2ra-1498/19 — incasarea penalitatii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea penalitatii
- Temei legal
- aplicarea eronata a normelor materiale, aprecierea arbitrara a probelor
2ra-1498/19 — incasarea penalitatii (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-1498/2019
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (R. Țurcanu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (S. Iorgov, B. Bîrca, E. Clim)
D E C I Z I E
02 octombrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Ala Cobăneanu
Svetlana Filincova
Galina Stratulat
Victor Burduh
examinând recursul declarat de Rodica Dub,
în pricina civilă la cererea depusă de Rodica Dub împotriva Societății
Comerciale „Instaltermo Impex” Societate cu Răspundere Limitată și Igor Globa,
intervenient accesoriu Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea
Pieții privind încasarea penalității și a dobânzii de întârziere, autorizarea pătrunderii
forțate a executorului judecătoresc,
împotriva deciziei din 28 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 02 octombrie 2017 Rodica Dub a depus cerere de chemare în judecată
împotriva SC „Instaltermo Impex” SRL, intervenient accesoriu Agenția pentru
Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieții privind încasarea penalității și
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că la 24 iulie 2013 a încheiat contractul nr. 24/07-
13 cu întreprinderea SC „Instaltermo Impex” SRL, achitând suma restantă pe 02
septembrie 2013. Astfel, suma prevăzută în contract, a fost achitată integral, iar
contractul urma să fie executat până pe 02 septembrie 2013, dar nu a fost executat
nici până în prezent.
A menționat că la 15 octombrie 2013 a trimis reclamație, prin scrisoare
recomandată, recepționată de către SC „Instaltermo Impex” SRL la 16 octombrie
2013 privind somarea de executare a contractului, însă ultimul nu a întreprins măsuri
pentru a-și onora obligațiile contractuale.
A indicat că Agenția pentru Protecția Consumatorilor prin răspunsul nr. 27/05-
5234 din 22 noiembrie 2013 a stabilit că, conform contractului, agentul economic
1
trebuia să îndeplinească comanda până la 02 septembrie 2013, iar obligațiunile
asumate asupra contractului dat agentul economic nu le-a îndeplinit în termenul
stabilit, făcând trimitere la prevederile art. 32 pct. (2) a Legii privind protecția
consumatorilor nr. 105 din 13.03.2003.
La 03 ianuarie 2014 a expediat către SC „Instaltermo Impex” SRL, prin
scrisoare recomandată, recepționată la 04 ianuarie 2014 de agentul economic, încă o
cerere privind îndeplinirea obligațiilor contractuale, însă ultimul din nou nu a
întreprins măsuri pentru a-și onora obligațiile contractuale.
Prin decizia din 09 martie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost obligată SC
„Instaltermo Impex” SRL să execute obligațiile asumate prin contractul nr. 24/07-
13 din 24 iulie 2013. La fel s-a constatat că reclamanta Rodica Dub a achitat integral
suma convenită în contract, însă pârâtul nu a conectat încălzirea autonomă, iar
solicitările reclamantei-apelante repetate de a executa obligațiile contractuale au
rămas fără răspuns, precum și faptul că la 24 iunie 2013 Rodica Dub a încheiat cu
SC „Instaltermo Impex” SRL contract de furnizare a mărfurilor/produselor de
încălzire/răcire autonomă, procurarea utilajului necesar precum și instalarea,
perfectarea actelor necesare în instituțiile specializate.
A precizat că SC „Instaltermo Impex” SRL trebuia să prezinte proiectul
reconstrucției sistemului centralizat de încălzire înainte de a începe lucrările de
debranșare, deoarece în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 707 din 20 septembrie
2011 cu privire la unele măsuri de eficientizare a funcționării sistemelor de
alimentare centralizată cu energie termică, deconectarea ulterioară integrală de la
sistemul centralizat de încălzire se va efectua cu condiția existenței proiectului
reconstrucției sistemului centralizat de încălzire elaborat de către instituțiile de
proiectare sau persoanele fizice care dețin licență în acest gen de activitate.
A relevat că proiectul reconstrucției sistemului centralizat de încălzire nu a fost
prezentat nici până la depunerea acțiunii, cu toate că compania dată a tăiat țevile.
Prin scrisoarea nr. 32 din 11 noiembrie 2013 a fost informată de către SC
„Instaltermo Impex” SRL cu privire la necesitatea prezentării unor acte și a unor
cheltuieli suplimentare, altor condiții contractuale, care au fost ascunse, despre care
dacă ar fi cunoscut, nu ar fi încheiat contractul. Astfel, SC „Instaltermo Impex” SRL,
bazându-se pe prevederile art. 13 al Legii privind protecția consumatorilor nr 105
din 13.03.2003, a pus-o în fața necesității unei proceduri anevoioase, necesitatea
prezentării unui pachet de acte, cu costuri și timp suplimentar.
După 02 septembrie 2013 când lucrările trebuiau să fie finalizate, în temeiul
obligațiilor contractuale asumate, imediat, pe 12 noiembrie 2013, a comandat la
Cadastru, planul imobilului, contra sumei de 450 lei, pe care l-a trimis companiei în
decembrie 2013, cu restul actelor solicitate.
A indicat reclamanta ca fiind fals anunțul de pe pagina web instalatii.md,
potrivit căreia grupul de companii, dintre care și pârâtul efectuează lucrări de
proiectare în temeiul licenței, iar pentru acest fapt agentul publicitar cu același
administrator, Igor Globa a fost amendat prin hotărârea din 09 ianuarie 2016 a
Judecătoriei Centru, mun.Chișinău pentru publicitate neautentică, inducerea în
eroare a consumatorului.
2
A precizat că pe 07 septembrie 2016 Curtea Supremă de Justiție a emis
încheierea prin care a menținut decizia Curții de Apel, însă SC „Instaltermo Impex”
SRL nu a întreprins măsuri pentru a-și onora obligațiile contractuale. Nici după
somația executorului judecătoresc din 07 iunie 2017 pârâtul nu a întreprins măsuri
pentru a-și onora obligațiile contractuale, tergiversând 12 luni fără intenție de a
executa obligațiile contractuale, executorul judecătoresc Igor Doroftei întocmind
procesul-verbal de constatarea a neexecutării din 20 iunie 2017.
A afirmat că pârâtul urmează să achite penalitate în mărime de 10% pentru
fiecare zi depășită, pentru 6 luni pentru nefinalizarea prestării serviciului
(neexecutarea lucrării), mai mult de patru ani, în temeiul art. 32 al Legii privind
protecția consumatorilor nr. 105 din 13.03.2003.
La 04 iulie 2017 a trimis o cerere prealabilă către SC „Instaltermo Impex” SRL,
fiind recepționată la 18 iulie 2017 privind soluționarea pe cale amiabilă și achitarea
în termen de 7 zile până 25 iulie 2017 în calitate de penalități, pentru 6 luni a sumei
de 80707,68 euro, cererea fiind însă ignorată de către pârât.
A menționat că clauza penală nu poate fi redusă, deoarece protejează persoana
fizică care are de suferit în continuare cu toată familia, iar apartamentul se
deteriorează agravând starea sănătății.
La 25 aprilie 2018 Rodica Dub a depus o cerere suplimentară, potrivit căreia a
înaintat acțiunea împotriva SC „Instaltermo Impex” SRL și copârâtul Igor Globa,
intervenient accesoriu Agenția pentru Protecția Consumatorilor, solicitând încasarea
în mod solidar de la SC „Instaltermo Impex” SRL și Igor Globa a penalității legale
în sumă de 80 707,68 euro, încasarea dobânzii de întârziere, dacă nu se execută
hotărârea în termen de 90 zile de la data devenirii definitive, încasarea în mod solidar
de la pârâți a cheltuielilor de judecată și autorizarea pătrunderii forțate a executorului
judecătoresc în încăperile aflate în posesia și/sau proprietatea pârâților, inclusiv în
cele în care se află bunurile pârâților cu scopul de a urmări bunurile copârâților.
Prin hotărârea din 31 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a
respins cererea de chemare în judecată depusă de Rodica Dub către SC „Instaltermo
Impex” SRL și Globa Igor, intervenient accesoriu Agenția pentru Protecția
Consumatorilor și Supravegherea Pieții privind încasarea penalității, ca
neîntemeiată.
Nefîind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 31 iulie 2018 Rodica Dub a
declarat apel împotriva hotărârii din 31 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Central.
Prin decizia din 28 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul
declarat de Rodica Dub, s-a casat hotărârea din 31 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Central și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a admis acțiunea parțial.
S-a încasat de la SC „Instaltermo Impex” SRL în beneficiul Rodicăi Dub suma
de 2 000 euro, echivalent în lei moldovenești la momentul executării, cu titlu de
penalități legale, în rest pretențiile s-au respins ca neîntemeiate.
Pentru a concluziona astfel instanța de apel a reținut ca fiind eronată concluzia
instanței de fond privind respingerea cererii de chemare în judecată, or, conform art.
14 Cod civil, persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a
prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana
3
lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea
dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv),
precum și beneficiul neobținut prin încălcarea dreptului (venitul ratat). Dacă cel care
a lezat o persoană într-un drept al ei obține ca urmare venituri, persoana lezată este
în drept să ceară, pe lîngă reparația prejudiciilor, partea din venit rămasă după
reparație.
Colegiul Civil a constatat cu certitudine faptul că SC „Instaltermo Impex” SRL
până la momentul de față nu și-a executat integral obligațiile față de Rodica Dub, și
prin urmare ultima este îndreptățită de a solicita încasarea penalității legale.
Instanța de apel a considerat ca fiind exagerată pretenția apelantei/reclamant
privind încasarea penalității legale în cuantum de 80 707,68 euro, or, potrivit
materialelor cauzei, apelanta nu a probat în ce măsură au fost executate lucrările,
pentru a putea fi calculată corect suma penalității contractuale. Mai mult, atât că
acest moment nu a fost clarificat nici de către intimat. Prin urmare, Colegiul civil a
considerat că Rodica Dub este îndreptățită de a pretinde de la SC „Instaltermo
Impex” SRL suma de 2 000 Euro cu titlu de penalitate contractuală, sumă care, în
opinia instanței de apel este una rezonabilă și reală.
La 05 iunie 2019 Rodica Dub a declarat recurs împotriva deciziei din 28 martie
2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a
deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi decizii (f.d. 219-227).
În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a aplicat în mod eronat
legea, normele de drept material, în corespundere cu prevederile art. 432 alin. (1),
(2) lit.a), c), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
A specificat că prin decizia din 28 martie 2019, instanța de apel apreciind
prejudiciul cauzat a aplicat eronat prevederile art. 624 Cod civil, dar nu cele de la
art. 32 alin. (2) al Legii privind protecția consumatorului nr.105 din 13.03.2003,
pentru încasarea penalităților legale, încălcând astfel art. 432 alin. (2) Cod de
procedură civilă.
A indicat că decizia contestată a fost emisă cu încălcarea principiului
disponibilității prevăzut la art. 27 Cod de procedură civilă, precum și violarea art. 6
(1), 14 din CEDO.
A opinat că la emiterea deciziei instanței de apel s-a atribuit suma de 2 000 euro
fără un temei legal și un calcul justificat.
A menționat că Igor Globa în calitate de administrator al SC „Instaltermo
Impex” SRL nu a executat obligațiile sale și este pasibil de răspundere materială în
calitate de persoană fizică în temeiul art. 4 al Legii cu privire la antreprenoriat și
întreprinderi nr.845 din 03 ianuarie 1992.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 28 martie
2019.
Materialele cauzei atestă faptul că decizia contestată a fost expediată părților la
data de 22 mai 2019 însă date despre recepționarea acesteia lipsesc, astfel, recursul
declarat la data de 05 iunie 2019 este în termen.
În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul
este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.
4
Prin încheierea din 21 august 2019 a Curții Supreme de Justiție completul din
3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de
un complet din 5 judecători.
În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul
declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în
recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără
a administra noi dovezi.
În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează
fără înștiințarea participanților la proces.
Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor
invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și
procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul
declarat de Rodica Dub, și va casa decizia instanței de apel, cu remiterea pricinii la
rejudecare, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,
după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia
instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate
cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor
încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar
în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită
a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de
către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au
dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele
care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de
instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor
participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce
urmează a fi aplicate.
În conformitate cu art. 130 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, nici un fel
de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără
aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența,
admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor
reciprocă și suficientă pentru soluționarea pricinii. Ca rezultat al aprecierii probelor,
instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale
privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea
preferinței unor probe față de altele.
În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească
trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe
circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședința de
judecată.
În conformitate cu art. 241 alin.(5), (6) Cod de procedură civilă, în motivare se
indică: circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază
concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la
5
respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța. Dispozitivul cuprinde
concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală sau
parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac al
hotărârii.
În conformitate cu art. 373 alin. (1)-(4) Cod de procedură civilă, instanța de
apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,
legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea
circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,
instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea
primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru
soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în
instanță de apel de către participanții la proces. În cazul în care motivarea apelului
nu cuprinde argumente sau dovezi noi, instanța de apel se pronunță în fond, numai
în temeiul celor invocate în primă instanță. Instanța de apel nu este legată de
motivele apelului privind legalitatea hotărârii primei instanțe, ci este obligată să
verifice legalitatea hotărârii în întregul ei.
Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță prin hotărârea din 31 iulie
2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cererea de chemare în judecată depusă
de Rodica Dub împotriva SC „Instaltermo Impex” SRL, și Globa Igor, intervenient
accesoriu Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieții cu privire
la încasarea penalității și cheltuielilor de judecată, s-a respins ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia din 28 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat hotărârea
primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care s-a admis parțial cererea de
chemare în judecată depusă de Rodica Dub
S-a încasat de la SC „Instaltermo Impex” SRL în beneficiul Rodicăi Dub suma
de 2000 euro cu titlu de penalitate legală, în rest pretențiile au fost respinse.
Din materialele pricinii rezultă că, la data de 24 iulie 2013 între reclamanta Dub
Rodica, în calitate de cumpărător și SC „Instaltermo Impex” SRL, în calitate de
vânzător, a fost încheiat contractul de furnizare nr. 24/07-13.
Potrivit art. 1 al contractului de furnizare nr. 24/07-13 din 24 iulie 2013,
vânzătorul se obligă să vîndă, iar cumpărătorul să cumpere mărfurile/produsele
indicate drept un set de elemente cu denumirea generică de „Instalație cu
încălzire/răcire și apa caldă” în cantitățile convenite și avînd specificația tehnică,
acceptată de cumpărător, conform documentelor însoțitoare. Perfectarea
documentației tehnice necesare și a documentației de debransare urma a fi executată
de către vânzător cu titlu gratuit.
Conform art. 2 pct.2.1. al contractului menționat, marfa urma a fi livrată „Ex
Works” (Franco depozitul sau magazinul vânzătorului) în termen maximal de 20 zile
lucrătoare de la data confirmării plății avansului de către cumpărător pentru fiecare
etapă de implementare.
Iar, potrivit art. 3 pct.3.1. al contractului, prețul mărfurilor/produselor a fost
stabilit în valoare de 4483,76 euro, ce urmau a fi achitați: 3400 euro în avans la
semnarea contractului și 1083,76 euro după semnarea de către părți a actului de
îndeplinire a lucrărilor în termen de 3 zile lucrătoare, dar nu mai tîrziu de data de 2
septembrie 2013, în lei la cursul BCA „Eximbank Gruppo Veneto Banca” la data
plății.
6
Prin decizia din 09 martie 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a obligat SC
„Instaltermo Impex” SRL să execute obligațiile asumate prin contractul de furnizare
nr. 24/07-13 din 24.07.2013, rezultă că din perioada 19 septembrie 2013 – 14
octombrie 2013 a fost adus și parțial instalat echipamentul potrivit clauzelor
contractuale, însă lucrările nu au fost îndeplinite pe deplin, nefiind instalate panoul
de comandă, kitul de automatizare a podelelor calde/apă, cablul de electricitate, nu
a fost turnată soluția pentru evitarea înghețării apei în sistemă, precum și nu a fost
semnat actul de predare-primire.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție consideră că instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii
primei instanțe, rezultând din prevederile art. 373 alin.(4) Cod de procedură civilă,
pripit a ajuns la concluzia încasării penalității legale de la SC „Instaltermo Impex”
SRL în beneficiul Rodicăi Dub, prin ce se impune casarea deciziei instanței de apel
cu remiterea pricinii la rejudecare în următoarele circumstanțe.
În contextul dat, Colegiul relevă că instanța de apel concluzionând asupra
încasării penalității legale, a aplicat doar prevederile Codului civil, ignorând
prevederile legii speciale, Legii privind protecția consumatorului nr.105-
XV din 13.03.2003.
La capitolul dat, Colegiul reține că, instanța de apel nu a indicat modalitatea
de calcul și perioada pentru care s-a dispus încasarea penalității legale, precum nici
pentru care lucrări neexecutate sau executate necorespunzător s-a stabilit această
penalitate.
Respectiv, din textul deciziei instanței de apel nu se deduce o ipoteză certă care
ar demonstra verificarea legalității hotărârii instanței de fond privind dispunerea
încasării penalității, în condițiile când instanța de apel nu a motivat cum a efectuat
calculele care au stat la baza încasării penalității de la pârât.
Colegiul menționează că instanța de apel a dispus doar încasarea penalității în
cuantumul de 2000 euro fără a supune aprecierii dacă această sumă de fapt ar trebui
încasată, este sau nu pârâtul în întârziere și care este perioada pentru care a fost
calculată și încasată suma menționată, limitaîndu-se doar la opinarea ca fiind
rezonabilă și reală.
De asemenea, instanța de apel, dispunând încasarea penalității nu a indicat
dacă suma încasată cu titlu de penalitate reprezintă penalitatea contractuală sau
penalitatea legală.
În decizia instanței de apel se conțin referințe atât la prevederile contractului
încheiat între părți, cât și la prevederile legale ale Codului civil, care reglementează
penalitatea de întârziere, dar o concluzie certă care modalitate a fost utilizată pentru
calcularea penalității lipsește, fiind ignorate prevederile legii speciale, Legii privind
protecția consumatorului nr.105-XV din 13.03.2003.
Colegiul reține că acest aspect este de o importanță majoră, or cuantumul
penalității calculată conform contractului sau legii sunt diferite.
În această ordine de idei, Colegiul menționează că aceste aspecte necesită a fi
verificate la rejudecarea pricinii, or, determinarea acestora reprezintă o circumstanță
necesară examinării complete și obiective a pricinii, în condițiile când reclamantul
pretinde încasarea penalității rezultate din neexecutarea obligațiilor stabilite
conform contractului de furnizare nr.24/07-13 din 24 iulie 2013.
7
La fel, Colegiul reține că un alt aspect ce urmează a fi verificat la rejudecarea
cauzei ține de modalitatea de calculare a penalității.
În cererea de chemare în judecată, cât și în discursul apelantei, Rodica Dub a
solicitat aplicarea prevederilor legii speciale Legii privind protecția consumatorului
nr.105-XV din 13.03.2003, iar instanța de apel a omis a se expune anume în baza
acestei legi.
Respectiv, Colegiul concluzionează că instanța de apel admițând acțiunea nu
a supus verificării temeinicia hotărârii supuse contestării în ceea ce privește
constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.
Astfel, aceste circumstanțe necesită a fi determinate cert pentru a stabili
modalitatea de calcul și perioada pentru care urmează a fi calculate penalitățile și
dobânzile de întârziere, precum și legea aplicabilă litigiului în cauză.
În consecință, Colegiul remarcă că instanța ierarhic inferioară la adoptarea
soluției pe caz, urma a concluziona sub aspectul temeiniciei acțiunii, rezultând din
circumstanțele pricinii constatate, probele pe care se întemeiază concluziile ei
privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea
unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța, dar aceste aspecte au fost ignorate.
Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri
motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil
și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri
asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți
întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărîrea din
21 ianuarie 1999, cauza Lebedinschi vs. Republica Moldova din 16 iunie 2015).
Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și
concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru
rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărîre.
În consecință, raportând circumstanțele stabilite la normele de drept
procedurale enunțate supra, Colegiul conchide că examinarea cauzei în ordine de
apel a avut loc în mod arbitrar, incomplet și evaziv.
Din considerentele menționate, pornind de la faptul că această eroare admisă
la judecarea pricinii în instanța ierarhic inferioară nu poate fi corectată de instanța
de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Rodica Dub,
și de a casa integral decizia instanței de apel, cu remiterea pricinii civile la rejudecare
în instanța de apel, în alt complet de judecată.
La rejudecarea pricinii, instanța de apel, pentru a concluziona sub aspectul
temeiniciei/netemeiniciei cerințelor, urmează să verifice cerințele prin prisma
argumentelor și probelor atât a părții reclamante, cât și a părții pârâte, rezultând din
prevederile art. 130 alin. (1) Cod de procedură civilă, conform cărora instanța
judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea
multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar
în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, ca în consecință soluția
adoptată să fie certă și coerentă. Caracterul peremptoriu al concluziei instanței de
judecată, urmează a fi stabilit în coraport cu argumentele părților, circumstanțele
8
pricinii, probele administrate și cercetate și normele de drept material aplicabile
raportului litigios.
În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) și alin.
(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de Rodica Dub.
Se casează decizia din 28 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în pricina
civilă la cererea depusă de Rodica Dub împotriva Societății Comerciale „Instaltermo
Impex” Societate cu Răspundere Limitată și Igor Globa, intervenient accesoriu
Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieții privind încasarea
penalității, cu remiterea cauzei la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt
complet de judecată.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Ala Cobăneanu
Svetlana Filincova
Galina Stratulat
Victor Burduh
9