2ra-1685/19 — constatarea faptelor care au valoare juridică

Dosarul nr. 2ra-1685/19

Instanța de fond: Judecătoria Edineț, sediul Central – G. Bîrsan

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – E. Grumeza, N. Chircu, S. Procopciuc

ÎNCHEIERE

25 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Vitali Mastacan,

reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu,

în cauza civilă la cererea depusă de către Vitali Mastacan împotriva persoanei

interesate notarul Cristina Tatian cu privire la constatarea faptelor care au valoare

juridică,

împotriva deciziei din data de 21 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul declarat de către Vitali Mastacan, s-a menținut hotărârea din data de

28 ianuarie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,

constată:

La 17 iulie 2018 Vitali Mastacan a depus cerere împotriva persoanei interesate

notarul Cristina Tatian cu privire la constatarea faptului că defunctul Mihail

Mastacan, născut la data de xxxxx, decedat la data de xxxxx, domiciliat în s. Onești,

r-nul Edineț, este bunelul său.

În motivarea cererii petiționarul a indicat că la xxxxx în familia buneilor săi

Mihail Mastacan și Pelagheia Tudureanu s-a născut Andrei Mastacan. La xxxxx în

urma concubinajului dintre Andrei Mastacan și Liudmila Cușnir s-a născut peționarul

Vitali Mastacan.

Vitali Mastacan a menționat că la xxxxx a decedat bunelul Mihail Mastacan, iar

pentru a accepta moștenirea după decesul bunelului s-a adresat la notarul Cristina

Tatian, însă aceasta i-a refuzat în deschiderea dosarului succesoral, din motiv că

trebuie să demonstreze raportul de rudenie dintre el și bunelul său Mihail Mastacan.

În scopul demonstrării relațiilor de rudenie dintre acesta și Mihail Mastacan

petiționarul s-a adresat către Serviciul Arhivă r-nul Edineț pentru a i se elibera

documentele necesare. Serviciul Arhivă r-nul Edineț i-a eliberat doar documentele

1

din registrele de evidență a gospodăriilor din s. Onești, r-nul Edineț, fără a-i remite

extrasul din actul de naștere.

Vitali Mastacan a mai menționat că o altă posibilitate de a demonstra raportul

de rudenie cu bunelul său Mihail Mastacan nu are, ori, adresarea sa către IP „Agenția

Servicii Publice” este inoportună, deoarece tatăl său Andrei Mastacan s-a născut în

or. Semipalatinsk, regiunea Semipalatinsk, Kazahstan, motiv din care s-a adresat cu

prezenta cerere în instanța de judecată.

Prin hotărârea din data de 28 ianuarie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central

s-a respins ca neîntemeiată cererea depusă de către Vitali Mastacan. (f.d. 46, 51-55)

Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 21 mai 2019 a respins apelul

declarat de către Vitali Mastacan, a menținut hotărârea din data de 28 ianuarie 2019

a Judecătoriei Edineț, sediul Central. (f.d. 86, 87-89)

Instanțele de judecată au concluzionat că probele prezentate nu confirmă

raportul de rudenie dintre Vitali Mastacan și Mihail Mastacan, ori în datele actelor de

stare civilă, anexate la materialele cauzei, se observă o imprecizie referitor la perioada

când s-a născut defunctul Mihail Mastacan. În adeverința de naștere nr.453389 din

26 mai 1962 este indicat anul nașterii lui Mihail Mastacan xxxxx, în certificatul de

căsătorie nr.116373 fiind indicat anul nașterii xxxxx, iar în certificatul de deces anul

nașterii fiind indicat xxxxx. Totodată se observă neclarități în scrierea prenumele

Pelaghiei Mastacan.

La 05 iulie 2019 Vitali Mastacan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu,

a declarat recurs împotriva deciziei din data de 21 mai 2019 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea instanței

de fond, cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a cererii. (f.d. 96-

99)

În motivarea cererii de recurs recurentul a menționat că instanțele de judecată

au interpretat în mod greșit legea, aplicând eronat normele de drept material și

interpretând arbitrar probele prezentate la materiale cauzei, ceea ce a condus la

soluționarea greșită a cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la

21 mai 2019, publicată pe site-ul Curții de Apel Bălți la 10 iunie 2019, expediată prin

intermediul serviciului poștal la data de 12 iunie 2019, recepționată de către recurent

la data de 19 iunie 2019 (f.d.93). Recursul declarat de către Vitali Mastacan,

reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, la data de 05 iulie 2019, este declarat în

termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Vitali

Mastacan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, este inadmisibil din

următoarele considerente.

2

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că Vitali Mastacan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, a indicat argumente

ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile

probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de

admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Vitali Mastacan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

3

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum

formal invocă Vitali Mastacan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, și,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Vitali Mastacan, reprezentat de avocatul

Ghenadie Odobescu, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Vitali Mastacan, reprezentat de avocatul Ghenadie

Odobescu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

4