2ra-1318/18 — cu privire la constatarea faptului care are valoare juridică
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea faptului care are valoare juridică
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1318/18 — cu privire la constatarea faptului care are valoare juridică (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță: M. Iftodi dosarul nr. 2ra-1318/18
instanța de apel: A. Albu, E. Bejenaru, A. Toderaș
ÎNCHEIERE
11 iulie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Luiza Gafton
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Valeriu
Botnariuc
în cauza civilă la cererea lui Valeriu Botnariuc și Leonid Botnariuc, persoana
interesată notarul public Cristina Tatian cu privire la constatarea faptului care are
valoare juridică
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 7 noiembrie 2017 prin care a fost
admis apelul declarat de Leonid Botnariuc, casată hotărârea Judecătoriei Edineț
sediul Central din 22 mai 2017 cu scoaterea cererii de pe rol
constată:
La 4 noiembrie 2016, Valeriu Botnariuc, persoana interesată notarul public
Cristina Tatian a depus cerere cu privire la constatarea faptului care are valoare
juridică.
În motivarea acțiunii a invocat că dânsul este fiul lui Mihail Botnariuc, care
a decedat în anul XXXXX și a Iuliei Botnariuc.
Comunică că din relația de concubinaj dintre mama acestuia Iulia Botnariuc
și Victor Balamutovschi s-a născut Leonid Botnariuc.
Susține că în anul 1986, mama acestuia s-a recăsătorit cu Victor
Balamutovschi și a primit numele de familie Balamutovscaia.
Menționează că Victor Balamutovschii a decedat la XXXXX, iar Iulia
Balamutovscaia – la XXXXX.
Relatează că potrivit actelor prezentate notarului după decesul mamei Iulia
Balamutovscaia, succesorii ei sunt fii, Valeriu Botnariuc și Leonid Botnariuc.
Notează că notarul public Cristina Tatian, prin informația nr. 21 din
12 august 2016 i-a adus la cunoștință că refuză să elibereze certificat de moștenitor
legal asupra averii succesorale a Iuliei Balamutovscaia, din motiv că nu este
demonstrat faptul acceptării moștenirii după decesul soțului decedatei Victor
Balamutovschi, bunurile asupra cărora urmează a fi eliberat certificate de
1
moștenitor legal fiind proprietate comună în devălmășie și anume, terenuri agricole
nr. cadastral XXXXX și XXXXX.
Evidențiază că defunctul, Victor Balamutovschii a avut în proprietate teren
agricol în extravelanul com. XXXXX sat. XXXXX, r-nul XXXXX cu suprafața de
1,055 ha cu nr. cadastral XXXXX și cu suprafața de 0,1211 ha cu nr. cadastral
XXXXX.
Remarcă că acceptarea moștenirii după decesul lui Victor Balamutovschii de
către soția acestuia, Iulia Balamutovscaia poate fi demonstrate prin martori și prin
faptul folosirii terenului agricol care a aparținut lui Victor Balamutovschii.
Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 124, 125, 594 Cod civil al
RSSM din 1964, art. 1432, 1433, 1440 Cod civil, art. 6, 166, 167, 281 alin. (2)
lit. h) CPC.
Solicită admiterea acțiunii, constatarea faptului intrării de către Iulia
Balamutovscaia în posesiunea terenurilor agricole cu nr. cadastrale XXXXX și
XXXXX după decesul soțului Victor Balamutovschii.
Prin încheierea Judecătoriei Edineț sediul Central din 26 ianuarie 2017 a fost
atras în proces în calitate de coreclamant Leonid Botnariuc.
Prin hotărârea Judecătoriei Edineț sediul Central din 22 mai 2017 a fost
admisă acțiunea.
A fost constatat faptul intrării și acceptării succesiunii de către Iulia
Balamutovscaia, decedată la XXXXX, în posesiunea terenurilor agricole cu
nr. cadastrale XXXXX și XXXXX, după decesul soțului Victor Balamutovschii,
decedat la XXXXX, înregistrate în Registrul bunurilor imobile la 7 februarie 2000
și 20 mai 2000.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 7 noiembrie 2017 a fost admis apelul
declarat de Leonid Botnariuc, casată hotărârea primei instanțe cu scoaterea cererii
de pe rol.
La 2 martie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Valeriu Botnariuc a
declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,
casarea deciziei recurate cu menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,
considerând-o ilegală și pasibilă de a fi casată cu menținerea hotărârii primei
instanțe.
Remarcă că instanța de apel nu a luat în considerație faptul că Leonid
Botnariuc la judecarea acțiunii în prima instanță a fost chemat de instanța de
judecată ca persoană interesată, ca fiind fratele lui.
Evidențiază că Leonid Botnariuc, la momentul cercetării judiciare în prima
instanță, s-a alăturat petiționarului, a susținut cererea cu privire la constatarea
faptului juridic, nu a înaintat anumite pretenții și nu s-a refuzat de calitatea de
copetiționar.
Consideră că prin admiterea apelului, instanța de apel a încălcat prevederile
art. 372 alin. (3) CPC.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
2
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată
în adresa părților la 31 ianuarie 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire
(f. d. 120), fiind recepționată de către recurent la 5 februarie 2018, ceea ce se
confirmă prin avizul de recepție (f. d. 123).
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul la 2 martie 2018 în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Valeriu Botnariuc nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul
declarat de Valeriu Botnariuc, asemenea aspecte nu se regăsesc.
3
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Valeriu Botnariuc ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
dispune:
Recursul declarat de Valeriu Botnariuc se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Luiza Gafton
4