2ra-1685/19 — constatarea faptelor care au valoare juridică
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea faptelor care au valoare juridică
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1685/19 — constatarea faptelor care au valoare juridică (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-1685/19 Instanța de fond: Judecătoria Edineț, sediul Central – G. Bîrsan Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – E. Grumeza, N. Chircu, S. Procopciuc ÎNCHEIERE 25 septembrie 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Vitali Mastacan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, în cauza civilă la cererea depusă de către Vitali Mastacan împotriva persoanei interesate notarul Cristina Tatian cu privire la constatarea faptelor care au valoare juridică, împotriva deciziei din data de 21 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins apelul declarat de către Vitali Mastacan, s-a menținut hotărârea din data de 28 ianuarie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, constată: La 17 iulie 2018 Vitali Mastacan a depus cerere împotriva persoanei interesate notarul Cristina Tatian cu privire la constatarea faptului că defunctul Mihail Mastacan, născut la data de xxxxx, decedat la data de xxxxx, domiciliat în s. Onești, r-nul Edineț, este bunelul său.
În motivarea cererii petiționarul a indicat că la xxxxx în familia buneilor săi Mihail Mastacan și Pelagheia Tudureanu s-a născut Andrei Mastacan. La xxxxx în urma concubinajului dintre Andrei Mastacan și Liudmila Cușnir s-a născut peționarul Vitali Mastacan. Vitali Mastacan a menționat că la xxxxx a decedat bunelul Mihail Mastacan, iar pentru a accepta moștenirea după decesul bunelului s-a adresat la notarul Cristina Tatian, însă aceasta i-a refuzat în deschiderea dosarului succesoral, din motiv că trebuie să demonstreze raportul de rudenie dintre el și bunelul său Mihail Mastacan. În scopul demonstrării relațiilor de rudenie dintre acesta și Mihail Mastacan petiționarul s-a adresat către Serviciul Arhivă r-nul Edineț pentru a i se elibera documentele necesare.
Serviciul Arhivă r-nul Edineț i-a eliberat doar documentele 1 din registrele de evidență a gospodăriilor din s. Onești, r-nul Edineț, fără a-i remite extrasul din actul de naștere. Vitali Mastacan a mai menționat că o altă posibilitate de a demonstra raportul de rudenie cu bunelul său Mihail Mastacan nu are, ori, adresarea sa către IP „Agenția Servicii Publice” este inoportună, deoarece tatăl său Andrei Mastacan s-a născut în or. Semipalatinsk, regiunea Semipalatinsk, Kazahstan, motiv din care s-a adresat cu prezenta cerere în instanța de judecată. Prin hotărârea din data de 28 ianuarie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central s-a respins ca neîntemeiată cererea depusă de către Vitali Mastacan.
(f.d. 46, 51-55) Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 21 mai 2019 a respins apelul declarat de către Vitali Mastacan, a menținut hotărârea din data de 28 ianuarie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central. (f.d. 86, 87-89) Instanțele de judecată au concluzionat că probele prezentate nu confirmă raportul de rudenie dintre Vitali Mastacan și Mihail Mastacan, ori în datele actelor de stare civilă, anexate la materialele cauzei, se observă o imprecizie referitor la perioada când s-a născut defunctul Mihail Mastacan. În adeverința de naștere nr.453389 din 26 mai 1962 este indicat anul nașterii lui Mihail Mastacan xxxxx, în certificatul de căsătorie nr.116373 fiind indicat anul nașterii xxxxx, iar în certificatul de deces anul nașterii fiind indicat xxxxx.
Totodată se observă neclarități în scrierea prenumele Pelaghiei Mastacan. La 05 iulie 2019 Vitali Mastacan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, a declarat recurs împotriva deciziei din data de 21 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a cererii. (f.d. 96- 99) În motivarea cererii de recurs recurentul a menționat că instanțele de judecată au interpretat în mod greșit legea, aplicând eronat normele de drept material și interpretând arbitrar probele prezentate la materiale cauzei, ceea ce a condus la soluționarea greșită a cauzei. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 21 mai 2019, publicată pe site-ul Curții de Apel Bălți la 10 iunie 2019, expediată prin intermediul serviciului poștal la data de 12 iunie 2019, recepționată de către recurent la data de 19 iunie 2019 (f.d.93). Recursul declarat de către Vitali Mastacan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, la data de 05 iulie 2019, este declarat în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Vitali Mastacan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, este inadmisibil din următoarele considerente.
2 Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Vitali Mastacan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Vitali Mastacan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. 3 Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Vitali Mastacan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Vitali Mastacan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Vitali Mastacan, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.