2ra-1669/19 — repararea prejudiciului material cauzat

2ra-1669/19 — repararea prejudiciului material cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1669/19

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud. N. Bobu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

ÎNCHEIERE

02 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Valentina Costrițcaia,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mykola Mudryi

împotriva Valentinei Costrițcaia, Serghei Costrițchii și Aliona Costrițchii cu privire

la evacuarea din locuință și cererea de chemare în judecată depusă de Valentina

Costrițcaia împotriva lui Mykola Mudryi cu privire la încasarea prejudiciului

material,

împotriva deciziei din 16 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 05 iulie 2017, Mykola Mudryi, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Valentinei Costrițcaia prin care a

solicitat evacuarea Valentinei Costrițcaia din bunul imobil - apartamentul nr.3, cu

număr cadastral xxxxx, cu suprafața de 38,5 mp, amplasat pe xxxxxx, încasarea

cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2000 de lei și alte cheltuieli ce vor

interveni în legătură cu soluționarea litigiului.

În motivarea acțiunii, s-a invocat că, la xxxxxx a decedat Valeriu Mudrâi, care

este tatăl lui Mykola Mudryi și al lui Dumitru Mudrîi. În baza certificatului nr.4705

din 29 mai 2017 eliberat de către notar, în calitate de moștenitor legal, i-a revenit

întregul bun imobil - xxxxxx, cu număr cadastral xxxxxx, cu suprafața de 38,5 mp,

amplasat în mun. xxxxxxx. Fratele Dumitru Mudrîi a renunțat la cota sa parte din

apartament, fiind unicul proprietar al bunului imobil. Totodată, a menționat că s-a

stabilit cu traiul peste hotarele țării (Ucraina) și a revenit în Republica Moldova după

o perioadă îndelungată și a aflat că în apartamentul nr.xxxxxxx, locuiește Valentina

Costrițcaia, care, de fapt, nu avea permisiunea de a locui în bun imobil dat. După

perfectarea actelor în privința bunului imobil la Oficiul Cadastral Teritorial Edineț,

fiind proprietarul apartamentului, a cerut Valentinei Costrițcaia de a părăsi imobilul.

Prin acțiunile pârâtei, este împiedicat de a pătrunde și a dispune de apartamentul a

cărui proprietar este, prin ce i se limitează dreptul la proprietate. Prin solicitarea

privind eliberarea apartamentului, cu avertizarea pârâtei privind eventualitatea

intentării unei proceduri civile în instanța de judecată cu privire la evacuarea din

încăperea locuit, a rămas fără răspuns.

1

De asemenea, a precizat că la 23 mai 2017 s-a efectuat înscrierea în Registrul

bunurilor imobile a contractului de schimb nr.2230 din 16 iunie 2001, conform

căreia dreptul de proprietar la ½ cotă-parte din bunul imobil cu numărul cadastral

xxxxxx îi aparține. La fel, în baza certificatului de moștenitor legal nr.47xxxxx din

22 mai 2017 dispune de ½ cotă-parte din bunul imobil cu număr cadastral xxxxxxx.

Respectiv, la moment este unicul proprietar al întregului bun imobil cu suprafața de

38,5 mp, amplasat pe xxxxxx ap.xxxxxx. În consecință, acțiunile ilegale ale pârâtei

manifestate prin interzicerea reclamantului de a se folosi și a dispune de bunul ce-i

aparține, îi încălcă dreptul fundamental la inviolabilitatea domiciliului care prevede

că, domiciliul și reședința sunt inviolabile, nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în

domiciliu sau în reședința unei persoane fără consimțământul acesteia.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor depusă la 30 noiembrie 2017, Mykola

Mudryi, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, a formulat pretenții împotriva

Valentinei Costrițcaia, Vladimir Costrițchii, Serghei Costrițchii, Aliona Costrițchii

solicitând evacuarea pârâților din bunul imobil - apartamentul nr. xxxxxxx,

încasarea în mod solidar a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2000 de

lei și alte cheltuieli ce vor interveni în legătură cu soluționarea litigiului.

În motivarea cererii de concretizare, suplimentar s-a invocat că, în bunul imobil

în litigiu locuiește pârâta Valentina Costrițcaia împreună cu familia sa: soțul

Vladimir Costrițchii, fiul Serghei Costrițchii, nora Aliona Costrițchii și doi nepoți

minori, care, la fel, urmează a fi evacuați din bunul imobil.

La 19 februarie 2018, Valentina Costrițcaia a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Mykola Mudryi solicitând admiterea cererii privind repararea

prejudiciului, obligarea pârâtului de a repara apartamentul nr. xxxxxxx, cu număr

cadastral xxxxxxx, pentru a fi adus în starea/condiția în care a fost transmis lui

Valeriu Mudrâi, încasarea cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în

sumă de 2606, 25 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2000 de lei.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că este proprietara bunului imobil-

apartamentul nr. xxxxxx, cu număr cadastral 4xxxxxx. În anul 2001, împreună cu

soțul Vladimir Costrițchi au decis să facă schimb de apartamente cu Valeriu Mudrâi,

care locuia în apartamentul nr.xxxxxx, ceea ce și s-a realizat în formă scrisă la data

de 26 octombrie 2001. Însă adresându-se la notar pentru a legaliza acest schimb, au

stabilit că în apartamentul nominalizat Valeriu Mudrâi și feciorul Mykola Mudryi

dețineau câte ½ cotă-parte. Ultimul a fost căutat o perioada îndelungată pentru a da

consimțământul la întocmirea contractului de schimb notarial, însă nu l-au găsit.

Având speranța că Mykola Mudryi va veni să-și viziteze tatăl și contractul va fi

legalizat din 26 octombrie 2001, Valeriu Mudrâi a început să locuiască în

apartamentul nr. xxxxxx, nr. xxxxxxx, iar în apartamentul nr. xxxxxxx, a început să

locuiască feciorul Serghei Costrițchii cu familia sa, însă ea cu soțul au rămas să

locuiască în apartamentul nr. xxxxxxxxx.

De asemenea, a menționat că în apartamentul ce-i aparținea lui Valeriu Mudrâi,

la momentul transmiterii, era necesară reparația capitală și Serghei Costrițchii a

schimbat podelele, lavoarul, a instalat cabină de duș. La fel, a achitat toate datoriile

lui Valeriu Mudrâi pentru lumină, apă și deșeuri. Timp de 15 ani feciorul Mykola

Mudryi nu a venit să-l viziteze pe tatăl său Valeriu Mudrâi, iar la data de xxxxxx

Valeriu Mudrâi a decedat. Feciorul lui Valeriu Mudrâi, Dumitru, i-а comunicat

fratelui Mykola despre decesul tatălui, însă ultimul a refuzat să-l înmormânteze.

2

Cheltuielile de înmormântare au fost suportate de Dumitru, ajutându-l în acest sens,

iar Mykola Mudryi nici nu a fost la înmormântarea tatălui. După șase luni de la

decesul tatălui, Mykola Mudryi a revenit, a primit moștenirea, înregistrând-o la

Oficiul Cadastral Teritorial. La prima întâlnire și discuție cu Mykola Mudryi, ultimul

a spus că va repara apartamentul, după ce va fi confirmată notarial tranzacția de

schimb a apartamentelor. Ulterior, s-a răzgândit și a refuzat, cerând să fie eliberat

apartamentul, după care a înaintat o cerere în judecată privind evacuarea din bunul

imobil.

Reclamanta a afirmat că din actul nr.359 din 30 iunie 2017, întocmit de către

secretarul consiliului municipal Edineț, Mircea Morari și consilierul municipal

Fiodor Vînoaga, întocmit la inspectarea apartamentului nr. xxxxxxxx, rezultă că

apartamentul în care a locuit mai mult de 15 ani Valeriu Mudrâi este într-o stare

deplorabilă și prezintă un mare pericol pentru locuitorii casei date. Sunt scoase

rândul doi de ferestre, este demolată soba, este stricat vasul de toaletă, pereții sunt

îmbibați cu un miros insuportabil, este deconectată apa și lumina, înregistrând și o

datorie de 1800 de lei pentru transportarea deșeurilor. Valoarea reparației

apartamentului nr. xxxxxxx, constituie 86875 de lei, conform devizului local

întocmit de specialiștii în domeniul dat. Având în vedere că la 29 mai 2017 lui

Mykola Mudryi i-а fost eliberat certificat de moștenitor legal cu nr. 4705 pe întregul

bun imobil – apartamentul nr. xxxxxx, cu suprafața de 38,5 mp, amplasat în mun.

xxxxxxx și înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Edineț, precum și că în temeiul

art.1540 Cod civil moștenitorii care au acceptat succesiunea, satisfac pretențiile

creditorilor celui ce a lăsat moștenirea proporțional cotei fiecăruia în activul

succesoral, pârâtul este obligat să efectueze reparația apartamentului nr. xxxxxxx

sau să-i restituie suma de 86875 de lei pentru reparația apartamentului, confirmată

prin devizul de cheltuieli. Or, tatăl său Valeriu Mudrâi care i-а lăsat moștenirea, a

locuit în acest apartament începând cu data de 26 octombrie 2001 până la ziua

decesului-17 noiembrie 2016 și anume el a adus apartamentul nominalizat într-o

stare deplorabilă.

Astfel, întru respectarea procedurii de soluționare prealabilă a cauzei pe cale

extrajudiciară, la 05 ianuarie 2018 a adresat lui Mykola Mudryi o cerere prealabilă,

care a fost recepționată la 16 ianuarie 2018 conform avizului de recepție, prin care a

solicitat restituirea pe cale amiabilă a contravalorii prejudiciului material cauzat, însă

tacit a refuzat soluționarea problemei pe cale extrajudiciară.

Prin încheierea din 28 martie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,

menținută prin decizia din 04 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a admis cererea de

asigurare a acțiunii și s-a aplicat sechestrul pe bunul imobil de pe str. xxxxxxxx,

proprietarul căruia este Mykola Mudryi.

Prin încheierea din 13 aprilie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, a fost

dispusă conexarea cauzelor civile pentru a fi examinate într-o singură procedură.

Prin încheierea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central s-

a încetat procesul civil pe capătul de cerere de chemare în judecată depusă de către

Mykola Mudryi împotriva lui Vladimir Costrițchii cu privire la evacuarea din bunul

imobil, din motivul că ultimul a decedat la xxxx.

Prin hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Mykola Mudryi; s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Costrițcaia; s-a dispus

3

evacuarea lui Serghei Costrițchii și a Alionei Costrițchii din bunul imobil-

apartamentul cu număr cadastral xxxxxx, cu suprafața de 38,5 mp, din str. xxxxxxx;

s-a respins ca fiind neîntemeiată cerința privind evacuarea Valentinei Costrițcaia din

bunul imobil-apartamentul cu număr cadastral xxxxxx, cu suprafața de 38,5 mp, din

str. xxxxxx; s-a încasat de la Mykola Mudryi în beneficiul Valentinei Costrițcaia

suma de 86875 de lei în contul reparației apartamentului nr.xxxxxx; s-a încasat de

la Mykola Mudryi în beneficiul Valentinei Costrițcaia cheltuielile de judecată

formate din taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată în

mărime de 2606,25 de lei, cheltuielile poștale în sumă de 58,50 de lei și cheltuielile

suportate la aplicarea măsurilor de asigurare în sumă de 2159 de lei; cheltuielile de

asistență juridică suportate au fost lăsate pe seama părților; s-a dispus menținerea

măsurii de asigurare aplicată prin încheierea din 28 martie 2018 a Judecătoriei

Edineț, sediul Central, sechestrul asupra bunului imobil –apartament, număr

cadastral xxxxxxx, cu suprafața de 38,5 mp, din str. xxxxxxxx, până la definitivarea

hotărârii.

Prin decizia din 16 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul declarat

de Mykola Mudryi, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu și s-a casat integral

hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și s-a emis o

nouă hotărâre prin care s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Mykola

Mudryi și s-a dispus evacuarea Valentinei Costrițcaia, a lui Serghei Costrițchii și a

Alionei Costrițchii din bunul imobil-apartamentul nr. xxxxxx; s-a încasat de la

Valentina Costrițcaia în beneficiul lui Mykola Mudryi cheltuielile de judecată în

mărime de 4231 de lei; s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în

judecată depusă de Valentina Costrițcaia împotriva lui Mykola Mudryi cu privire la

încasarea prejudiciului material. Totodată, s-a anulat măsura de asigurare aplicată

prin încheierea din 28 martie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, sechestrul

asupra bunului imobil din xxxxxxx.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că potrivit certificatului de

moștenitor legal nr. 4705 din 22 mai 2017, apelantul Mykola Mudryi este feciorul și

unicul moștenitor al averii lui Valeriu Mudrâi, decedat la xxxxxx, inclusiv a ½ cotă-

parte ca urmare a faptului renunțării fratelui său- Dumitru Mudrîi la cota sa. Prin

urmare dreptul de proprietate a apelantului Mykola Mudryi asupra bunului imobil

nominalizat îi aparține în exclusivitate acestuia și respectiv acesta se bucură de toate

prerogativele acestui drept - posesia, folosința și dispoziția.

De asemenea, instanța de apel a menționat că la momentul așa numitei

tranzacții de schimb a bunurilor imobile, apelantul Mykola Mudryi dispunea cu

drept de proprietate de ½ cotă-parte din apartamentul nr. xxxxxx. Prin urmare, la

încheierea tranzacției de schimb urma să existe și acordul apelantului, pe când un

astfel de acord din partea apelantului lipsește, or, faptul că defunctul Valeriu Mudrâi

și-a dat acordul la schimbul apartamentului litigios, nu reflectă faptul că acest acord

a fost manifestat și asupra ½ cotă-parte care-i aparținea la acel moment apelantului

Mykola Mudryi.

Ținând cont de faptul că intimații Valentina Costrițcaia, Serghei Costrițchii și

Aliona Costrițchii fără temei legal locuiesc în apartamentul nr. xxxxxxx, astfel fiind

încălcat dreptul de proprietate al apelantului Mykola Mudryi care posedă legitim

bunul imobil în litigiu, instanța de apel a dispus evacuarea intimaților Valentina

4

Costrițcaia, Serghei Costrițchii și Aliona Costrițchii din apartamentul amplasat în

xxxxxxx.

Totodată, instanța de apel făcând referire la prevederile art. 14 alin. (1) și alin.

(2) Cod civil, repararea prejudiciilor, dispozițiile capitolului XXXIV Cod civil, care

stabilesc condițiile survenirii răspunderii pentru cauzarea de prejudicii, subiecții care

răspund pentru prejudiciile cauzate, precum și ordinea de repararea a prejudiciului

cauzat vieții și sănătății persoanelor, compensarea pagubei morale, art. 1398 alin. (l)

Cod civil, în redacția Legii de până la modificările operate prin Legea nr. 133/2018

din 15 noiembrie 2018, în vigoare din 01 martie 2019, a reținut că angajarea

răspunderii delictuale este întemeiată doar în cazul întrunirii a faptei ilicite,

vinovăției, raportului cauzal între faptă și consecință și existența prejudiciului. Lipsa

sau neatestarea oricărei dintre aceste condiții, exclude irevocabil posibilitatea

revindicării vreunui prejudiciu.

La rândul său, intimata Valentina Costrițcaia pretinde la încasarea prejudiciului

material cauzat ca urmare a faptului că, timp de 15 ani tatăl apelantului Mykola

Mudryi, defunctul Valeriu Mudrâi a locuit în bunul imobil din mun. xxxxxx, care îi

aparține cu drept de proprietate intimatei, aducând bunul imobil nominalizat într-o

stare deplorabilă, lipsit de condiții de trai, prejudiciu pe care-1 estimează la suma de

86875 lei.

Ce ține de argumentul intimatei Valentina Costrițcaia precum că, feciorul

acesteia a adus îmbunătățiri majore bunului imobil amplasat în xxxxxx, instanța de

apel a reținut că au efectuat lucrările de reparație și renovare a imobilului pe riscul

propriu, cunoscând cu certitudine că nu sunt proprietarii bunului imobil, or, la

momentul tranzacției de schimb al imobilului apelantul Mykola Mudryi era

proprietar al ½ din bunul imobil în cauză și nu a dat acordul la schimb, iar tranzacția

este nulă, deoarece nu întrunește exigențele valabilității unei tranzacții:

consimțământul, forma autentică a actului juridic și înregistrarea acestei tranzacții

în scopul survenirii efectelor juridice, în speță a dreptului de proprietate asupra bunul

imobil. În acest context, pretențiile formulate de Valentina Costrițcaia sunt

neîntemeiate și urmează a fi respinse.

La 26 iunie 2019, prin intermediul poștei (Vol.II, f.d.103), Valentina

Costrițcaia a declarat recurs împotriva deciziei din 16 aprilie 2019 a Curții de Apel

Bălți, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea integrală a deciziei instanței de

apel, restituirea cauzei la rejudecare în Curtea de Apel Bălți în alt complet de

judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a emis decizia cu

încălcarea esențială a normelor de drept procedural prin examinarea cauzei în

absența sa, cât și în absența lui Serghei Costrițchii și Aliona Costrițchii. Or, în

perioada 01 aprilie 2019-20 aprilie 2019 a fost internată în spital. La data de 15

aprilie 2019 a aflat despre examinarea cauzei în odine de apel stabilită pentru data

de 16 aprilie 2019 și a expediat o cerere Curții de Apel Bălți, prin intermediul

rudelor, solicitând amânarea examinării apelului pentru o altă dată, motivând că este

internată în spital și în ședința următoare va prezenta confirmare, însă instanța de

apel a considerat ca fiind respectată procedura de citare și a examinat cauza în lipsa

sa.

5

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 16 aprilie 2019, iar Valentina

Costrițcaia a declarat recurs la 26 iunie 2019, prin intermediul poștei (Vol.II,

f.d.103).

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei participanților la proces la

30 mai 2019, conform scrisorii de însoțire (Vol.I, f.d.253) și a fost recepționată de

către recurentă la 05 iunie 2019, conform semnăturii aplicate pe avizul de recepție

(Vol.I, f.d.157). Astfel, recursul declarat de către Valentina Costrițcaia la data de 26

iunie 2019, prin intermediul poștei (Vol.II, f.d.103), este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Valentina Costrițcaia, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Valentina Costrițcaia nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Referitor la argumentul recurentei precum că examinarea cauzei în ordine de

apel s-a realizat în absența sa, Completul notează că materialele cauzei atestă

respectarea procedurii de înștiințare a Valentinei Costrițcaia (Vol.I, f.d.224). Or, la

data de 16 aprilie 2019, instanța de apel, în conformitate cu art. 379 Cod de

procedură civilă, a dispus examinarea în lipsa intimaților Valentina Costrițcaia,

Serghei Costrițchii și Aliona Costrițchii, înștiințați în mod legal despre data și ora

examinării cauzei (Vol.I, f.d.245).

Concomitent, Completul reliefă că avocatul Valentinei Costrițcaia-Nina

Bănărescu a solicitat amânarea ședinței de judecată din 02 aprilie 2019 ora 11:45

(Vol.I,f.d.227). Iar în conformitate cu art. 102 alin. (41) Cod de procedură civilă,

participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor

pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.

6

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat nu relevă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Valentina Costrițcaia.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Valentina Costrițcaia împotriva

deciziei din 16 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Galina Stratulat

7

Victor Burduh

8