2rc-12/18 — evacuarea din imobil

2rc-12/18 — evacuarea din imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.2rc-12/18

Prima instanță: Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) (jud. A. Catană)

Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun , N. Simciuc, I. Cotruță)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, I. Țurcan, I. Cotruță)

DECIZIE

07 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de

Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Capital Estate” împotriva Întreprinderii cu Capital Străin

„Jurnal de Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la evacuarea

din imobil, încasarea datoriei, a penalității, a dobânzii de întârziere, a prejudiciului

cauzat și a cheltuielilor de judecată.

împotriva încheierii din 16 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 08 decembrie 2016, SRL „Capital Estate” a înaintat cerere de chemare în

judecată împotriva ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL solicitând evacuarea pârâtului

din încăperile (imobilul) preluate în baza contractului de locațiune cu nr. ST-51/O16

din 29 iunie 2016 semnat între SRL „Capital Estate” și ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus”

SRL amplasate în xxxxx și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a invocat că, la data de 25 februarie 2013 între SRL

„Capital Estate”, fiind ca locator, și ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL, fiind ca

locatar, a fost încheiat contractul de locațiune cu nr. ST-51/O16. Conform termenilor

și condițiilor contractului, SRL „Capital Estate” a transmis în locațiune ÎCS „Jurnal

de Chișinău Plus” SRL o parte din imobil (încăperi) amplasat în xxxxx, cu suprafața

totală nominalizată în pct. 1, pct. 3.1 al contractului. Termenul contractului, prin

acordul părților, a fost stabilit până la data de 30 aprilie 2016 (pct. 1 al contractului).

Totodată, prin contract, părțile au stabilit că actele de primire a încăperilor se vor

considera anexele sub nr. 7 (actele de primire nr. 01-20) conform contractului de

locațiune ST-51/O16 din 29 iunie 2016 semnat între reclamant și pârât. Respectiv,

prin semnarea actului de primire a încăperii, de către reclamant și pârât s-a confirmat

1

executarea din partea SRL „Capital Estate” a obligației de predare a bunului și

preluarea în locațiune de către ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL a bunului.

A relatat reclamantul că, deoarece pârâtul, la 18.11.2016, a înregistrat o datorie

față de reclamant în mărime de 2634542,77 lei pentru perioada iulie-octombrie 2016,

plăți care în mare parte urmau a fi achitate în avans de către pârât, SRL „Capital

Estate” la 18.11.2016 a făcut uz de dreptul oferit de contract și anume de remediul

oferit de pct. 18.3.1 al contractului și a reziliat contractul începând cu data de

25.11.2016. Deși contractul semnat între reclamant și pârât este reziliat prin declarație

unilaterală de reziliere începând cu data de 25.11.2016, iar actul de predare este

considerat ca fiind acceptat și încheiat de către reclamant și pârât începând cu data de

02 decembrie 2016, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL refuză evacuarea încăperilor

preluate în locațiune, ceea ce impune reclamantul de a se adresa în instanța de judecată

cu cerere împotriva pârâtului cu privire la evacuare.

În cadrul examinării cauzei, SRL „Capital Estate” a depus cerere de modificare

și completare a obiectului acțiunii, solicitând evacuarea pârâtului din încăperile

(imobilul) preluate de către aceasta în baza contractului de locațiune cu nr. ST-51/O16

din 29 iunie 2016 semnat între SRL „Capital Estate” și ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus”

SRL amplasate în xxxxx; încasarea de la ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” în beneficiul

SRL „Capital Estate” a datoriei în sumă de 2766363,42 lei, a penalității în sumă de

99580 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 49108 lei, a prejudiciului cauzat în

sumă de 1606258 lei și a sumei de 2578,90 euro, precum și a cheltuielilor de judecată

suportate de către reclamant la examinarea cauzei, inclusiv și a taxei de stat în mărime

de 50000 lei. (f.d. 130-140, vol. I)

La 01 martie 2017, ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL a depus cerere privind

scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată, din motiv că reclamantul nu a

respectat procedura prealabilă obligatorie.

Prin încheierea din 15 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis cererea depusă de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și s-a scos de pe rol

cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Capital Estate” împotriva ÎCS

„Jurnal de Chișinău Plus” SRL cu privire la evacuarea din imobil și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 29 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de

recurs declarată de SRL „Capital Estate”; s-a casat încheierea din 15 martie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a restituit cauza spre rejudecare în prima

instanță, în același complet de judecată.

Prin încheierea din 16 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL

împotriva deciziei din 29 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

La 06 decembrie 2017, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 85, vol.

II), ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL a declarat recurs împotriva încheierii din 16

noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea acesteia cu soluționarea

revizuirii în fond dispunând admiterea revizuirii, casarea integrală a deciziei din 29

iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei în instanța de apel pentru

examinarea recursului declarat de SRL „Capital Estate” împotriva încheierii din 15

2

martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu luarea în considerare a

argumentelor invocate de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL.

În motivarea recursului s-a invocat că, judecătoarea Natalia Simciuc era obligată

să se abțină de la judecarea cauzei date, deoarece aceasta a fost de mai multe ori

subiect ale reportajelor realizate de recurent. Or, constată că deja există un precedent

judiciar favorabil care trebuie să determine judecătorii care au fost subiecți de

investigații jurnalistice să se abțină de la judecarea cauzelor cu implicarea ÎCS „Jurnal

de Chișinău Plus” SRL, iar magistrații împuterniciți cu verificarea acestor

împrejurări, trebuie să constate că acestea sunt un pretext serios în a determina starea

de incompatibilitate a judecătorului dat. Mai mult ca atât, a indicat recurentul că, din

motiv că judecarea cauzei în recurs s-a efectuat fără participarea părților, nu a avut

posibilitate de a înainta recuzare magistratei, iar aceasta, la rândul său, a omis să se

abțină, împrejurări în care conchide că judecarea cauzei s-a efectuat de către o instanță

părtinitoare și neobiectivă, prin ce le-a fost lezat dreptul la un proces echitabil. În

susținerea necesității de recuzare/abținere a invocat și prevederile art. 10 din

Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948, care prevede dreptul fiecărei

persoane la o judecată de către un judecător independent și imparțial și art. 6 CEDO,

care stipulează că orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale de o instanță

judecătorească independentă și imparțială instituită de lege.

A precizat recurentul că, în prezenta cauză asupra judecătoarei participante

planează vădita bănuială privind lipsa imparțialității ei, susținută atît de rezultatele

investigațiilor întreprinse, cît și de faptul că mediatizarea și aducerea la cunoștința

publicului larg a comportamentului acesteia, a constituit o premisă în plus ca

magistratul să se răzbune pe recurent, ceea ce nu i-а permis să judece corect,

echidistant și imparțial.

A specificat recurentul că, instanța de recurs la judecarea cauzei a ignorat a se

expune asupra argumentelor indicate în referința prezentată. Curtea de Apel Chișinău

a judecat cauza unilateral și contrar obligațiilor legale stabilite de normele procesuale.

În textul deciziei contestate nu se regăsește nici o frază sau cuvânt nici despre referința

prezentată și nici despre argumentele invocate în susținerea încheierii primei instanțe,

contestate de oponent. Instanțele judecătorești naționale sunt obligate să-și motiveze

deciziile prin răspunderea la toate întrebările care sînt importante pentru rezultatul

procesului. În cazul în care instanțele de recurs se abțin de a da un răspuns special și

explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat o întrebare

posibilitatea de a cunoaște dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins,

acest fapt se va considera o încălcare a art. 6 par. 1 din Convenția Europeană

(Hotărârea Curții Europene din 09.12.1994 pronunțată în cauza Hiro Balani împotriva

Spaniei).

A menționat recurentul că, pentru a-și acoperi ilegalitatea, instanța de revizuire

chiar insistă pe ideea că nu este obligată să răspundă la fiecare argument invocat, dar

omite să specifice că nu doar nu s-a pronunțat asupra la niciunul din argumentele

recurentului, ci nici nu a menționat despre existența referinței.

A declarat recurentul că, cererea de revizuire a fost fundamentată pe prevederile

art. 20 din Constituție, care garantează oricărei persoane dreptul la satisfacție efectivă

din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează

3

drepturile, libertățile și interesele sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi accesul

la justiție. Principul accesului liber la justiție urmează a fi privit nu doar ca o garanție

fundamentală pentru exercitarea efectivă a drepturilor și libertăților persoanei, ci și ca

o normă imperativă chemată să dea sens noțiunii de „stat de drept” (hotărârea Curții

Constituționale nr. 14 din 15 noiembrie 2012). Același principiu este consacrat și de

actele internaționale în domeniul drepturilor omului la care Republica Moldova este

parte, printre care articolul 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, conform

căruia orice persoană are dreptul la satisfacția efectivă din partea instanțelor juridice

naționale competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce-i

sunt recunoscute prin Constituție sau lege; art. 6 § 1 din Convenția Europeană vizează,

de asemenea, dreptul la un proces echitabil. În sensul dat, a accentuat că, competența

instanțelor de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Brumărescu v.

România, nr. 28342/95, §§ 61-62 și Roșea v. Moldova, nr. 6267/02, §§24-25, Riabyk

v. Rusia, §52).

A relatat recurentul că, în prezenta cauză au fost admise grave erori judiciare,

care au atras pronunțarea unei decizii ilegale și aceste erori trebuiau corectate în

procedura de revizuire; a fost lipsit, în mod arbitrar, de dreptul de a ști de ce

argumentele sale nu au fost luate în considerare, eroare ce necesită a fi corectată în

procedura revizuirii.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea la data de 16 noiembrie 2017 și

care a fost expediată în adresa participanților la proces la 23 noiembrie 2017, conform

scrisorii de însoțire (f.d. 63).

Colegiul menționează că, deoarece la materialele cauzei lipsesc acte ce ar

confirma recepționarea de către recurent a încheierii contestate în termenul prevăzut

de lege, recursul declarat de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL la 06 decembrie 2017,

conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 85, vol. II), se consideră a fi în termen.

Examinând temeiurile recursului, Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este neîntemeiat și

care urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 426 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea contestată.

După cum rezultă din materialele dosarului, drept temei de revizuire a încheierii

din 16 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, revizuentul a invocat prevederile

art. 449 lit. b) CPC, susținând că i-au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte

4

esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, cu toate

că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării pricinii.

În conformitate cu art. 451 CPC cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că Curtea de Apel Chișinău corect a ajuns la concluzia de a respinge

cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă, deoarece argumentele expuse în susținerea

cererii de revizuire nu constituie temei prevăzut de art. 449 lit. b) CPC.

Or, în cazul invocării temeiului de revizuire prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este

necesară invocarea unor circumstanțe sau fapte esențiale existente obiectiv până la

pronunțarea hotărârii, care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine

irevocabilă, iar revizuentul nu putea și despre aceste circumstanțe anterior pronunțării

hotărârii, revizuirea căreia se cere și care ar putea să influențeze esențial soluția dată

inițial de instanța de judecată.

Prin urmare, cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de

către revizuent în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile

prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, deoarece ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL nu a

indicat nici o circumstanță nouă, care nu i-a fost și nu i-a putut fi cunoscută anterior

și care ar putea să influențeze esențial soluția dată inițial de Curtea de Apel Chișinău,

prin decizia din 29 iunie 2017.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că instanța de revizuire corect a reținut că revizuentul nu a invocat nici

un temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea actului

judecătoresc contestat.

Respectiv, instanța de revizuire just a constatat că argumentele invocate de

revizuent nu constituie un motiv suficient pentru admiterea revizuirii.

În atare circumstanțe, Colegiul reiterează că admiterea cererii de revizuire, în

asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar

constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul

căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea

judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii

contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

Prin urmare, justificat Curtea de Apel Chișinău, cu referire la art. 453 CPC,

examinând temeiurile de revizuire, a conchis că cererea de revizuire depusă de către

ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL nu se încadrează în prevederile legale statuate la

art. 449 lit. b) CPC.

5

De asemenea, Colegiul consideră ca irelevante argumentele recurentului

invocate în recurs, deoarece sunt lipsite de suport legal și nu pot constitui temei de

admitere a recursului în sensul invocat.

Tot aici Colegiul relevă că Curtea de Apel Chișinău corect a indicat că actul de

dispoziție judecătoresc pentru care cauza este trimisă la rejudecare nu se supune nici

unei căi de atac inclusiv nici revizuirii.

Din considerentele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

declarat de ÎCS „Jurnal de Chișinău Plus” SRL și de a menține încheierea din 16

noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin „Jurnal de

Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată.

Se menține încheierea din 16 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, adoptată

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere

Limitată „Capital Estate” împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Jurnal de

Chișinău Plus” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la evacuarea din imobil,

încasarea datoriei, a penalității, a dobânzii de întârziere, a prejudiciului cauzat și a

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

6