprobării cererii de

privatizare a locuinței, anularea parțială a deciziei Consiliului raional Cahul nr. 2/08-

IVI din 09 iunie 2016, în partea aprobării hotărârii Comisiei de privatizare a

apartamentului nr. XXXXX din strada XXXXX, mun. XXXXX, constatarea nulității

dispoziției primarului mun. Cahul nr. 158 din 23 octombrie 2015, din motiv că

reclamanții nu au respectat procedura prevăzută de lege de soluționare prealabilă a

prcinii pe cale extrajudiciară.

Prin hotărârea din 10 iulie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, cererea de

chemare în judecată depusă de Bunescu Sergiu și Bunescu Constantin împotriva Elenei

Volcovinscaia, Alionei Cojuhari, Oxanei Taragan, Primăriei mun. Cahul, ÎM

„Gospodăria Comunal-Locativă Cahul”, XXXXX, XXXXX, Primarul mun. Cahul

Dandeș Nicolae, Președintele Raionului Cahul, Consiliul raional Cahul, intervenient

accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Cahul, Consiliul mun. Cahul

și notarul public Chiciuc Oxana cu privire la constatarea faptului pierderii dreptului la

spațiu locativ, anularea contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a

locuinței în proprietate privată a fost respinsă, ca neîntemeiată.

4

Prin decizia din 26 martie 2019 a Curții de Apel Cahul a fost respinsă cererea de

apel depusă de Bunescu Sergiu și Bunescu Constantin, și a fost menținută hotărârea

din 10 iulie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

La 12 iulie 2019, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 157, vol. II),

Bunescu Sergiu și Bunescu Constantin, prin intermediul avocatului Șoitu Vasile, au

declarat recurs împotriva deciziei din 26 martie 2019 a Curții de Apel Cahul, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond

și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a aplicat și apreciat în mod

eronat legea, normele dreptului procedural, nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la data de 26 martie 2019.

Materialele cauzei atestă faptul că decizia contestată a fost expediată părților la

data de 26 aprilie 2019 conform scrisorii de însoțire nr. 05-2a-1220-06112018 (Vol.

II, f.d. 144), însă lipsesc date despre recepționarea acesteia. Astfel, recursul declarat

este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Bunescu Sergiu și Bunescu

Constantin, prin intermediul avocatului Șoitu Vasile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Bunescu Sergiu și Bunescu

Constantin, prin intermediul avocatului Șoitu Vasile nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

5

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursurile

declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Bunescu Sergiu și Bunescu Constantin, prin intermediul

avocatului Șoitu Vasile ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Bunescu Sergiu și Bunescu

Constantin, prin intermediul avocatului Șoitu Vasile împotriva deciziei din 26 martie

2019 a Curții de Apel Cahul.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

6