2ra-1363/19 — cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-1363/19 — cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-1363/19
Instanța de fond: Judecătoria Ceadîr-Lunga – N. Lazareva
Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul – N. Bondarenco, S. Pilipenco, R. Petrov
ÎNCHEIERE
10 iulie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Ion Druță
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Elena Terzinov,
în cauza civilă la cererea Elenei Terzinov împotriva persoanelor interesate Nina
Tampiza și Clara Tretiacov cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii,
împotriva deciziei din data de 27 martie 2019 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a
admis apelul declarat de către Nina Tampiza, s-a casat hotărârea din data de 24 noiembrie
2016 a Judecătoriei Ceadîr-Lunga și s-a emis o nouă hotărâre sub formă de încheiere, prin
care cererea înaintată de către Elena Terzinov s-a scos de pe rol,
constată:
La 29 iunie 2016 Elena Terzinov a depus cerere cu privire la constatarea faptului
acceptării succesiunii rămase după decesul mamei sale, Maria Graur, formată din: casa de
locuit cu terenul de pe lângă casă cu suprafața de 0,2406 ha, nr. cadastral XXXXX; terenul
de pământ cu destinație gradină cu suprafața de 0,0600 ha; teren de pământ cu destinație
agricolă cu suprafața de 1,4100 ha, nr. cadastral XXXXX; agricolă cu suprafața de 1,4100
ha, nr. cadastral XXXXX; teren de pământ cu destinație agricolă cu suprafața de 0,9700 ha,
nr. cadastral XXXXX; teren de pământ cu destinație agricolă cu suprafața de 0,8600 ha, nr.
cadastral XXXXX; teren de pământ cu destinație agricolă cu suprafața de 0,1600 ha, nr.
cadastral XXXXX; teren de pământ cu destinație agricolă cu suprafața de 0,1600 ha, nr.
cadastral XXXXX; teren de pământ cu destinație agricolă cu suprafața de 0,4540 ha, nr.
cadastral XXXXX; teren de pământ cu destinație agricolă cu suprafața de 0,4540 ha, nr.
cadastral XXXXX; teren de pământ cu destinație agricolă cu suprafața de 0,0280 ha, nr.
cadastral XXXXX; teren de pământ cu destinație agricolă cu suprafața de 0,0280 ha, nr.
cadastral XXXXX, aflate în extravilanul s. Țiganca, r. Cantemir.
Prin încheierea protocolară din data de 12 septembrie 2016 a Judecătoriei Ceadîr-
Lunga au fost atrase în calitate de persoane interesate Nina Tampiza și Clara Tretiacov.
(f.d.33, vol.I)
1
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la data de 28 aprilie 2012 a decedat mama
ei, Maria Graur. Având calitate de moștenitor legal de clasa I, în termen de 6 luni prevăzute
de lege a intrat în posesiunea și administrarea bunurilor patrimoniale ale mamei decedate.
Elena Terzinov a menționat că, după decesul mamei Maria Graur, s-a deplasat regulat
în sat. Țiganca, r-nul Cantemir, la casa părintească, organizând diferite lucrări necesare de
întreținere a casei de locuit și a terenului aferent, achitând totodată și facturile pentru
serviciile comunale și impozitul funciar.
A mai relatat că actele asupra casei, terenului aferent, titlurile de proprietate asupra
terenurilor de pământ cu destinație agricolă se află în posesia ei.
Reclamanta a indicat că procesul de deschidere a succesiunii după decesul mamei sale,
Maria Graur, nu a avut loc și nu există moștenitori care ar fi putut să depună cereri de
acceptare a succesiunii.
În luna ianuarie 2015 a depus la notar o cerere cu privire la constatarea faptului de
acceptare a succesiunii și eliberarea certificatului de moștenitor, care însă a fost respinsă de
ultimul cu recomandarea de a se adresa în instanța de judecată.
Prin hotărârea din 24 noiembrie 2016 a Judecătoriei Ceadîr-Lunga s-a admis parțial
cererea depusă de către Elena Terzinov. S-a constatat faptul acceptării succesiunii de către
Elena Terzinov, deschisă la 28 aprilie 2012 după decesul mamei sale, Maria Graur,
constituită din: casa de locuit cu terenul de pe lângă casă cu suprafața de 0,2406 ha, nr.
cadastral XXXXX; teren de pământ cu destinație agricolă cu suprafața de 1,41 ha, nr.
cadastral XXXXX; teren de pământ cu destinație agricolă cu suprafața de 1,41 ha, nr.
cadastral XXXXX; teren de pământ cu destinație agricolă cu suprafața de 0,97 ha, nr.
cadastral XXXXX; teren de pământ cu destinație agricolă cu suprafața de 0,86 ha, nr.
cadastral XXXXX; teren de pământ cu destinație agricolă cu suprafața de 0,16 ha, nr.
cadastral XXXXX; teren de pământ cu destinație agricolă cu suprafața de 0,16 ha, nr.
cadastral XXXXX; teren de pământ cu destinație agricolă cu suprafața de 0,454 ha, nr.
cadastral XXXXX; teren de pământ cu destinație agricolă cu suprafața de 0,454 ha, nr.
cadastral XXXXX; teren de pământ cu destinație agricolă cu suprafața de 0,028 ha, nr.
cadastral XXXXX; teren de pământ cu destinație agricolă cu suprafața de 0,028 ha, nr.
cadastral XXXXX, aflate în extravilanul s. Țiganca, r. Cantemir. Cerința Elenei Terzinov
de constatare a faptului acceptării succesiunii asupra terenului de pământ cu destinație
gradină cu suprafața de 0,0600 ha s-a respins ca fiind neîntemeiată. (f.d. 44, 92-94, vol.I)
Pentru a ajunge la concluzia dată instanța de fond a constatat că, după decesul Mariei
Graur la data de 28 aprilie 2012, dosarul de succesiune n-a fost deschis, iar careva
testamente nu au fost înregistrate. Elena Terzinov a intrat de fapt, în posesiunea și
gestionarea bunurilor patrimoniale ale decedatei Maria Graur, ori, pe parcursul a șase luni
după decesul acestea, Elena Terzinov a achitat impozitul pe venit și serviciile comunale.
Instanța de fond a mai reținut și faptul că pe parcursul examinării cauzei nu s-a stabilit
existența cărorva litigii de drept, or, de la persoanele interesate Nina Tampiza și Clara
Tretiacov careva cereri sau obiecții referitoare la cererea depusă de către petiționara Elena
Terzinov nu au parvenit.
Hotărârea instanței de fond la 19 aprilie 2017 a fost contestată cu apel de către Nina
Tampiza, care a mai solicitat și repunerea în termen a apelului, pe motiv că cauza a fost
examinată în lipsa ei, nefiind citată la domiciliul său permanent, dar în lipsa unui temei
legal, a fost citată prin intermediu Monitorului Oficial, la care nu este abonată.
2
Prin încheierea din data de 08 iunie 2017 a Curții de Apel Comrat s-a repus în termen
cererea de apel depusă de către Nina Tampiza împotriva hotărârii Judecătoriei Ceadîr-
Lunga din data de 24 noiembrie 2016. (f.d.86 - 87, vol.I)
Prin decizia din 26 octombrie 2017 a Curții de Apel Comrat s-a admis cererea de apel
declarată de către Nina Tampiza. S-a casat hotărârea din 24 noiembrie 2016 a Judecătoriei
Ceadîr-Lunga și s-a emis o nouă hotărâre prin care cererea Elenei Terzinov cu privire la
constatarea faptului acceptării succesiunii a fost scoasă de pe rol, în legătură cu
nerespectarea procedurii de soluționare prealabilă a litigiului pe cale extrajudiciară. (f.d.
129, 130-133, vol.I)
Prin decizia din 25 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a admis cererea de recurs
depusă de către Elena Terzinov. S-a casat decizia din 26 octombrie 2017 a Curții de Apel
Comrat, cauza fiind remisă spre rejudecare în Curtea de Apel Comrat. (f.d.168-178, vol.I)
Prin decizia din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Comrat a fost admis apelul
declarat de către Nina Tampiza. S-a casat hotărârea din 24 noiembrie 2016 a Judecătoriei
Ceadîr-Lunga și a fost scoasă de pe rol cererea Elenei Terzinov cu privire la constatarea
faptului acceptării succesiunii, în legătură cu constatarea litigiului de drept. (f.d.221, 222-
226, vol.I)
Prin decizia din 06 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a admis cererea de
recurs depusă de către Elena Terzinov. S-a casat decizia din 04 octombrie 2018 a Curții de
Apel Comrat, cauza fiind remisă spre rejudecare în Curtea de Apel Cahul. (f.d.12-19, vol.II)
Prin încheierea din 27 martie 2019 a Curții de Apel Cahul a fost admisă cererea Ninei
Tampiza cu privire la repunerea în termen a cererii de apel. S-a repus în termen cererea de
apel depusă de către Nina Tampiza împotriva hotărârii Judecătoriei Ceadîr-Lunga din data
de 24 noiembrie 2016. (f.d.42-46, vol.II)
Prin decizia din 27 martie 2019 a Curții de Apel Cahul a fost admis apelul declarat de
către Nina Tampiza. S-a casat hotărârea din 24 noiembrie 2016 a Judecătoriei Ceadîr-Lunga
și a fost scoasă de pe rol cererea Elenei Terzinov cu privire la constatarea faptului acceptării
succesiunii, în legătură cu constatarea litigiului de drept ce ține de competența instanței
judecătorești. (f.d.47-53, vol.II)
Instanța de apel și-a argumentat soluția prin faptul că persoana interesată Nina
Tampiza în cadrul judecării cererii depuse de către Elena Terzinov cu privire la constatarea
faptului de acceptare a succesiunii și-a declarat drepturile sale referitor la succesiunea
bunurilor rămase după decesul Mariei Graur, fapt ce demonstrează existența unui litigiu de
drept. Instanța de apel a concluzionat că, o dată ce între Elena Terzinov și Nina Tampiza a
apărut un litigiu de drept cu privire la succesiunea bunurilor lăsate după decesul Mariei
Graur, urmează să fie aplicate prevederile art.280, alin.(3) Cod de procedură civilă și anume
dacă, la depunerea cererii sau la examinarea cauzei în procedură specială, se constată un
litigiu de drept ce ține de competența instanțelor judecătorești, instanța [...] scoate de pe rol
cererea, explică petiționarului și persoanelor interesate dreptul lor de a soluționa litigiul în
procedură de acțiune civilă la instanța competentă.
La 14 mai 2019, 07 iunie 2019 Elena Terzinov a declarat recurs împotriva deciziei din
27 martie 2019 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel cu menținerea hotărârii din 24 noiembrie 2016 a Judecătoriei Ceadîr-
Lunga. (f.d. 63, 68-69, vol.II)
3
În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat că instanța de apel a interpretat în
mod greșit legea și în acest sens a aplicat eronat normele de drept material, fapt care a dus
la soluționarea greșită a cererii. A menționat că instanța de apel neîntemeiat a admis cererea
Ninei Tampiza de repunere în termen a apelului, ori, aceasta nu a probat imposibilitatea ei
de a înainta în termen cererea de apel. Totodată, instanța de apel, la adoptarea soluției sale,
arbitrar a studiat probele prezentate la dosar ce a dus la adoptarea unei hotărâri în folosul
Ninei Tampiza. A mai indicat că odată cu adoptarea soluției date nu este clar cum ea va
recupera banii achitați pe parcursul anilor pentru impozite și servicii comunale.
La data de 05 iulie 2019 Nina Tampiza a depus referință, solicitând respingerea
recursului depus de către Elena Terzinov, ca fiind inadmisibil. (f.d.75-77, vol.I)
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărâri sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Cahul a fost pronunțată la 27 martie
2019, publicată pe site-ul Curții de Apel Cahul la 14 mai 2019. Recursul declarat de către
Elena Terzinov la 14 mai 2019, este depus în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei
civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Elena Terzinov, este
inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că
Elena Terzinov a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a
apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca
temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt
inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de
fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de
recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile
și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră
că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat,
iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie
temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi
putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră
4
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432, alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către
Elena Terzinov, asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de
fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o
apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea
tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat
de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Elena
Terzinov, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de către Elena Terzinov inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1)
și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul, declarat de către Elena Terzinov, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Ion Druță
Maria Ghervas
5