2rc-12/18 — evacuarea din imobil

Dosarul nr.2rc-12/18 Prima instanță: Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) (jud. A. Catană) Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun , N. Simciuc, I. Cotruță) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, I. Țurcan, I. Cotruță) DECIZIE 07 februarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecători Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând recursul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Capital Estate” împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la evacuarea din imobil, încasarea datoriei, a penalității, a dobânzii de întârziere, a prejudiciului cauzat și a cheltuielilor de judecată.

împotriva încheierii din 16 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 08 decembrie 2016, SRL „Capital Estate” a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL solicitând evacuarea pârâtului din încăperile (imobilul) preluate în baza contractului de locațiune cu nr. ST-51/O16 din 29 iunie 2016 semnat între SRL „Capital Estate” și ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL amplasate în xxxxx și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii s-a invocat că, la data de 25 februarie 2013 între SRL „Capital Estate”, fiind ca locator, și ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL, fiind ca locatar, a fost încheiat contractul de locațiune cu nr. ST-51/O16.

Conform termenilor și condițiilor contractului, SRL „Capital Estate” a transmis în locațiune ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL o parte din imobil (încăperi) amplasat în xxxxx, cu suprafața totală nominalizată în pct. 1, pct. 3.1 al contractului. Termenul contractului, prin acordul părților, a fost stabilit până la data de 30 aprilie 2016 (pct. 1 al contractului). Totodată, prin contract, părțile au stabilit că actele de primire a încăperilor se vor considera anexele sub nr. 7 (actele de primire nr. 01-20) conform contractului de locațiune ST-51/O16 din 29 iunie 2016 semnat între reclamant și pârât. Respectiv, prin semnarea actului de primire a încăperii, de către reclamant și pârât s-a confirmat 1 executarea din partea SRL „Capital Estate” a obligației de predare a bunului și preluarea în locațiune de către ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL a bunului.

A relatat reclamantul că, deoarece pârâtul, la 18.11.2016, a înregistrat o datorie față de reclamant în mărime de 2634542,77 lei pentru perioada iulie-octombrie 2016, plăți care în mare parte urmau a fi achitate în avans de către pârât, SRL „Capital Estate” la 18.11.2016 a făcut uz de dreptul oferit de contract și anume de remediul oferit de pct. 18.3.1 al contractului și a reziliat contractul începând cu data de 25.11.2016. Deși contractul semnat între reclamant și pârât este reziliat prin declarație unilaterală de reziliere începând cu data de 25.11.2016, iar actul de predare este considerat ca fiind acceptat și încheiat de către reclamant și pârât începând cu data de 02 decembrie 2016, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL refuză evacuarea încăperilor preluate în locațiune, ceea ce impune reclamantul de a se adresa în instanța de judecată cu cerere împotriva pârâtului cu privire la evacuare.

În cadrul examinării cauzei, SRL „Capital Estate” a depus cerere de modificare și completare a obiectului acțiunii, solicitând evacuarea pârâtului din încăperile (imobilul) preluate de către aceasta în baza contractului de locațiune cu nr. ST-51/O16 din 29 iunie 2016 semnat între SRL „Capital Estate” și ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL amplasate în xxxxx; încasarea de la ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” în beneficiul SRL „Capital Estate” a datoriei în sumă de 2766363,42 lei, a penalității în sumă de 99580 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 49108 lei, a prejudiciului cauzat în sumă de 1606258 lei și a sumei de 2578,90 euro, precum și a cheltuielilor de judecată suportate de către reclamant la examinarea cauzei, inclusiv și a taxei de stat în mărime de 50000 lei.

(f.d. 130-140, vol. I) La 01 martie 2017, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL a depus cerere privind scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată, din motiv că reclamantul nu a respectat procedura prealabilă obligatorie. Prin încheierea din 15 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis cererea depusă de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și s-a scos de pe rol cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Capital Estate” împotriva ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL cu privire la evacuarea din imobil și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin decizia din 29 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de recurs declarată de SRL „Capital Estate”; s-a casat încheierea din 15 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a restituit cauza spre rejudecare în prima instanță, în același complet de judecată.

Prin încheierea din 16 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL împotriva deciziei din 29 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău. La 06 decembrie 2017, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 85, vol. II), ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL a declarat recurs împotriva încheierii din 16 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea acesteia cu soluționarea revizuirii în fond dispunând admiterea revizuirii, casarea integrală a deciziei din 29 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei în instanța de apel pentru examinarea recursului declarat de SRL „Capital Estate” împotriva încheierii din 15 2 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu luarea în considerare a argumentelor invocate de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL.

În motivarea recursului s-a invocat că, judecătoarea Natalia Simciuc era obligată să se abțină de la judecarea cauzei date, deoarece aceasta a fost de mai multe ori subiect ale reportajelor realizate de recurent. Or, constată că deja există un precedent judiciar favorabil care trebuie să determine judecătorii care au fost subiecți de investigații jurnalistice să se abțină de la judecarea cauzelor cu implicarea ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL, iar magistrații împuterniciți cu verificarea acestor împrejurări, trebuie să constate că acestea sunt un pretext serios în a determina starea de incompatibilitate a judecătorului dat.

Mai mult ca atât, a indicat recurentul că, din motiv că judecarea cauzei în recurs s-a efectuat fără participarea părților, nu a avut posibilitate de a înainta recuzare magistratei, iar aceasta, la rândul său, a omis să se abțină, împrejurări în care conchide că judecarea cauzei s-a efectuat de către o instanță părtinitoare și neobiectivă, prin ce le-a fost lezat dreptul la un proces echitabil. În susținerea necesității de recuzare/abținere a invocat și prevederile art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948, care prevede dreptul fiecărei persoane la o judecată de către un judecător independent și imparțial și art. 6 CEDO, care stipulează că orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale de o instanță judecătorească independentă și imparțială instituită de lege.

A precizat recurentul că, în prezenta cauză asupra judecătoarei participante planează vădita bănuială privind lipsa imparțialității ei, susținută atît de rezultatele investigațiilor întreprinse, cît și de faptul că mediatizarea și aducerea la cunoștința publicului larg a comportamentului acesteia, a constituit o premisă în plus ca magistratul să se răzbune pe recurent, ceea ce nu i-а permis să judece corect, echidistant și imparțial. A specificat recurentul că, instanța de recurs la judecarea cauzei a ignorat a se expune asupra argumentelor indicate în referința prezentată. Curtea de Apel Chișinău a judecat cauza unilateral și contrar obligațiilor legale stabilite de normele procesuale. În textul deciziei contestate nu se regăsește nici o frază sau cuvânt nici despre referința prezentată și nici despre argumentele invocate în susținerea încheierii primei instanțe, contestate de oponent.

Instanțele judecătorești naționale sunt obligate să-și motiveze deciziile prin răspunderea la toate întrebările care sînt importante pentru rezultatul procesului. În cazul în care instanțele de recurs se abțin de a da un răspuns special și explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat o întrebare posibilitatea de a cunoaște dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6 par. 1 din Convenția Europeană (Hotărârea Curții Europene din 09.12.1994 pronunțată în cauza Hiro Balani împotriva Spaniei). A menționat recurentul că, pentru a-și acoperi ilegalitatea, instanța de revizuire chiar insistă pe ideea că nu este obligată să răspundă la fiecare argument invocat, dar omite să specifice că nu doar nu s-a pronunțat asupra la niciunul din argumentele recurentului, ci nici nu a menționat despre existența referinței.

A declarat recurentul că, cererea de revizuire a fost fundamentată pe prevederile art. 20 din Constituție, care garantează oricărei persoane dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează 3 drepturile, libertățile și interesele sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.

Principul accesului liber la justiție urmează a fi privit nu doar ca o garanție fundamentală pentru exercitarea efectivă a drepturilor și libertăților persoanei, ci și ca o normă imperativă chemată să dea sens noțiunii de „stat de drept” (hotărârea Curții Constituționale nr. 14 din 15 noiembrie 2012). Același principiu este consacrat și de actele internaționale în domeniul drepturilor omului la care Republica Moldova este parte, printre care articolul 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, conform căruia orice persoană are dreptul la satisfacția efectivă din partea instanțelor juridice naționale competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin Constituție sau lege; art. 6 § 1 din Convenția Europeană vizează, de asemenea, dreptul la un proces echitabil.

În sensul dat, a accentuat că, competența instanțelor de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Brumărescu v. România, nr. 28342/95, §§ 61-62 și Roșea v. Moldova, nr. 6267/02, §§24-25, Riabyk v. Rusia, §52). A relatat recurentul că, în prezenta cauză au fost admise grave erori judiciare, care au atras pronunțarea unei decizii ilegale și aceste erori trebuiau corectate în procedura de revizuire; a fost lipsit, în mod arbitrar, de dreptul de a ști de ce argumentele sale nu au fost luate în considerare, eroare ce necesită a fi corectată în procedura revizuirii.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea la data de 16 noiembrie 2017 și care a fost expediată în adresa participanților la proces la 23 noiembrie 2017, conform scrisorii de însoțire (f.d. 63). Colegiul menționează că, deoarece la materialele cauzei lipsesc acte ce ar confirma recepționarea de către recurent a încheierii contestate în termenul prevăzut de lege, recursul declarat de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL la 06 decembrie 2017, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 85, vol. II), se consideră a fi în termen. Examinând temeiurile recursului, Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este neîntemeiat și care urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 426 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea contestată. După cum rezultă din materialele dosarului, drept temei de revizuire a încheierii din 16 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, revizuentul a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC, susținând că i-au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte 4 esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, cu toate că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării pricinii.

În conformitate cu art. 451 CPC cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că Curtea de Apel Chișinău corect a ajuns la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă, deoarece argumentele expuse în susținerea cererii de revizuire nu constituie temei prevăzut de art. 449 lit. b) CPC.

Or, în cazul invocării temeiului de revizuire prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este necesară invocarea unor circumstanțe sau fapte esențiale existente obiectiv până la pronunțarea hotărârii, care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă, iar revizuentul nu putea și despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărârii, revizuirea căreia se cere și care ar putea să influențeze esențial soluția dată inițial de instanța de judecată.

Prin urmare, cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de către revizuent în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, deoarece ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL nu a indicat nici o circumstanță nouă, care nu i-a fost și nu i-a putut fi cunoscută anterior și care ar putea să influențeze esențial soluția dată inițial de Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 29 iunie 2017. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că instanța de revizuire corect a reținut că revizuentul nu a invocat nici un temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea actului judecătoresc contestat.

Respectiv, instanța de revizuire just a constatat că argumentele invocate de revizuent nu constituie un motiv suficient pentru admiterea revizuirii. În atare circumstanțe, Colegiul reiterează că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului și a Libertăților Fundamentale. Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. Prin urmare, justificat Curtea de Apel Chișinău, cu referire la art. 453 CPC, examinând temeiurile de revizuire, a conchis că cererea de revizuire depusă de către ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL nu se încadrează în prevederile legale statuate la art. 449 lit. b) CPC. 5 De asemenea, Colegiul consideră ca irelevante argumentele recurentului invocate în recurs, deoarece sunt lipsite de suport legal și nu pot constitui temei de admitere a recursului în sensul invocat. Tot aici Colegiul relevă că Curtea de Apel Chișinău corect a indicat că actul de dispoziție judecătoresc pentru care cauza este trimisă la rejudecare nu se supune nici unei căi de atac inclusiv nici revizuirii.

Din considerentele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și de a menține încheierea din 16 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată.

Se menține încheierea din 16 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Capital Estate” împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la evacuarea din imobil, încasarea datoriei, a penalității, a dobânzii de întârziere, a prejudiciului cauzat și a cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecători Iurie Bejenaru Mariana Pitic 6