2ra-2169/17 — evacuarea din spatiul locativ, fara acordarea altui spatiu locativ, repararea prejudiciului material cauzat

2ra-2169/17 — evacuarea din spatiul locativ, fara acordarea altui spatiu locativ, repararea prejudiciului material cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

dosarul nr. 2ra-2169/17

prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani)

Judecător: M.Murguleț

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N.Budăi, I.Muruianu, V.Efros

Î N C H E I E R E

13 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Cotruță Alexandra,

reprezentată de avocatul Primac Alexandr,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Mamontov

Valerii împotriva Alexandrei Cotruță, intervenienți accesorii, Eșanu Stela, Cotruță

Augustin, Cotruță-Platon Daniela, Hurghiș Patricia, Cotruță Ana și Cotruță Constantin

cu privire la evacuarea din spațiul locativ, fără acordarea altui spațiu locativ, repararea

prejudiciului material cauzat și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 iulie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de avocatul Primac Alexandr în interesele lui Cotruță Alexandra

și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 13 februarie 2017,

prin care acțiunea a fost admisă parțial,

c o n s t a t ă :

La 03 noiembrie 2015, Mamontov Valerii împotriva Alexandrei Cotruță cu

privire la evacuarea din spațiul locativ, fără acordarea altui spațiu locativ, repararea

prejudiciului material cauzat și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că este proprietarul bunului imobil, apartamentul

XXXX, situat XXXX, individualizat cu nr. cadastral XXXX, în baza contractului de

vânzare-cumpărare/transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr. 1-1881 din

16 noiembrie 1995, încheiat cu Agenția Teritorială Chișinău a Ministerului Privatizării

și Administrării Proprietății de Stat al Republicii Moldova, înregistrat la OCT Chișinău

sub nr. 106389 la 29 iulie 1997.

Afirmă reclamantul că, aproximativ cu 8-10 ani în urmă, împreună cu soția sa,

Cotruță Iraida, decedată la 31 august 2014, au permis Alexandrei Cotruță, sora

defunctei, să locuiască temporar în apartamentul lor, cu condiția că ultima să achite

plățile pentru serviciile locativ-comunale și să nu efectueze careva lucrări de renovare

în bunul imobil menționat.

1

Menționează reclamantul că, la 05 martie 2015, notarul public, Șoimu Rodica, a

eliberat certificatul de moștenitor legal nr. 716 și certificatul cu privire la dreptul de

proprietate asupra cotei-părți din proprietate comună în devălmășie nr. 712, prin care

se atestă că, moștenitor al averii Iraidei Cotruță, decedată la 31 august 2014, este soțul

defunctei, Mamontov Valerii, averea succesorală fiind compusă din ½ cotă-parte

ideală din apartamentul nr. XXXX, situat în XXXX, cu nr. cadastral XXXX.

Relevă Mamontov Valerii că adresându-se către Cotruță Alexandra cu

solicitarea eliberării în mod benevol bunul imobil litigios, ultima a refuzat.

Consideră reclamantul că, prin acțiunile pârâtei, îi este încălcat dreptul de

proprietate, concomitent fiindu-i lezat și dreptul la folosință asupra imobilului

respectiv.

Mamontov Valerii și-a întemeiat prezenta cerere de chemare în judecată în baza

art. 46 alin. (1) și (6) din Constituție, art. art. 315, 316, 371, 376, 1432, 1433, 1499 și

1500 ale Codului civil, art. art. 55, 59, 60, 64, 83, 94, 103 din Codul cu privire la

locuințe și art. art. 90, 94 și 96 CPC.

Prin cererea suplimentară de completare a circumstanțelor din 02 decembrie

2015, reclamantul a susținut că, în baza certificatului nr. 01/5-553 din 24 noiembrie

2015, ÎMGFL nr. 15 la informat că la 01 octombrie 2015, pentru apartamentul nr.

XXXX, situat în XXXX, s-au acumulat datorii în mărime de 1 011, 36 lei, dintre care

82,57 lei pentru apă potabilă, 120, 07 lei pentru apă menajeră și 808, 72 lei pentru

energie termică (apă caldă), iar potrivit ordinului de încasare a numerarului nr. 2 din

23 noiembrie 2015, SA ,,Moldtelecom” a confirmat că pentru serviciile telefonice

prestate, a fost acumulată o datorie în sumă de 62,15 lei, care în aceiași zi a fost

achitată.

Prin urmare, consideră reclamantul că, restanțele pentru plata serviciilor locativ-

comunale formate la apartamentul XXXX, situat în XXXX, ce constituie suma de

1 073, 51 lei, reprezintă un prejudiciu material cauzat lui.

Solicită Mamontov Valerii, prin cererea de chemare în judecată și cererea

suplimentară de completare a circumstanțelor din 02 decembrie 2015, evacuarea

Alexandrei Cotruță din apartamentul nr. XXXX, situat în XXXX, fără acordarea altui

spațiu locativ, repararea prejudiciului material cauzat prin neachitarea serviciilor

locativ-comunale în mărime de 1 037,51 lei, compensarea cheltuielilor de judecată în

mărime totală de 6 342,20 lei, compuse din taxa de stat achitată în mărime de 100 lei,

cheltuieli suportate în legătură cu serviciile prestate de ÎS ,,CRIS ,,Registru” în mărime

de 90 lei, cheltuieli pentru plata serviciilor prestate de OCT Chișinău, filiala ÎS

,,Cadastru” în mărime de 152,20 lei, precum și de asistență juridică în mărime de 6 000

lei. (f.d. 5-13, 54-57, vol.I)

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 martie 2016 acțiunea

înaintată de Mamontov Valerii, a fost admisă parțial. (f.d. 130-133, vol.I)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 19 iulie 2016, a admis apelul declarat

de către Cotruță Alexandra, casat hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din

25 martie 2016 și a restituit cauza spre rejudecare în aceiași instanță, în alt complet.

(f.d. 206-210, vol.I)

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 17 august 2016, s-au

atras în proces, în calitate de intervenienți accesorii, Cotruță Augustin, Cotruță-Platon

Daniela, Eșanu Stela, Hurghiș Patricia, Cotruță Constantin și Cotruță Ana. (f.d. 214,

vol.I)

2

Rejudecând cauza, Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), prin hotărârea din

13 februarie 2017, a admis parțial acțiunea înaintată de către Mamontov Valerii. S-a

evacuat Cotruță Alexandra și bunurile sale, din imobilul situat în XXXX, apartamentul

nr. XXXX. S-a încasat de la Cotruță Alexandra în beneficiul lui Mamontov Valerii,

cheltuielile de judecată formate din taxa de stat în sumă de 100 lei, cheltuielile de

asistență juridică în sumă de 3 000 lei, cheltuielile suportate pentru eliberarea

informației de la ÎS ,,CRIS ,,Registru” în sumă de 90 lei și cheltuielile suportate pentru

eliberarea informației de la OCT Chișinău, filiala ÎS ,,Cadastru” în sumă de 90 lei, iar

în total suma de 3 280 lei. S-a respins acțiunea în partea reparării prejudiciului material

cauzat prin neachitarea serviciilor comunale și în partea încasării cheltuielilor de

judecată în sumă de 3 518, 20 lei, ca fiind neîntemeiată. (f.d. 46, 54-60, vol.II).

La 10 martie 2017, Cotruță Alexandra a declarat apel nemotivat, iar la 06 iunie

2017, a depus apel motivat, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 13 iulie 2017, a respins apelul declarat

de avocatul Primac Alexandr în interesele lui Cotruță Alexandra și a menținut

hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 13 februarie 2017. (f.d. 96-103,

vol.II)

În susținerea concluziei care a format convingerea admiterii în parte a acțiunii,

instanțele judecătorești au reținut prevederile art. 1 Protocolul adițional nr.1 CEDO,

art. 46 alin. (1), (2) din Constituția Republicii Moldova, art. art. 117 alin. (1), 121 și

130 alin. (1) CPC, alin (1) și art. art. 303 alin. (1), (2), 307 alin. (1), (2), 312 alin. (1),

316 alin. (1), (2), 320 alin. (2), (3), 321 alin. (2), 372 alin. (1), (2) ale Codului civil,

care reglementează aspecte ce țin de dispoziții generale privind posesiunea, dreptul de

proprietate, dobândirea și încetarea dreptului de proprietate.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele pricinii, instanțele,

contrar afirmațiilor pârâtului, au apreciat că Mamontov Valerii a dobândit în

devălmășie, în temeiul actului juridic ½ cotă-parte din apartamentul nr. XXXX, situat

în XXXX, iar cealaltă ½ cotă-parte prin succesiune, concluzionând, în așa mod, că la

moment Mamontov Valerii este proprietarul bunului imobil menționat, în mod legal,

dreptul său fiind supus înregistrării la 06 martie 2015, în temeiul certificatului de

moștenitor.

Concomitent, instanțele au remarcat că Mamontov Valerii este proprietarul

bunului imobil cu nr. cadastral XXXX, dispunând de atributele dreptului de proprietate

asupra bunului său și dreptul de a-și apăra proprietatea, iar de către Cotruță Alexandra

nu au fost prezentate, probe care ar demonstra posedarea la moment a bunului imobil

în cauză, în baza unui titlu de drept, or, din momentul solicitării proprietarului de a

restitui posesiunea bunului, Cotruță Alexandra posedă bunul imobil nelegitim.

Prin urmare, au fost apreciate critic argumentele invocate de către Cotruță

Alexandra precum că, Mamontov Valerii nu a participat la privatizarea bunului imobil

și nu este în drept de a înainta pretenții privind evacuarea din bunul imobil, deoarece

acesta nu deține în proprietate bunul în mod egal, așa cum cota-parte a defunctei

Cotruță Iraida a fost testată intervenienților accesorii, or, dreptul de proprietate a lui

Mamontov Valerii, a fost supus înregistrării de stat, iar actele care confirmă acest

drept sunt valabile, nefiind contestate.

La 15 septembrie 2017, Cotruță Alexandra, reprezentat de avocatul Primac

Alexandr, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

3

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată, deoarece la examinarea cauzei nu au fost constatate pe

deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și au fost aplicate

eronat normele de drept material, cât și apreciate arbitrar probele prezentate.

Susține că instanța de apel nu a luat în considerație că, apartamentul litigios a

aparținut defunctei, Cotruță Iraida, cu drept de proprietate în baza contractului de

vânzare/cumpărare înregistrat cu nr.1-1881 din 16 noiembrie 1995, iar la privatizarea

bunului imobil, nu a participat intimatul, Mamontov Valerii.

Indică recurenta că, a posedat apartamentul nominalizat cu permisiunea surorii

sale decedate, Cotruță Iraida și în prezent, intimatul nu este unicul proprietar,

deoarece, pe perioada examinării cauzei, s-a constatat cu certitudine că, defuncta

Cotruță Iraida a întocmit un testament, prin care s-a dispus partajarea cotei-părți din

apartamentul XXXX, situat în XXXX, nepoților Eșanu Stela, Cotruță Augustin,

Cotruță-Platon Daniela, Hurghiș Patricia, Cotruță Ana și Cotruță Contstantin.

Consideră că, dreptul de a solicita evacuarea din bunul imobil nu-i aparține

exclusiv intimatului, dar și succesorilor testamentari.

Mai invocă recurenta că, despre testamentul întocmit în anul 2001, au aflat în

anul 2016.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum rezultă din actele cauzei copia decizie instanței de apel din 13 iulie

2017 a fost expediată pentru cunoștință în adresa părților, inclusiv și în adresa

recurentei, Cotruță Alexandra la 15 august 2017, fapt ce se confirmă prin copia

scrisorii de însoțire nr. 13457 (f.d. 104, vol.II).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 15 septembrie 2017, în termen.

La 02 noiembrie 2017, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului

declarat de către Cotruță Alexandra, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței.

Însă, intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și în termenul

stabilit nu au depus referință asupra recursului declarat de Cotruță Alexandra.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Cotruță Alexandra,

reprezentată de avocatul Primac Alexandr în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

4

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Cotruță Alexandra,

reprezentată de avocatul Primac Alexandr nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor

și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Cotruță Alexandra, reprezentată de

avocatul Primac Alexandr.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

5

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Cotruță Alexandra, reprezentată de avocatul Primac

Alexandr, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

6