2ra-1788/19 — repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-1788/19 Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău (judecător D. Sușchevici) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători V. Cotorobai, I. Cotruță și N. Simciuc) Î N C H E I E R E 16 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de Ion Cerga, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Cerga, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, împotriva lui Igor Hinz cu privire la repararea prejudiciului material și moral, precum și încasarea cheltuielilor de judecată, și la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Cerga, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, împotriva Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule și lui Igor Hinz cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 03 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Ion Cerga, casată integral hotărârea din 21 decembrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, și emisă o nouă hotărâre, c o n s t a t ă: La 15 aprilie 2015, Ion Cerga, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Igor Hinz cu privire la repararea prejudiciului material în sumă de 53 000 lei și a prejudiciului moral în sumă de 10 000 euro, precum și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 4-6, vol. I). În motivarea acțiunii, reclamantul Ion Cerga, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, a relatat că la 06 august 2014, Igor Hinz, aflându-se la volanul autovehiculului de model „Mercedes“, nr. de înmatriculare XXXXX, se deplasa pe traseul Chișinău-Suruceni, pe porțiunea din sect. Centru al mun. Chișinău. Reclamantul a susținut că în același timp se afla la volanul autovehiculului de model „Lada“, nr. de înmatriculare YYYYY, la fel deplasându-se pe traseul Chișinău-Suruceni, pe porțiunea din sect.

Centru al mun. Chișinău, în sens opus față de Igor Hinz. 1 Reclamantul a indicat că drept urmare a încălcării de către Igor Hinz a prevederilor pct. 40 din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, autovehiculul de model „Mercedes“, nr. de înmatriculare XXXXX, s-a ciocnit frontal cu autovehiculul de model „Lada“, nr. de înmatriculare YYYYY, condus de reclamant, acestuia fiindu-i cauzate vătămări corporale medii, după cum atestă raportul de expertiză medico-legală nr. 2912/D din 25 noiembrie 2014. De asemenea, reclamantul a specificat că și autovehiculul său de model „Lada“, nr. de înmatriculare YYYYY, a fost total deteriorat, neputând fi utilizat din nou.

Astfel, reclamantul a declarat că la 03 octombrie 2014, pe faptul accidentului rutier enunțat, de către organul de urmărire penală a fost dispusă pornirea urmăririi penale în baza semnelor componenței de infracțiune prevăzute la art. 264 alin. (1) din Codul penal. Reclamantul a menționat că prin ordonanța din 16 februarie 2015 a procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Igor Hinz a fost pus sub învinuire, fiindu-i incriminată săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (1) din Codul penal, însă prin ordonanța procurorului din aceeași dată, urmărirea penală a fost suspendată până la stabilirea locului aflării învinuitului Igor Hinz. În motivarea pretenției privind repararea prejudiciului material în sumă de 53 000 lei, reclamantul a afirmat că după producerea accidentului a fost nevoit să închirireze un autovehicul, achitând lunar suma de 6 000 lei.

În context, reclamantul a evidențiat că a suportat și cheltuieli de asistență juridică în sumă de 5 000 lei, în cadrul cauzei penale de învinuire a lui Igor Hinz. În drept, reclamantul a făcut trimitere la prevederile art. 616 alin. (1)-(2) din Codul civil și la prevederile art. 219 alin. (2)-(8) din Codul de procedură penală. La 04 mai 2015, Ion Cerga, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule și lui Igor Hinz cu privire la repararea prejudiciului material cauzat prin infracțiune, și anume încasarea despăgubirii pentru deteriorarea autovehiculului în sumă de 67 004 lei, a sumei de 116 739 lei cu titlu de cheltuieli pentru tratament, haine deteriorate, transport și hrană specială, a sumei de 34, 62 lei cu titlu de cheltuieli de citare și a sumei de 1 004 lei pentru plata serviciilor de expertiză, precum și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.

7-9, vol. II). În motivarea acțiunii, reclamantul Ion Cerga, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, a relatat că la 06 august 2014, Igor Hinz, aflându-se la volanul autovehiculului de model „Mercedes“, nr. de înmatriculare XXXXX, se deplasa pe traseul Chișinău-Suruceni, pe porțiunea din sect. Centru al mun. Chișinău. Reclamantul a susținut că în același timp se afla la volanul autovehiculului de model „Lada“, nr. de înmatriculare YYYYY, la fel deplasându-se pe traseul Chișinău-Suruceni, pe porțiunea din sect. Centru al mun. Chișinău, în sens opus față de Igor Hinz.

Reclamantul a indicat că drept urmare a încălcării de către Igor Hinz a 2 prevederilor pct. 40 din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, autovehiculul de model „Mercedes“, nr. de înmatriculare XXXXX, s-a ciocnit frontal cu autovehiculul de model „Lada“, nr. de înmatriculare YYYYY, condus de reclamant, acestuia fiindu-i cauzate vătămări corporale medii, după cum atestă raportul de expertiză medico-legală nr. 2912/D din 25 noiembrie 2014. De asemenea, reclamantul a specificat că și autovehiculul său de model „Lada“, nr. de înmatriculare YYYYY, a fost total deteriorat, neputând fi utilizat din nou. Astfel, reclamantul a declarat că la 03 octombrie 2014, pe faptul accidentului rutier enunțat, de către organul de urmărire penală a fost dispusă pornirea urmăririi penale în baza semnelor componenței de infracțiune prevăzute la art. 264 alin. (1) din Codul penal.

Reclamantul a menționat că prin ordonanța din 16 februarie 2015 a procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Igor Hinz a fost pus sub învinuire, fiindu-i incriminată săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (1) din Codul penal, însă prin ordonanța procurorului din aceeași dată, urmărirea penală a fost suspendată până la stabilirea locului aflării învinuitului Igor Hinz. Reclamantul a afirmat că după producerea accidentului a fost supus mai multor intervenții chirurgicale, suportând cheltuieli pentru remedierea sănătății și a bunurilor distruse.

În drept, reclamantul a făcut trimitere la prevederile art. 219 alin. (2)-(8) din Codul de procedură penală, la prevederile pct. 12 din Regulamentul privind Fondul de compensare, aprobat prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 23/3 din 29 mai 2008 și la prevederile art. 31 și 34 din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule. Reclamantul a relevat că la 23 martie 2015, a depus la Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule cerere privind plata despăgubirii, însă fără răspuns. Prin încheierea din 16 octombrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, au fost conexate într-un singur proces cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Cerga împotriva lui Igor Hinz cu privire la repararea prejudiciului material și moral și cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Cerga împotriva Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule și lui Igor Hinz cu privire la repararea prejudiciului material și moral (f.d. 135-136, vol. I). Prin hotărârea din 21 decembrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Ion Cerga împotriva Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule și lui Igor Hinz cu privire la repararea prejudiciului material și moral (f.d.

155-158, vol. I). La 21 decembrie 2015, Ion Cerga a declarat apel împotriva hotărârii din 21 decembrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău (f.d. 160-161, vol. I). Prin decizia din 06 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Ion Cerga, casată integral hotărârea din 21 decembrie 2015 a Judecătoriei 3 Centru, mun. Chișinău, și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost admisă integral cererea de chemare în judecată depusă de Ion Cerga. S-a încasat în beneficiul lui Ion Cerga, din contul Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule, suma de 67 004 lei cu titlu de despăgubire de asigurare, suma de 116 739 lei cu titlu de cheltuieli pentru tratament medical, suma de 34, 62 lei cu titlu de cheltuieli pentru citare și suma de 1 004 lei cu titlu de cheltuieli pentru plata serviciilor de expertiză (f.d.

51-57, vol. III). La 12 iulie 2018, Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, reprezentat de avocatul Andrian Cotună, a declarat recurs împotriva deciziei din 06 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 60-69, vol. III). La 26 iulie 2018, Ion Cerga, reprezentat de avocatul Marcel Burlacu, a declarat recurs împotriva deciziei din 06 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 79-83, vol. III). Prin decizia din 14 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise recursurile declarate de Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, reprezentat de avocatul Andrian Cotună, și de Ion Cerga, reprezentat de avocatul Marcel Burlacu. A fost casată integral decizia din 06 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și remisă cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f.d.

94-99, vol. III). Prin decizia din 03 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Ion Cerga, casată integral hotărârea din 21 decembrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ion Cerga. S-a încasat în beneficiul lui Ion Cerga, din contul Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule, suma de 67 004 lei cu titlu de despăgubire de asigurare, suma de 116 739 lei cu titlu de cheltuieli pentru tratament medical, haine deteriorate, transport și hrană specială, precum și suma de 1 038, 62 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, în partea încasării din contul lui Igor Hinz a sumelor bănești cu titlu de reparare a prejudiciului material și moral, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Ion Cerga (f.d.

222-230, vol. III). În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că prin ordonanța din 16 februarie 2015 a procurorului în Procuratura mun. Chișinău, a fost stabilit faptul deteriorării autovehiculului lui Ion Cerga de model „Lada“, nr. de înmatriculare YYYYY, implicat în accidentul rutier din 06 august 2014, anume din culpa șoferului autovehiculului de model „Mercedes“, nr. de înmatriculare XXXXX, Igor Hinz, cetățean al Republicii Moldova domiciliat în Republica Federală Germania. În același timp, instanța de apel a notat că odată ce vinovăția lui Igor Hinz nu a fost demonstrată printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, Ion Cerga are dreptul de a pretinde repararea prejudiciului doar din contul Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule, conform prevederilor art. 20 alin. (2) și alin. (5) din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.

La 19 iulie 2019, Ion Cerga a declarat recurs împotriva deciziei din 4 03 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia în partea respingerii pretențiilor împotriva lui Igor Hinz privind repararea prejudiciului material și moral, precum și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, de admitere integrală a pretențiilor respective, și anume de încasare de la Igor Hinz a sumei de 53 000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului material și a sumei de 10 000 euro cu titlu de reparare a prejudiciului moral (f.d. 1-5, vol. IV).

În motivarea recursului, recurentul Ion Cerga a susținut că în temeiul prevederilor art. 616 alin. (1)-(2), 1398 alin. (1) și 1410 alin. (1)-(2) din Codul civil în redacția în vigoare la data relevantă speței, cât și al prevederilor art. 219 alin. (2)-(8) din Codul de procedură penală, lui Igor Hinz îi incumbă obligația de reparare a prejudiciului material în sumă de 53 000 lei și a prejudiciului moral în sumă de 10 000 euro. Aici, recurentul a precizat că Igor Hinz, care a cauzat accidentul rutier din 06 august 2014, în loc să-și ceară scuze pentru fapta sa, se ascunde atât de recurent, cât și de organul de urmărire penală.

Recurentul a menționat că instanța de apel corect a concluzionat că lipsa vinovăției lui Igor Hinz, constatate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, nu servește ca temei pentru a respinge pretențiile lui Ion Cerga împotriva Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule, însă greșit a indicat că în ceea ce privește pretențiile lui Ion Cerga împotriva lui Igor Hinz, acestea pot fi satisfăcute doar pe calea înaintării unei acțiuni civile în cadrul dosarului penal intentat lui Igor Hinz. Recurentul consideră că instanța de apel a avut suficiente probe și temeiuri de drept pentru a admite pretențiile lui Ion Cerga și împotriva lui Igor Hinz, concluzie care decurge inclusiv din decizia din 14 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție.

La 09 august 2019, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Igor Hinz copia cererii de recurs depuse de Ion Cerga împotriva deciziei din 03 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 10, vol. IV). Intimații Igor Hinz și Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule nu și-au valorificat dreptul de a depune referință la recursul declarat de Ion Cerga. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. După cum rezultă din materialele cauzei, în fișa de însoțire nr. 5163 este indicat că la 17 mai 2019, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului Ion Cerga copia deciziei integrale din 03 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

231, vol. III). Însă, la materialele cauzei nu este anexat avizul de primire de către recurentul Ion Cerga a copiei deciziei integrale din 03 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău. Totodată, completul reține că recurentul Ion Cerga a anexat la cererea de recurs copia plicului în care i-a fost expediată copiei deciziei integrale din 03 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, data expedierii fiind 18 mai 2019 (f.d. 6, vol. IV). 5 Astfel, completul consideră că recurentul Ion Cerga, care a declarat recursul la 19 iulie 2019, s-a conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul de declarare a recursului prevăzut la art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Examinând temeiurile recursului declarat de Ion Cerga, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil, din următoarele raționamente.

Conform art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alin. (2) și (3) ale art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Respectiv, completul relevă că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Ion Cerga se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și respectiv, acestea nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Subsidiar, se menționează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în fapt. Totodată, completul accentuează că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume dacă se invocă aprecierea arbitrară a probelor de către instanța judecătorească sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Însă, din recursul declarat de Ion Cerga, nu rezultă că instanța de apel a apreciat arbitrar probele.

6 Completul evidențiază că în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să corespundă garanțiilor unui proces echitabil, consfințite la art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în special cu referire la dreptul de acces liber la justiție și la dreptul de a fi audiat de o instanță judecătorească (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014). În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse pe calea recursului pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru o cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (hotărârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016). Totodată, completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 02 octombrie 2014), iar în concepția Curții Europene a Drepturilor Omului, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul notează că argumentele invocate în recurs nu au vocația de a duce la modificarea soluției în prezenta cauză, or acestea nu atestă examinarea raportului juridic litigios de către instanța de apel cu încălcarea normelor de drept material și procedural sau a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ion Cerga nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ion Cerga împotriva deciziei din 03 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Cerga, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, împotriva lui Igor Hinz cu privire la repararea prejudiciului material și moral, precum și 7 încasarea cheltuielilor de judecată, și la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Cerga, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, împotriva Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule și lui Igor Hinz cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Tatiana Vieru judecătorul judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan 8