2ra-198/18 — anularea partiala a certificatului de mostenitor si a contractului de vinzare cumparare

Dosarul nr. 2ra-198/18

Prima instanță: Jud. Edineț (sediul Briceni)

Jud. Elena Tverdohleb

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți:

I.Grosu, A. Corcenco, A.Ciobanu

Î N C H E I E R E

07 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului judecător: Svetlana Filincova

Judecători: Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de Godovanciuc Maria,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Godovanciuc Maria

împotriva lui Godovanciuc Veaceslav, Roșca Constantin, Roșca Svetlana privind

anularea parțială a certificatului de moștenitor legal și a contractului de vânzare-

cumpărare

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 28 septembrie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de Godovanciuc Maria și a menținut hotărârea

Judecătoriei Edineț cu sediul Briceni din 15 mai 2017,

c o n s t a t ă :

La data de 21 decembrie 2016 Godovanciuc Maria a depus în instanța de

judecată o cerere de chemare în judecată împotriva lui Godovanciuc Veaceslav,

Roșca Constantin și Roșca Svetlana privind anularea parțială a certificatului de

moștenitor legal și a contractului de vânzare-cumpărare.

În motivarea acțiunii a indicat că, a avut o înțelegere verbală cu Godovanciuc

Andrei referitor la schimbul de terenuri, după cum urmează: Godovanciuc Andrei

avea în folosință un lot de teren cu suprafața de xxxx ha, în extravilan, iar ea avea în

folosință în temeiul Titlului Provizoriu un lot de teren pentru construcții cu suprafața

de xxxxx ha, în intravilan pe lângă casa de locuit.

A menționat că, după decesul lui Godovanciuc Andrei ea a continuat să

folosească terenul din extravilan, iar fiul acestuia, Godovanciuc Veaceslav, folosea

terenul de pe lângă casă. La finele anului 2015, când a decis să înregistreze dreptul

de proprietate asupra terenului cu suprafața de xxxxx ha din intravilan a aflat, că

Godovanciuc Veaceslav și-a oformat dreptul de proprietate asupra întregului teren

cu surafața de xxx ha. Adresîndu-se la OCT Briceni pentru înregistare a primit

răspuns prin informația nr. xxxxxx de la 23 decembrie 2015, că dreptul de

proprietate asupra terenului număr xxxxxx cu suprafața de xxxxxx ha, este

înregistrat după Godovanciuc Veaceslav.

A explicat că, pentru a-și apăra dreptul lezat a inițiat o acțiune în instanță

privind partajarea bunului în devălmășie la examinarea căreia de către Primăria s.

Trebisăuți, raionul Briceni, a fost prezentată copia certificatului de moștenitor legal

nr. xxxxx din 12.04.2012, eliberat pe numele lui Godovanciuc Veaceslav de către

Notarul Public Strîmbu Valentina după decesul lui Godovanciuc Andrei. Potrivit

certificatului de moștenitor rezultă, că din averea succesorală făcea parte și terenul

destinat pentru construcții număr cadastral xxxxxxx cu suprafața de xxxxx ha. Acest

fapt este eronat și nu corespunde realității.

A relevat că, Godovanciuc Veaceslav a vândut casa tatălui său împreună cu

terenul de pe lângă casă cu suprafața de teren de xxxx ha.

A reiterat că, certificatul de moștenitor și contractul de vânzare-cumpărare sunt

lovite parțial de nulitate relativă generată de eroare asupra calităților substanțiale ale

obiectului, ceea ce atrage anularea parțială a acestora prin excluderea suprafaței de

xxxxx ha, din suprafața moștenită și apoi vândută de xxxxxx ha a terenului pentru

construcții.

A solicitat declararea nulității relative parțiale a certificatului de moștenitor

legal nr. xxxxx din 12.04.2012, eliberat pe numele lui Godovanciuc Veaceslav de

către Notarul Public Strîmbu Valentina, or. Briceni, în partea care se referă la

suprafața terenului destinat pentru construcții cu număr cadastral xxxxxxxx după

cum urmează, se va exclude suprafața de xxxx ha din suprafața terenului destinat

pentru construcții număr cadastral xxxxxxx de xxxxx ha; 2) declararea nulității

relative parțiale a contractului de vînzare- cumpărare nr. xxxxx din 07.04.2016,

încheiat între Godovanciuc Veaceslav, în calitate de „Vînzător”, și Roșca

Constantin, Rosca Svetlana, în calitate de „Cumpărători”, a terenului pentru

construcții cu suprafața de xxxxxx ha, număr cadastral xxxxxxx, casa de locuit

individuală cu suprafața de xxxxx m.p., număr cadastral xxxxxxx construcție

accesorie cu suprafața de xxxxx m.p., xxxxxx construcție accesorie cu suprafața de

xxxxx m.p. xxxxxxxx garaj cu suprafața de xxxxx m.p., număr cadastral xxxxxxx în

partea, care se referă la suprafața terenului destinat pentru construcții număr

cadastral xxxxxxx, după cum urmează, se va exclude suprafața de xxxx ha, din

suprafața terenului destinat pentru construcții număr cadastral xxxxxxx de xxxxx ha.

Prin hotărîrea Judecătoriei Edineț cu sediul Briceni din 15 mai 2017, cererea de

chemare în judecată înaintată de către Godovanciuc Maria împotriva lui

Godovanciuc Veaceslav, Roșca Constantin Gheorghii, Roșca Svetlana Nicolai

privind anularea parțial a certificatului de moștenitor legal și a contractului de

vânzare-cumpărare, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 28 septembrie 2017 s-a respins apelul

declarat de Godovanciuc Maria și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Edineț cu

sediul Briceni din 15 mai 2017.

La 24 noiembrie 2017 Godovanciuc Maria a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Bălți

din 28 septembrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Edineț cu sediul Briceni din 15

mai 2017, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă integral acțiunea.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanței, invocând că

instanța de judecată a apreciat greșit probele și înscrisurile administrate la caz, fapt

ce a dus la aplicarea eronată a normelor de drept material.

În acest sens, susține că instanța de judecată nu a elucidat pe deplin toate

circumstanțele în raport cu argumentele și probele prezentate și a trecut în mod

superficial asupra circumstanțelor pricinii, fără a da apreciere acestora în coraport

cu normele de drept invocate ca fiind lezate.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Bălți a fost

pronunțată la 28 septembrie 2017, expediată în adresa părților la 24 octombrie 2017

(f.d 156), recepționată de recurentă la 28 octombrie 2017, fapt confirmat prin aviz

(f.d 162).

Astfel, având în vedere că recursul declarat împotriva deciziei Curții de Apel

Bălți din 28 septembrie 2017 a fost depus la 24 noiembrie 2017, în conformitate

cu art. 434 Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2). Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține

următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind

admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate

în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Capitolul

XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul

XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă

că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin

însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat

că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten împotriva

Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Godovanciuc Maria nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Godovanciuc Maria se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Svetlana Filincova

Judecători

Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu