2ra-579/18 — cu privire la constatarea faptului de acceptare a succesiunii

2ra-579/18 — cu privire la constatarea faptului de acceptare a succesiunii (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: N. Lazareva dosarul nr. 2ra-579/18

instanța de apel: G. Colev, Ș. Starciuc, A. Curdov

DECIZIE

25 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Iuliana Oprea

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de către Elena Terzinov

în cauza civilă la cererea Elenei Terzinov cu privire la constatarea faptului

de acceptare a succesiunii, persoane interesate Nina Tampiza și Clara Tretiacova

împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 26 octombrie 2017, prin care a

fost admis apelul declarat de Nina Tampiza, casată hotărârea Judecătoriei Ceadîr –

Lunga din 24 noiembrie 2016 și emisă o nouă hotărâre, prin care cererea a fost

scoasă de pe rol

constată:

La 29 iunie 2016, Elena Terzinov a depus cerere cu privire la constatarea

faptului de acceptare a succesiunii, persoane interesate Nina Tampiza și Clara

Tretiacova.

În motivarea cererii a invocat că la XXXXX, în sat. Țiganca

r-nul Cantemir, a decedat mama petiționarei, Maria Graur.

Menționează că având calitatea de moștenitor legal de clasa I, dânsa în

termenul de 6 luni prevăzut de lege, a intrat în posesiunea și administrarea

bunurilor patrimoniale.

Afirmă că îndată după decesul mamei sale, venea regulat în sat. Țiganca,

r-nul Cantemir, la casa părintească, organiza lucrări necesare de întreținere a casei

de locuit și a terenului aferent, achita facturile pentru serviciile comunale.

Indică că toate documentele asupra casei, terenului aferent, titlurile asupra

terenurilor de pământ de destinație agricolă se află la dânsa.

Notează că procesul de deschidere a succesiunii după decesul mamei sale,

Maria Graur nu a avut loc și nu există moștenitori care ar fi putut să depună cerere

de acceptare a succesiunii.

1

Susține că în luna ianuarie 2015, a depus la notar o cerere cu privire la

constatarea faptului de acceptare a succesiunii și eliberarea certificatului de

moștenitor, care însă a fost respinsă.

Își întemeiază cererea în baza dispozițiilor art. 1516 alin. (3), (4), 1517 Cod

civil, art. 281 alin. (2) lit. f), 283 CPC.

Solicită admiterea cererii, constatarea faptului de acceptare a succesiunii,

constituite din casa de locuit nr. cadastral XXXXX și terenul aferent cu suprafața

de 0.2406 ha, nr. cadastral XXXXX situate în sat. Țiganca r-nul Cantemir, terenul

de pământ sub formă de gradină cu suprafața de 0.0600 ha, nr. cadastral XXXXX,

terenuri cu destinație agricolă cu suprafața de 1.41 ha, nr. cadastral XXXXX, 1,41

ha, nr. cadastral XXXXX, 0.97 ha, nr. cadastral XXXXX, 0.86 ha, nr. cadastral

XXXXX, 0.16 ha, nr. cadastral XXXXX, 0.16 ha, nr. cadastral XXXXX, 0.4540

ha, nr. cadastral XXXXX, 0.4540 ha, nr. cadastral XXXXX, 0.0280 ha,

nr. cadastral XXXXX, 0.0280 ha, nr. cadastral XXXXX, aflate în extravilanul

sat. Țiganca, r-nul Cantemir.

Prin hotărârea Judecătoriei Ceadîr – Lunga din 24 noiembrie 2016, a fost

admisă parțial cererea, stabilit faptul acceptării succesiunii de către Elena

Terzinov, care s-a deschis la XXXXX după moartea mamei sale, Maria Graur și

care este constituită din casa de locuit nr. cadastral XXXXX și terenul aferent cu

suprafața de 0.2406 ha, nr. cadastral XXXXX amplasate în sat. Țiganca, r-

nul Cantemir, terenuri cu destinație agricolă cu suprafața de 1.41 ha, nr. cadastral

XXXXX, 1,41 ha, nr. cadastral XXXXX, 0.97 ha, nr. cadastral XXXXX, 0.86 ha,

nr. cadastral XXXXX, 0.16 ha, nr. cadastral XXXXX, 0.16 ha, nr. cadastral

XXXXX, 0.4540 ha, nr. cadastral XXXXX, 0.4540 ha, nr. cadastral XXXXX,

0.0280 ha, nr. cadastral XXXXX, 0.0280 ha, nr. cadastral XXXXX, aflate în afara

hotarelor sat. Țiganca r-nul Cantemir.

În rest, pretențiile Elenei Terzinov referitor la terenul de pământ sub formă

de gradină cu suprafața de 0.0600 ha, nr. cadastral XXXXX, au fost respinse ca

fiind neîntemeiate.

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 26 octombrie 2017, a fost admis

apelul declarat de Nina Tampiza, casată hotărârea Judecătoriei Ceadîr – Lunga din

24 noiembrie 2016 și emisă o nouă hotărâre, prin care cererea a fost scoasă de pe

rol în legătură cu nerespectarea ordinii prejudiciare de soluționare a litigiului.

La 5 ianuarie 2018, Elena Terzinov a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate cu

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel, cu încălcarea legislației

procesuale, a admis cererea de repunere în termen pentru depunerea cererii de apel,

deși la materialele dosarului sunt dovezile de citare legală a părților.

Remarcă că la materialele dosarului sunt documentele confirmative care

indică că reclamanta a intrat în posesia masei succesorale, achitând serviciile

comunale și impozitele legate de aceasta.

2

Remarcă că dânsa s-a adresat inițial la notar în vederea constatării faptului

de acceptare a succesiunii, însă notarii deseori nu eliberează documente în formă

scrisă cu privire la refuzul de a efectua actele notariale.

La 12 martie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Nina Tampiza,

reprezentată de avocatul Zinaida Gîrneț a depus referință la cererea de recurs,

solicitând respingerea cererii de recurs ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 27 octombrie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 134), fiind recepționată de Elena Terzinov la 17 noiembrie 2017, ceea ce se

confirmă prin avizul de recepție (f. d. 139).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 26 octombrie 2017,

în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel cu remiterea pricinii spre rejudecare în

instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de

apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Actele cauzei denotă că Elena Terzinov înaintând cererea în judecată,

persoane interesate Nina Tampiza și Clara Tretiacova, a solicitat constatarea

faptului de acceptare a succesiunii, constituite din casa de locuit nr. cadastral

XXXXX și terenul aferent cu suprafața de 0.2406 ha, nr. cadastral XXXXX situate

în sat. Țiganca r-nul Cantemir, terenul de pământ sub formă de gradină cu

suprafața de 0.0600 ha, nr. cadastral XXXXX, terenuri cu destinație agricolă cu

suprafața de 1.41 ha, nr. cadastral XXXXX, 1,41 ha, nr. cadastral XXXXX, 0.97

ha, nr. cadastral XXXXX, 0.86 ha, nr. cadastral XXXXX, 0.16 ha, nr. cadastral

XXXXX, 0.16 ha, nr. cadastral XXXXX, 0.4540 ha, nr. cadastral XXXXX, 0.4540

ha, nr. cadastral XXXXX, 0.0280 ha, nr. cadastral XXXXX, 0.0280 ha, nr.

cadastral XXXXX, aflate în extravilanul sat. Țiganca r-nul Cantemir.

Fiind învestită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a ajuns la

concluzia temeiniciei parțiale a cererii și a stabilit faptul acceptării succesiunii de

către Elena Terzinov, care s-a deschis la XXXXX după moartea mamei sale, Maria

Graur și care este constituită din casa de locuit nr. cadastral XXXXX și terenul

aferent cu suprafața de 0.2406 ha, nr. cadastral XXXXX amplasate în sat. Țiganca,

r-nul Cantemir, terenuri cu destinație agricolă cu suprafața de 1.41 ha, nr. cadastral

XXXXX, 1,41 ha, nr. cadastral XXXXX, 0.97 ha, nr. cadastral XXXXX, 0.86 ha,

nr. cadastral XXXXX, 0.16 ha, nr. cadastral XXXXX, 0.16 ha, nr. cadastral

3

XXXXX, 0.4540 ha, nr. cadastral XXXXX, 0.4540 ha, nr. cadastral XXXXX,

0.0280 ha, nr. cadastral XXXXX, 0.0280 ha, nr. cadastral XXXXX, aflate în afara

hotarelor sat. Țiganca r-nul Cantemir. În rest, pretențiile Elenei Terzinov referitor

la terenul de pământ sub formă de gradină cu suprafața de 0.0600 ha, nr. cadastral

XXXXX, au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Judecând apelul declarat de către Nina Tampiza, instanța de apel l-a admis și

a casat hotărârea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 24 noiembrie 2016 și a emis o

nouă hotărâre, prin care cererea a fost scoasă de pe rol în legătură cu nerespectarea

ordinii prejudiciare de soluționare a litigiului.

La caz, instanța de recurs constată, însă, că contrar prevederilor art. 239 CPC

și art. 241 alin. (5) CPC, decizia instanței de apel este una nemotivată, iar

concluziile instanței de apel sunt expuse într-o formă evazivă, incertă, neavând

putere de convingere, fără a fi dată o apreciere cuvenită pretențiilor formulate în

prezentul litigiu în raport cu materialul probator anexat la dosar, precum normele

de drept ce reglementează acest aspect.

Or, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de

drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții trebuie să fie

clară și simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere.

Totodată, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță; instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum

și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanța de apel de

către participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată și din

specificul obiectului acțiunii în cauză, instanța de recurs reține că contrar acestor

prevederi, instanța de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra

circumstanțelor pricinii și cadrului legal, fără a da o apreciere concretă și clară ce

ar determina definitiv și incontestabil certitudinea adoptării soluției la care s-a

ajuns.

Astfel, în speță este de principiu că, Elena Terzinov prin prezenta cerere,

pretinde la constatarea faptului acceptării succesiunii după decesul mamei sale,

Maria Graur, în temeiul art. 1516 Cod civil, invocând intrarea în posesiunea

patrimoniului succesoral, în ordinea procedurii speciale, referindu-se la

prevederile art. 281 alin. (2) lit. f), 283 CPC.

Cu toate acestea, instanța de apel judecând apelul declarat de Nina Tampiza,

cu referire la prevederile art. 267 lit. a) CPC, într-un mod confuz a reținut ca temei

de scoatere a cererii de pe rol, faptul că nici în ședința de judecată în prima instanță

și nici în instanța de apel, Elena Terzinov nu a dovedit faptul adresării către notar

pentru primirea documentelor necesare și nu a fost prezentat răspunsul notarului ce

ar motiva refuzul, adică lipsesc probe ce ar putea certifica faptul că Elena Terzinov

până a se adresa în instanța de judecată cu prezenta cerere s-a adresat la notar cu

4

cerere de a accepta succesiune.

Or, ajungând la o astfel de concluzie, instanța de apel nu a ținut cont de

faptul că potrivit prevederilor art. 1516 alin. (3) Cod civil, succesiunea se consideră

acceptată când moștenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o

declarație de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului

succesoral.

Iar în interpretarea corectă a normei de drept enunțate, este de înțeles că

acceptarea succesiunii poate fi efectuată prin una din cele două modalității:

- formal, prin depunerea declarații de acceptare a succesiunii la notar;

- de fapt, prin întrarea în posesia patrimoniului succesoral, care este însoțită

de acțiunile legate de administrarea și utilizarea acesteia.

Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs atestă că instanța de

apel într-un mod neînțeles a concluzionat precum că Elena Terzinov nu a respectat

ordinea prejudiciară de soluționare a pricinii.

Or, la caz, Elena Terzinov pretinde la constatarea faptului acceptării

succesiunii, prin intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral, modalitate care

prin prisma prevederilor art. 1516 alin. (3) Cod civil, nu este condiționată de

depunerea unei cereri prealabile către notar.

În acest aspect, este evident că instanța de apel a trecut în mod superficial

asupra circumstanțelor cauzei, fără a intra în esența cererii Elenei Terzinov cu

privire la constatarea faptului de acceptare a succesiunii, prin urmare fără a da o

apreciere cuvenită pretențiilor formulate în prezenta cerere în raport cu materialul

probator și normele de drept ce reglementează acest aspect.

Mai mult ca atât, instanța de apel într-un mod incert a reținut ca temei de

scoatere a cererii de pe rol prevederile art. 267 lit. a) CPC, potrivit cărora

reclamantul nu a respectat procedura, prevăzută prin lege sau prin contractul

părților, de soluționare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară, inclusiv prin

mediere.

Or, procedura în speța dată a fost intentată în ordinea procedurii speciale, iar

dispozițiile art. 280 alin. (3) CPC, indică expres că instanța scoate cererea de pe rol

printr-o încheiere și explică petiționarului și persoanelor interesate dreptul lor de a

soluționa litigiul în procedură de acțiune civilă la instanța competentă doar în cazul

dacă, la depunerea cererii sau la examinarea pricinii în procedură specială, se

constată un litigiu de drept ce ține de competența instanțelor judecătorești.

Pe când la caz, deși instanța de apel nu a constatat existența unui litigiu de

drept ce ține de competența instanțelor judecătorești, aceasta greșit a reținut ca

temei de scoatere a cererii de pe rol în ordinea procedurii speciale faptul că nu a

fost respectată ordinea prejudiciară de soluționare a pricinii.

Ca consecință, se stabilește că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la care s-a

ajuns, având o motivare superficială, fără a fi abordate toate aspectele importante

în speță, respectiv instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

5

În concluzie și în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține

să menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse examinării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să

nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și

simplu concluziile uneia dintre părți.

Față de cele de preced, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, a casa integral decizia instanței de apel și de a remite pricina spre

rejudecare în instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de

instanța de recurs.

La rejudecarea pricinii instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Elena Terzinov.

Se casează decizia deciziei Curții de Apel Comrat din 26 octombrie 2017, în

cauza civilă la cererea Elenei Terzinov cu privire la constatarea faptului de

acceptare a succesiunii, persoane interesate Nina Tampiza și Clara Tretiacova, cu

remiterea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Comrat, de un alt complet de

judecători, pentru examinarea apelului în fond.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Iuliana Oprea

Ala Cobăneanu

6