2ra-1669/19 — repararea prejudiciului material cauzat

Dosarul nr. 2ra-1669/19 Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud. N. Bobu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu) ÎNCHEIERE 02 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Valentina Costrițcaia, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mykola Mudryi împotriva Valentinei Costrițcaia, Serghei Costrițchii și Aliona Costrițchii cu privire la evacuarea din locuință și cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Costrițcaia împotriva lui Mykola Mudryi cu privire la încasarea prejudiciului material, împotriva deciziei din 16 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La 05 iulie 2017, Mykola Mudryi, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Valentinei Costrițcaia prin care a solicitat evacuarea Valentinei Costrițcaia din bunul imobil - apartamentul nr.3, cu număr cadastral xxxxx, cu suprafața de 38,5 mp, amplasat pe xxxxxx, încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2000 de lei și alte cheltuieli ce vor interveni în legătură cu soluționarea litigiului.

În motivarea acțiunii, s-a invocat că, la xxxxxx a decedat Valeriu Mudrâi, care este tatăl lui Mykola Mudryi și al lui Dumitru Mudrîi. În baza certificatului nr.4705 din 29 mai 2017 eliberat de către notar, în calitate de moștenitor legal, i-a revenit întregul bun imobil - xxxxxx, cu număr cadastral xxxxxx, cu suprafața de 38,5 mp, amplasat în mun. xxxxxxx. Fratele Dumitru Mudrîi a renunțat la cota sa parte din apartament, fiind unicul proprietar al bunului imobil. Totodată, a menționat că s-a stabilit cu traiul peste hotarele țării (Ucraina) și a revenit în Republica Moldova după o perioadă îndelungată și a aflat că în apartamentul nr.xxxxxxx, locuiește Valentina Costrițcaia, care, de fapt, nu avea permisiunea de a locui în bun imobil dat.

După perfectarea actelor în privința bunului imobil la Oficiul Cadastral Teritorial Edineț, fiind proprietarul apartamentului, a cerut Valentinei Costrițcaia de a părăsi imobilul. Prin acțiunile pârâtei, este împiedicat de a pătrunde și a dispune de apartamentul a cărui proprietar este, prin ce i se limitează dreptul la proprietate. Prin solicitarea privind eliberarea apartamentului, cu avertizarea pârâtei privind eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanța de judecată cu privire la evacuarea din încăperea locuit, a rămas fără răspuns. 1 De asemenea, a precizat că la 23 mai 2017 s-a efectuat înscrierea în Registrul bunurilor imobile a contractului de schimb nr.2230 din 16 iunie 2001, conform căreia dreptul de proprietar la ½ cotă-parte din bunul imobil cu numărul cadastral xxxxxx îi aparține.

La fel, în baza certificatului de moștenitor legal nr.47xxxxx din 22 mai 2017 dispune de ½ cotă-parte din bunul imobil cu număr cadastral xxxxxxx. Respectiv, la moment este unicul proprietar al întregului bun imobil cu suprafața de 38,5 mp, amplasat pe xxxxxx ap.xxxxxx. În consecință, acțiunile ilegale ale pârâtei manifestate prin interzicerea reclamantului de a se folosi și a dispune de bunul ce-i aparține, îi încălcă dreptul fundamental la inviolabilitatea domiciliului care prevede că, domiciliul și reședința sunt inviolabile, nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliu sau în reședința unei persoane fără consimțământul acesteia.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor depusă la 30 noiembrie 2017, Mykola Mudryi, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, a formulat pretenții împotriva Valentinei Costrițcaia, Vladimir Costrițchii, Serghei Costrițchii, Aliona Costrițchii solicitând evacuarea pârâților din bunul imobil - apartamentul nr. xxxxxxx, încasarea în mod solidar a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2000 de lei și alte cheltuieli ce vor interveni în legătură cu soluționarea litigiului. În motivarea cererii de concretizare, suplimentar s-a invocat că, în bunul imobil în litigiu locuiește pârâta Valentina Costrițcaia împreună cu familia sa: soțul Vladimir Costrițchii, fiul Serghei Costrițchii, nora Aliona Costrițchii și doi nepoți minori, care, la fel, urmează a fi evacuați din bunul imobil.

La 19 februarie 2018, Valentina Costrițcaia a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mykola Mudryi solicitând admiterea cererii privind repararea prejudiciului, obligarea pârâtului de a repara apartamentul nr. xxxxxxx, cu număr cadastral xxxxxxx, pentru a fi adus în starea/condiția în care a fost transmis lui Valeriu Mudrâi, încasarea cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în sumă de 2606, 25 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2000 de lei. În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că este proprietara bunului imobil- apartamentul nr. xxxxxx, cu număr cadastral 4xxxxxx.

În anul 2001, împreună cu soțul Vladimir Costrițchi au decis să facă schimb de apartamente cu Valeriu Mudrâi, care locuia în apartamentul nr.xxxxxx, ceea ce și s-a realizat în formă scrisă la data de 26 octombrie 2001. Însă adresându-se la notar pentru a legaliza acest schimb, au stabilit că în apartamentul nominalizat Valeriu Mudrâi și feciorul Mykola Mudryi dețineau câte ½ cotă-parte. Ultimul a fost căutat o perioada îndelungată pentru a da consimțământul la întocmirea contractului de schimb notarial, însă nu l-au găsit. Având speranța că Mykola Mudryi va veni să-și viziteze tatăl și contractul va fi legalizat din 26 octombrie 2001, Valeriu Mudrâi a început să locuiască în apartamentul nr. xxxxxx, nr. xxxxxxx, iar în apartamentul nr. xxxxxxx, a început să locuiască feciorul Serghei Costrițchii cu familia sa, însă ea cu soțul au rămas să locuiască în apartamentul nr. xxxxxxxxx.

De asemenea, a menționat că în apartamentul ce-i aparținea lui Valeriu Mudrâi, la momentul transmiterii, era necesară reparația capitală și Serghei Costrițchii a schimbat podelele, lavoarul, a instalat cabină de duș. La fel, a achitat toate datoriile lui Valeriu Mudrâi pentru lumină, apă și deșeuri. Timp de 15 ani feciorul Mykola Mudryi nu a venit să-l viziteze pe tatăl său Valeriu Mudrâi, iar la data de xxxxxx Valeriu Mudrâi a decedat. Feciorul lui Valeriu Mudrâi, Dumitru, i-а comunicat fratelui Mykola despre decesul tatălui, însă ultimul a refuzat să-l înmormânteze. 2 Cheltuielile de înmormântare au fost suportate de Dumitru, ajutându-l în acest sens, iar Mykola Mudryi nici nu a fost la înmormântarea tatălui.

După șase luni de la decesul tatălui, Mykola Mudryi a revenit, a primit moștenirea, înregistrând-o la Oficiul Cadastral Teritorial. La prima întâlnire și discuție cu Mykola Mudryi, ultimul a spus că va repara apartamentul, după ce va fi confirmată notarial tranzacția de schimb a apartamentelor. Ulterior, s-a răzgândit și a refuzat, cerând să fie eliberat apartamentul, după care a înaintat o cerere în judecată privind evacuarea din bunul imobil. Reclamanta a afirmat că din actul nr.359 din 30 iunie 2017, întocmit de către secretarul consiliului municipal Edineț, Mircea Morari și consilierul municipal Fiodor Vînoaga, întocmit la inspectarea apartamentului nr. xxxxxxxx, rezultă că apartamentul în care a locuit mai mult de 15 ani Valeriu Mudrâi este într-o stare deplorabilă și prezintă un mare pericol pentru locuitorii casei date.

Sunt scoase rândul doi de ferestre, este demolată soba, este stricat vasul de toaletă, pereții sunt îmbibați cu un miros insuportabil, este deconectată apa și lumina, înregistrând și o datorie de 1800 de lei pentru transportarea deșeurilor. Valoarea reparației apartamentului nr. xxxxxxx, constituie 86875 de lei, conform devizului local întocmit de specialiștii în domeniul dat. Având în vedere că la 29 mai 2017 lui Mykola Mudryi i-а fost eliberat certificat de moștenitor legal cu nr. 4705 pe întregul bun imobil – apartamentul nr. xxxxxx, cu suprafața de 38,5 mp, amplasat în mun.

xxxxxxx și înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Edineț, precum și că în temeiul art.1540 Cod civil moștenitorii care au acceptat succesiunea, satisfac pretențiile creditorilor celui ce a lăsat moștenirea proporțional cotei fiecăruia în activul succesoral, pârâtul este obligat să efectueze reparația apartamentului nr. xxxxxxx sau să-i restituie suma de 86875 de lei pentru reparația apartamentului, confirmată prin devizul de cheltuieli. Or, tatăl său Valeriu Mudrâi care i-а lăsat moștenirea, a locuit în acest apartament începând cu data de 26 octombrie 2001 până la ziua decesului-17 noiembrie 2016 și anume el a adus apartamentul nominalizat într-o stare deplorabilă.

Astfel, întru respectarea procedurii de soluționare prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară, la 05 ianuarie 2018 a adresat lui Mykola Mudryi o cerere prealabilă, care a fost recepționată la 16 ianuarie 2018 conform avizului de recepție, prin care a solicitat restituirea pe cale amiabilă a contravalorii prejudiciului material cauzat, însă tacit a refuzat soluționarea problemei pe cale extrajudiciară. Prin încheierea din 28 martie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, menținută prin decizia din 04 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a admis cererea de asigurare a acțiunii și s-a aplicat sechestrul pe bunul imobil de pe str. xxxxxxxx, proprietarul căruia este Mykola Mudryi. Prin încheierea din 13 aprilie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, a fost dispusă conexarea cauzelor civile pentru a fi examinate într-o singură procedură.

Prin încheierea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central s- a încetat procesul civil pe capătul de cerere de chemare în judecată depusă de către Mykola Mudryi împotriva lui Vladimir Costrițchii cu privire la evacuarea din bunul imobil, din motivul că ultimul a decedat la xxxx.

Prin hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Mykola Mudryi; s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Costrițcaia; s-a dispus 3 evacuarea lui Serghei Costrițchii și a Alionei Costrițchii din bunul imobil- apartamentul cu număr cadastral xxxxxx, cu suprafața de 38,5 mp, din str. xxxxxxx; s-a respins ca fiind neîntemeiată cerința privind evacuarea Valentinei Costrițcaia din bunul imobil-apartamentul cu număr cadastral xxxxxx, cu suprafața de 38,5 mp, din str. xxxxxx; s-a încasat de la Mykola Mudryi în beneficiul Valentinei Costrițcaia suma de 86875 de lei în contul reparației apartamentului nr.xxxxxx; s-a încasat de la Mykola Mudryi în beneficiul Valentinei Costrițcaia cheltuielile de judecată formate din taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată în mărime de 2606,25 de lei, cheltuielile poștale în sumă de 58,50 de lei și cheltuielile suportate la aplicarea măsurilor de asigurare în sumă de 2159 de lei; cheltuielile de asistență juridică suportate au fost lăsate pe seama părților; s-a dispus menținerea măsurii de asigurare aplicată prin încheierea din 28 martie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, sechestrul asupra bunului imobil –apartament, număr cadastral xxxxxxx, cu suprafața de 38,5 mp, din str. xxxxxxxx,

până la definitivarea hotărârii. Prin decizia din 16 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul declarat de Mykola Mudryi, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu și s-a casat integral hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Mykola Mudryi și s-a dispus evacuarea Valentinei Costrițcaia, a lui Serghei Costrițchii și a Alionei Costrițchii din bunul imobil-apartamentul nr. xxxxxx; s-a încasat de la Valentina Costrițcaia în beneficiul lui Mykola Mudryi cheltuielile de judecată în mărime de 4231 de lei; s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Costrițcaia împotriva lui Mykola Mudryi cu privire la încasarea prejudiciului material.

Totodată, s-a anulat măsura de asigurare aplicată prin încheierea din 28 martie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, sechestrul asupra bunului imobil din xxxxxxx. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că potrivit certificatului de moștenitor legal nr. 4705 din 22 mai 2017, apelantul Mykola Mudryi este feciorul și unicul moștenitor al averii lui Valeriu Mudrâi, decedat la xxxxxx, inclusiv a ½ cotă- parte ca urmare a faptului renunțării fratelui său- Dumitru Mudrîi la cota sa. Prin urmare dreptul de proprietate a apelantului Mykola Mudryi asupra bunului imobil nominalizat îi aparține în exclusivitate acestuia și respectiv acesta se bucură de toate prerogativele acestui drept - posesia, folosința și dispoziția.

De asemenea, instanța de apel a menționat că la momentul așa numitei tranzacții de schimb a bunurilor imobile, apelantul Mykola Mudryi dispunea cu drept de proprietate de ½ cotă-parte din apartamentul nr. xxxxxx. Prin urmare, la încheierea tranzacției de schimb urma să existe și acordul apelantului, pe când un astfel de acord din partea apelantului lipsește, or, faptul că defunctul Valeriu Mudrâi și-a dat acordul la schimbul apartamentului litigios, nu reflectă faptul că acest acord a fost manifestat și asupra ½ cotă-parte care-i aparținea la acel moment apelantului Mykola Mudryi.

Ținând cont de faptul că intimații Valentina Costrițcaia, Serghei Costrițchii și Aliona Costrițchii fără temei legal locuiesc în apartamentul nr. xxxxxxx, astfel fiind încălcat dreptul de proprietate al apelantului Mykola Mudryi care posedă legitim bunul imobil în litigiu, instanța de apel a dispus evacuarea intimaților Valentina 4 Costrițcaia, Serghei Costrițchii și Aliona Costrițchii din apartamentul amplasat în xxxxxxx.

Totodată, instanța de apel făcând referire la prevederile art. 14 alin. (1) și alin. (2) Cod civil, repararea prejudiciilor, dispozițiile capitolului XXXIV Cod civil, care stabilesc condițiile survenirii răspunderii pentru cauzarea de prejudicii, subiecții care răspund pentru prejudiciile cauzate, precum și ordinea de repararea a prejudiciului cauzat vieții și sănătății persoanelor, compensarea pagubei morale, art. 1398 alin. (l) Cod civil, în redacția Legii de până la modificările operate prin Legea nr. 133/2018 din 15 noiembrie 2018, în vigoare din 01 martie 2019, a reținut că angajarea răspunderii delictuale este întemeiată doar în cazul întrunirii a faptei ilicite, vinovăției, raportului cauzal între faptă și consecință și existența prejudiciului.

Lipsa sau neatestarea oricărei dintre aceste condiții, exclude irevocabil posibilitatea revindicării vreunui prejudiciu. La rândul său, intimata Valentina Costrițcaia pretinde la încasarea prejudiciului material cauzat ca urmare a faptului că, timp de 15 ani tatăl apelantului Mykola Mudryi, defunctul Valeriu Mudrâi a locuit în bunul imobil din mun. xxxxxx, care îi aparține cu drept de proprietate intimatei, aducând bunul imobil nominalizat într-o stare deplorabilă, lipsit de condiții de trai, prejudiciu pe care-1 estimează la suma de 86875 lei.

Ce ține de argumentul intimatei Valentina Costrițcaia precum că, feciorul acesteia a adus îmbunătățiri majore bunului imobil amplasat în xxxxxx, instanța de apel a reținut că au efectuat lucrările de reparație și renovare a imobilului pe riscul propriu, cunoscând cu certitudine că nu sunt proprietarii bunului imobil, or, la momentul tranzacției de schimb al imobilului apelantul Mykola Mudryi era proprietar al ½ din bunul imobil în cauză și nu a dat acordul la schimb, iar tranzacția este nulă, deoarece nu întrunește exigențele valabilității unei tranzacții: consimțământul, forma autentică a actului juridic și înregistrarea acestei tranzacții în scopul survenirii efectelor juridice, în speță a dreptului de proprietate asupra bunul imobil.

În acest context, pretențiile formulate de Valentina Costrițcaia sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse. La 26 iunie 2019, prin intermediul poștei (Vol.II, f.d.103), Valentina Costrițcaia a declarat recurs împotriva deciziei din 16 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea integrală a deciziei instanței de apel, restituirea cauzei la rejudecare în Curtea de Apel Bălți în alt complet de judecată. În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a emis decizia cu încălcarea esențială a normelor de drept procedural prin examinarea cauzei în absența sa, cât și în absența lui Serghei Costrițchii și Aliona Costrițchii. Or, în perioada 01 aprilie 2019-20 aprilie 2019 a fost internată în spital.

La data de 15 aprilie 2019 a aflat despre examinarea cauzei în odine de apel stabilită pentru data de 16 aprilie 2019 și a expediat o cerere Curții de Apel Bălți, prin intermediul rudelor, solicitând amânarea examinării apelului pentru o altă dată, motivând că este internată în spital și în ședința următoare va prezenta confirmare, însă instanța de apel a considerat ca fiind respectată procedura de citare și a examinat cauza în lipsa sa. 5 În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Decizia instanței de apel a fost adoptată la 16 aprilie 2019, iar Valentina Costrițcaia a declarat recurs la 26 iunie 2019, prin intermediul poștei (Vol.II, f.d.103).

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei participanților la proces la 30 mai 2019, conform scrisorii de însoțire (Vol.I, f.d.253) și a fost recepționată de către recurentă la 05 iunie 2019, conform semnăturii aplicate pe avizul de recepție (Vol.I, f.d.157). Astfel, recursul declarat de către Valentina Costrițcaia la data de 26 iunie 2019, prin intermediul poștei (Vol.II, f.d.103), este în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Valentina Costrițcaia, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Valentina Costrițcaia nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Referitor la argumentul recurentei precum că examinarea cauzei în ordine de apel s-a realizat în absența sa, Completul notează că materialele cauzei atestă respectarea procedurii de înștiințare a Valentinei Costrițcaia (Vol.I, f.d.224).

Or, la data de 16 aprilie 2019, instanța de apel, în conformitate cu art. 379 Cod de procedură civilă, a dispus examinarea în lipsa intimaților Valentina Costrițcaia, Serghei Costrițchii și Aliona Costrițchii, înștiințați în mod legal despre data și ora examinării cauzei (Vol.I, f.d.245). Concomitent, Completul reliefă că avocatul Valentinei Costrițcaia-Nina Bănărescu a solicitat amânarea ședinței de judecată din 02 aprilie 2019 ora 11:45 (Vol.I,f.d.227). Iar în conformitate cu art. 102 alin. (41) Cod de procedură civilă, participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară. 6 Astfel, argumentele invocate în recursul declarat nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Valentina Costrițcaia.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Valentina Costrițcaia împotriva deciziei din 16 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Galina Stratulat 7 Victor Burduh 8