2ra-1253/18 — anularea certificatului de moștenitor legal

Dosarul nr. 2ra-1253/2018

Prima instanță, Judecătoria Bălți (jud: A. Cerbu)

Instanța de apel, Curtea de Apel Bălți (jud: E. Bejenaru, A. Toderaș, A. Albu)

ÎNCHEIERE

18 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecători Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Serghei Gavriliuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Armaș, în

interesele minorului XXXXX împotriva lui Serghei Gavriliuc cu privire la

anularea certificatului de moștenitor legal și constatarea acceptării moștenirii prin

intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral,

împotriva deciziei din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost admis apelul declarat de Oleg Armaș, reprezentat de avocatul Diana

Sanduleac, a fost casată hotărârea din 30 septembrie 2016 a Judecătoriei Bălți și a

fost emisă o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă :

La 23 decembrie 2014 Oleg Armaș, în interesele minorului XXXXX,

reprezentat de avocatul Diana Sanduleac a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Serghei Gavriliuc cu privire la anularea certificatului de moștenitor

legal și constatarea acceptării moștenirii prin intrarea în posesiunea patrimoniului

succesoral.

În motivarea acțiunii a indicat că fiul său XXXXX, născut din prima

căsătoriei, este unul din moștenitorii legali ai mamei sale Mariana Alioșina

(Bernavschi), care a decedat la XXXXX.

A mai menționat că, fiul său, la 21 august 2013 a depus cerere de acceptare a

moștenirii după decesul mamei sale, știind că ultima avea în proprietate ½ din

casa de locuit rămasă după decesul tatălui său Andrei Bernavschi.

Reclamantul a susținut că după depunerea cererii la notar a aflat că soția

Mariana nu a întocmit actele după decesul tatălui său și că la acest imobil pretinde

și verișorul Serghei Gavriliuc, care a primit certificat de moștenitor legal.

A solicitat anularea certificatului de moștenitor legal eliberat pe numele lui

Serghei Gavriliuc, constatarea faptului că Andrei Bernavschi a acceptat

1

moștenirea după decesul tatălui său Fiodor Bernavschi, constatarea faptului că

Maria Bernavschi a acceptat moștenirea după decesul tatălui său Andrei

Bernavschi și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 30 septembrie 2016 a Judecătoriei Bălți a fost respinsă

acțiunea și a fost încasat de la Oleg Armaș în beneficiul lui Serghei Gavriliuc

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1 800 de lei.

La data de 04 octombrie 2016 Oleg Armaș, reprezentat de avocatul Diana

Sanduleac a depus apel împotriva hotărârii din 30 septembrie 2016 a Judecătoriei

Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul

depus de Oleg Armaș, reprezentat de avocatul Diana Sanduleac, s-a casat

hotărârea din 30 septembrie 2016 și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis

acțiunea; s-a anulat certificatul de moștenitor legal nr. 10821, eliberat pe numele

lui Serghei Gavriliuc la data de 22 noiembrie 2014, pentru averea constituită din

½ din bunul imobil situat în XXXXX; s-a constatat faptul că Andrei Bernavschi a

acceptat succesiunea după Fiodor Bernavschi, iar Mariana Alioșina a acceptat

succesiunea după Andrei Bernavschi.

La 21 februarie 2018 Serghei Gavriliuc a declarat recurs împotriva deciziei

din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neântemeiată, deoarece instanța nu a aplicat legea care trebuia

aplicată.

Totodată a fost menționat că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe

deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea corectă a cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 28 noiembrie

2017.

Recurentul a recepționat decizia instanței de apel la data de 16 ianuarie 2018,

fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d.251, vol.I).

Astfel, recursul, declarat la 21 februarie 2018, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 29 mai 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Oleg

Armaș copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

2

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin. (2).

Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile

invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) a aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului menționează că Serghei Gavriliuc în cererea de recurs

nu a invocat nici unul din temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4)

Codul de procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și

nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „...

art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o

instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de

șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de

apel a examinat cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură

și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului, au

fost verificate minuțios, la judecarea cauzei în ordine de apel, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Serghei Gavriliuc,

ca inadmisibil.

3

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Serghei Gavriliuc se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

4