2ra-1788/19 — repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-1788/19 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-1788/19
Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău (judecător D. Sușchevici)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători V. Cotorobai, I. Cotruță și N. Simciuc)
Î N C H E I E R E
16 octombrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului declarat de Ion Cerga,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Cerga,
reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, împotriva lui Igor Hinz cu privire la
repararea prejudiciului material și moral, precum și încasarea cheltuielilor de
judecată,
și la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Cerga, reprezentat de
avocatul Serghei Mocanu, împotriva Biroului Național al Asigurătorilor de
Autovehicule și lui Igor Hinz cu privire la repararea prejudiciului material și
încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 03 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost admis apelul declarat de Ion Cerga, casată integral hotărârea din
21 decembrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, și emisă o nouă hotărâre,
c o n s t a t ă:
La 15 aprilie 2015, Ion Cerga, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, a
depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Igor Hinz cu privire la repararea
prejudiciului material în sumă de 53 000 lei și a prejudiciului moral în sumă de
10 000 euro, precum și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 4-6, vol. I).
În motivarea acțiunii, reclamantul Ion Cerga, reprezentat de avocatul Serghei
Mocanu, a relatat că la 06 august 2014, Igor Hinz, aflându-se la volanul
autovehiculului de model „Mercedes“, nr. de înmatriculare XXXXX, se deplasa pe
traseul Chișinău-Suruceni, pe porțiunea din sect. Centru al mun. Chișinău.
Reclamantul a susținut că în același timp se afla la volanul autovehiculului de
model „Lada“, nr. de înmatriculare YYYYY, la fel deplasându-se pe traseul
Chișinău-Suruceni, pe porțiunea din sect. Centru al mun. Chișinău, în sens opus față
de Igor Hinz.
1
Reclamantul a indicat că drept urmare a încălcării de către Igor Hinz a
prevederilor pct. 40 din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, autovehiculul de model „Mercedes“, nr. de
înmatriculare XXXXX, s-a ciocnit frontal cu autovehiculul de model „Lada“, nr. de
înmatriculare YYYYY, condus de reclamant, acestuia fiindu-i cauzate vătămări
corporale medii, după cum atestă raportul de expertiză medico-legală nr. 2912/D din
25 noiembrie 2014.
De asemenea, reclamantul a specificat că și autovehiculul său de model
„Lada“, nr. de înmatriculare YYYYY, a fost total deteriorat, neputând fi utilizat din
nou.
Astfel, reclamantul a declarat că la 03 octombrie 2014, pe faptul accidentului
rutier enunțat, de către organul de urmărire penală a fost dispusă pornirea urmăririi
penale în baza semnelor componenței de infracțiune prevăzute la art. 264 alin. (1)
din Codul penal.
Reclamantul a menționat că prin ordonanța din 16 februarie 2015 a
procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Igor Hinz a fost pus sub învinuire,
fiindu-i incriminată săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (1) din Codul
penal, însă prin ordonanța procurorului din aceeași dată, urmărirea penală a fost
suspendată până la stabilirea locului aflării învinuitului Igor Hinz.
În motivarea pretenției privind repararea prejudiciului material în sumă de
53 000 lei, reclamantul a afirmat că după producerea accidentului a fost nevoit să
închirireze un autovehicul, achitând lunar suma de 6 000 lei.
În context, reclamantul a evidențiat că a suportat și cheltuieli de asistență
juridică în sumă de 5 000 lei, în cadrul cauzei penale de învinuire a lui Igor
Hinz.
În drept, reclamantul a făcut trimitere la prevederile art. 616 alin. (1)-(2) din
Codul civil și la prevederile art. 219 alin. (2)-(8) din Codul de procedură penală.
La 04 mai 2015, Ion Cerga, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Național al Asigurătorilor de
Autovehicule și lui Igor Hinz cu privire la repararea prejudiciului material cauzat
prin infracțiune, și anume încasarea despăgubirii pentru deteriorarea autovehiculului
în sumă de 67 004 lei, a sumei de 116 739 lei cu titlu de cheltuieli pentru tratament,
haine deteriorate, transport și hrană specială, a sumei de 34, 62 lei cu titlu de
cheltuieli de citare și a sumei de 1 004 lei pentru plata serviciilor de expertiză,
precum și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 7-9, vol. II).
În motivarea acțiunii, reclamantul Ion Cerga, reprezentat de avocatul Serghei
Mocanu, a relatat că la 06 august 2014, Igor Hinz, aflându-se la volanul
autovehiculului de model „Mercedes“, nr. de înmatriculare XXXXX, se deplasa pe
traseul Chișinău-Suruceni, pe porțiunea din sect. Centru al mun. Chișinău.
Reclamantul a susținut că în același timp se afla la volanul autovehiculului de
model „Lada“, nr. de înmatriculare YYYYY, la fel deplasându-se pe traseul
Chișinău-Suruceni, pe porțiunea din sect. Centru al mun. Chișinău, în sens opus față
de Igor Hinz.
Reclamantul a indicat că drept urmare a încălcării de către Igor Hinz a
2
prevederilor pct. 40 din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, autovehiculul de model „Mercedes“, nr. de
înmatriculare XXXXX, s-a ciocnit frontal cu autovehiculul de model „Lada“, nr. de
înmatriculare YYYYY, condus de reclamant, acestuia fiindu-i cauzate vătămări
corporale medii, după cum atestă raportul de expertiză medico-legală nr. 2912/D din
25 noiembrie 2014.
De asemenea, reclamantul a specificat că și autovehiculul său de model
„Lada“, nr. de înmatriculare YYYYY, a fost total deteriorat, neputând fi utilizat din
nou.
Astfel, reclamantul a declarat că la 03 octombrie 2014, pe faptul accidentului
rutier enunțat, de către organul de urmărire penală a fost dispusă pornirea urmăririi
penale în baza semnelor componenței de infracțiune prevăzute la art. 264 alin. (1)
din Codul penal.
Reclamantul a menționat că prin ordonanța din 16 februarie 2015 a
procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Igor Hinz a fost pus sub învinuire,
fiindu-i incriminată săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (1) din Codul
penal, însă prin ordonanța procurorului din aceeași dată, urmărirea penală a fost
suspendată până la stabilirea locului aflării învinuitului Igor Hinz.
Reclamantul a afirmat că după producerea accidentului a fost supus mai
multor intervenții chirurgicale, suportând cheltuieli pentru remedierea sănătății și a
bunurilor distruse.
În drept, reclamantul a făcut trimitere la prevederile art. 219 alin. (2)-(8) din
Codul de procedură penală, la prevederile pct. 12 din Regulamentul privind Fondul
de compensare, aprobat prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr.
23/3 din 29 mai 2008 și la prevederile art. 31 și 34 din Legea nr. 414 din
22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru
pagube produse de autovehicule.
Reclamantul a relevat că la 23 martie 2015, a depus la Biroul Național al
Asigurătorilor de Autovehicule cerere privind plata despăgubirii, însă fără
răspuns.
Prin încheierea din 16 octombrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,
au fost conexate într-un singur proces cauza civilă la cererea de chemare în judecată
depusă de Ion Cerga împotriva lui Igor Hinz cu privire la repararea prejudiciului
material și moral și cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion
Cerga împotriva Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule și lui Igor Hinz
cu privire la repararea prejudiciului material și moral (f.d. 135-136, vol. I).
Prin hotărârea din 21 decembrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, a
fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Ion Cerga
împotriva Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule și lui Igor Hinz cu
privire la repararea prejudiciului material și moral (f.d. 155-158, vol. I).
La 21 decembrie 2015, Ion Cerga a declarat apel împotriva hotărârii din
21 decembrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău (f.d. 160-161, vol. I).
Prin decizia din 06 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul
declarat de Ion Cerga, casată integral hotărârea din 21 decembrie 2015 a Judecătoriei
3
Centru, mun. Chișinău, și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost admisă integral
cererea de chemare în judecată depusă de Ion Cerga. S-a încasat în beneficiul lui Ion
Cerga, din contul Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule, suma de
67 004 lei cu titlu de despăgubire de asigurare, suma de 116 739 lei cu titlu de
cheltuieli pentru tratament medical, suma de 34, 62 lei cu titlu de cheltuieli pentru
citare și suma de 1 004 lei cu titlu de cheltuieli pentru plata serviciilor de expertiză
(f.d. 51-57, vol. III).
La 12 iulie 2018, Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule,
reprezentat de avocatul Andrian Cotună, a declarat recurs împotriva deciziei din
06 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 60-69, vol. III).
La 26 iulie 2018, Ion Cerga, reprezentat de avocatul Marcel Burlacu, a
declarat recurs împotriva deciziei din 06 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d.
79-83, vol. III).
Prin decizia din 14 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, au fost
admise recursurile declarate de Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule,
reprezentat de avocatul Andrian Cotună, și de Ion Cerga, reprezentat de avocatul
Marcel Burlacu. A fost casată integral decizia din 06 martie 2018 a Curții de Apel
Chișinău și remisă cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet
de judecată (f.d. 94-99, vol. III).
Prin decizia din 03 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul
declarat de Ion Cerga, casată integral hotărârea din 21 decembrie 2015 a Judecătoriei
Centru, mun. Chișinău, și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost admisă parțial
cererea de chemare în judecată depusă de Ion Cerga. S-a încasat în beneficiul lui Ion
Cerga, din contul Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule, suma de
67 004 lei cu titlu de despăgubire de asigurare, suma de 116 739 lei cu titlu de
cheltuieli pentru tratament medical, haine deteriorate, transport și hrană specială,
precum și suma de 1 038, 62 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, în partea
încasării din contul lui Igor Hinz a sumelor bănești cu titlu de reparare a prejudiciului
material și moral, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată
depusă de Ion Cerga (f.d. 222-230, vol. III).
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că prin ordonanța
din 16 februarie 2015 a procurorului în Procuratura mun. Chișinău, a fost stabilit
faptul deteriorării autovehiculului lui Ion Cerga de model „Lada“, nr. de
înmatriculare YYYYY, implicat în accidentul rutier din 06 august 2014, anume din
culpa șoferului autovehiculului de model „Mercedes“, nr. de înmatriculare
XXXXX, Igor Hinz, cetățean al Republicii Moldova domiciliat în Republica
Federală Germania.
În același timp, instanța de apel a notat că odată ce vinovăția lui Igor Hinz nu
a fost demonstrată printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, Ion Cerga are dreptul
de a pretinde repararea prejudiciului doar din contul Biroului Național al
Asigurătorilor de Autovehicule, conform prevederilor art. 20 alin. (2) și alin. (5) din
Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de
răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.
La 19 iulie 2019, Ion Cerga a declarat recurs împotriva deciziei din
4
03 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia în partea
respingerii pretențiilor împotriva lui Igor Hinz privind repararea prejudiciului
material și moral, precum și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, de
admitere integrală a pretențiilor respective, și anume de încasare de la Igor Hinz a
sumei de 53 000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului material și a sumei de 10 000
euro cu titlu de reparare a prejudiciului moral (f.d. 1-5, vol. IV).
În motivarea recursului, recurentul Ion Cerga a susținut că în temeiul
prevederilor art. 616 alin. (1)-(2), 1398 alin. (1) și 1410 alin. (1)-(2) din Codul civil
în redacția în vigoare la data relevantă speței, cât și al prevederilor art. 219 alin.
(2)-(8) din Codul de procedură penală, lui Igor Hinz îi incumbă obligația de reparare
a prejudiciului material în sumă de 53 000 lei și a prejudiciului moral în sumă de
10 000 euro.
Aici, recurentul a precizat că Igor Hinz, care a cauzat accidentul rutier din
06 august 2014, în loc să-și ceară scuze pentru fapta sa, se ascunde atât de recurent,
cât și de organul de urmărire penală.
Recurentul a menționat că instanța de apel corect a concluzionat că lipsa
vinovăției lui Igor Hinz, constatate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, nu
servește ca temei pentru a respinge pretențiile lui Ion Cerga împotriva Biroului
Național al Asigurătorilor de Autovehicule, însă greșit a indicat că în ceea ce privește
pretențiile lui Ion Cerga împotriva lui Igor Hinz, acestea pot fi satisfăcute doar pe
calea înaintării unei acțiuni civile în cadrul dosarului penal intentat lui Igor
Hinz.
Recurentul consideră că instanța de apel a avut suficiente probe și temeiuri de
drept pentru a admite pretențiile lui Ion Cerga și împotriva lui Igor Hinz, concluzie
care decurge inclusiv din decizia din 14 noiembrie 2018 a Curții Supreme de
Justiție.
La 09 august 2019, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Igor
Hinz copia cererii de recurs depuse de Ion Cerga împotriva deciziei din
03 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 10, vol. IV).
Intimații Igor Hinz și Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule nu
și-au valorificat dreptul de a depune referință la recursul declarat de Ion Cerga.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
După cum rezultă din materialele cauzei, în fișa de însoțire nr. 5163 este
indicat că la 17 mai 2019, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului
Ion Cerga copia deciziei integrale din 03 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d.
231, vol. III).
Însă, la materialele cauzei nu este anexat avizul de primire de către recurentul
Ion Cerga a copiei deciziei integrale din 03 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău.
Totodată, completul reține că recurentul Ion Cerga a anexat la cererea de
recurs copia plicului în care i-a fost expediată copiei deciziei integrale din
03 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, data expedierii fiind 18 mai 2019 (f.d. 6,
vol. IV).
5
Astfel, completul consideră că recurentul Ion Cerga, care a declarat recursul
la 19 iulie 2019, s-a conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul de
declarare a recursului prevăzut la art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Examinând temeiurile recursului declarat de Ion Cerga, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră recursul drept inadmisibil, din următoarele raționamente.
Conform art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alin. (2) și (3) ale art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevăd
exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau procedural
au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor
încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului
doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea
greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Respectiv, completul relevă că examinarea admisibilității recursului
presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu
temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Ion Cerga se referă la
dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural, și respectiv, acestea nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
Subsidiar, se menționează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a,
Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, completul accentuează că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică
modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită
unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile
făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume dacă se invocă
aprecierea arbitrară a probelor de către instanța judecătorească sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului. Însă, din recursul declarat de Ion Cerga, nu rezultă că instanța de apel a
apreciat arbitrar probele.
6
Completul evidențiază că în lumina jurisprudenței Curții Europene a
Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie
civilă trebuie să corespundă garanțiilor unui proces echitabil, consfințite la art. 6 din
Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în special cu referire la dreptul de acces
liber la justiție și la dreptul de a fi audiat de o instanță judecătorească (hotărârile
Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din
27 martie 2014).
În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la
justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a
admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei
cereri introduse pe calea recursului pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru
o cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare
unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind
în deplină concordanță cu art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului
(hotărârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).
Totodată, completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate
varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din
02 octombrie 2014), iar în concepția Curții Europene a Drepturilor Omului, nu se
impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”
(hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care
se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
Completul notează că argumentele invocate în recurs nu au vocația de a duce
la modificarea soluției în prezenta cauză, or acestea nu atestă examinarea raportului
juridic litigios de către instanța de apel cu încălcarea normelor de drept material și
procedural sau a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat
de Ion Cerga nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)
din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din
Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ion Cerga împotriva deciziei din
03 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în
judecată depusă de Ion Cerga, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, împotriva
lui Igor Hinz cu privire la repararea prejudiciului material și moral, precum și
7
încasarea cheltuielilor de judecată, și la cererea de chemare în judecată depusă de
Ion Cerga, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, împotriva Biroului Național al
Asigurătorilor de Autovehicule și lui Igor Hinz cu privire la repararea prejudiciului
material și încasarea cheltuielilor de judecată.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, Tatiana Vieru
judecătorul
judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
8