2ra-1789/19 — cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în teremn rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în teremn rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1789/19 — cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în teremn rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-1789/19
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – D. Crigan
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci
ÎNCHEIERE
02 octombrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Iurie Bejenaru
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Alexandru Bodrug în
interesele lui Petru Agrici,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Petru Agrici
împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la
judecare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral cauzat în legătură cu
încălcarea acestui drept și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din data de 18 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
respins apelul declarat de către Petru Agrici, s-a menținut hotărârea din data de 14 martie
2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
constată:
La 26 aprilie 2018 Petru Agrici a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Ministerului Justiției, prin care a solicitat constatarea faptului încălcării dreptului la
judecare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral suportat în legătură
cu încălcarea acestui drept în mărime de 50 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că la 25 ianuarie
2011 a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului satului Sociteni, raionul
Ialoveni, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 4/4 din 30 aprilie 1999, obligarea
Consiliului satului Sociteni, raionul Ialoveni de a-i elibera titlu de autentificare a dreptului
deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxx din 06 mai 1999 sau atribuirea altei cote
de teren agricol echivalent cu suprafața pe care a deținut-o.
La 04 mai 2015 cererea de chemare în judecată depusă de către Petru Agrici
împotriva Consiliului satului Sociteni, raionul Ialoveni privind anularea deciziei nr. 4/4
din 30 aprilie 1999, cu obligarea de a elibera titlul de autentificare a dreptului deținătorului
de teren cu numărul cadastral xxxxx din 06 mai 1999 sau atribuirea altei cote de teren
agricol echivalent cu suprafața pe care a deținut-o, a fost respinsă ca fiind tardivă. Nefiind
1
de acord cu hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 04 mai 2015 Petru Agrici a contestat-o cu
apel, prin care a solicitat casarea hotărârii menționate cu admiterea în totalitate a
pretențiilor invocate în cererea de chemare în judecată.
La 25 mai 2016 Curtea de Apel Chișinău a admis apelul declarat de către Petru
Agrici, a casat hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 04 mai 2015, cu remiterea dosarului
spre rejudecare.
La 03 iunie 2016 cauza respectivă a fost expediată la Judecătoria Ialoveni și până în
prezent nu a avut loc nici o ședință de judecată, din motivul neprezentării pârâtului și a
intervenientului accesoriu în ședința de judecată. Durata tergiversării cauzei date este de
7 ani și 5 luni, fapt ce i-au creat mari probleme în familie cu soția, din motiv că au fost
lipsiți în acești ani de roadele terenului agricol ce a adus la un impact negativ asupra
obținerii produselor agroalimentare pentru întreținerea familiei, mai ales că ambii sunt
pensionari.
În opinia reclamantului instanța de fond a încălcat în mod flagrant termenul legal de
examinare a cererii de chemare în instanța de judecată și în așa circumstanțe i-a fost violat
dreptul la judecare în termen legal a cauzei.
Prin hotărârea din 14 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a respins
ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către Petru Agrici. ( f.d.
89, 95-106)
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 18 iunie 2019 a respins apelul
declarat de către Petru Agrici, a menținut hotărârea din data de 14 martie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.( f.d.119,120-128)
Instanțele de judecată au concluzionat că potrivit raportului anexat la materialele
dosarului instanțele de judecată, investite cu soluționarea cauzei a cărei tergiversare se
invocă, au respectat cu strictețe dreptul părților litigioase la examinarea în termen
rezonabil a cauzei, precum și faptul că în comportamentul acestora nu se denotă o oarecare
lipsă de diligență.
Totodată, instanțele de judecată au reținut că termenul de examinare a cauzei s-a
datorat în mare parte comportamentului pârților a lui Petru Agrici și a avocatului acestuia,
care au solicitat amânarea ședinței de judecată de 14 ori din diferite motive, cât și
complexității cauzei.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 22 iulie 2019 a contestat-o
cu recurs avocatul Alexandru Bodrug în interesele lui Petru Agrici, prin care a solicitat
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu
emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată. (f.d.132-134)
În motivarea recursului recurentul a indicat că instanțele de judecată nu au examinat
obiectiv cauza civilă, nu au examinat sub toate aspectele probele prezentate de către Petru
Agrici și în consecință au emis o hotărâre care este pasibilă casării.
În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Materialele cauzei atestă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 18 iunie
2019, a publicat-o pe portalul național al instanțelor de judecată la 21 iunie 2019, a
expediat-o în adresa participanților la proces la 25 iunie 2019.( f.d. 131)
2
Recursul declarat de către avocatul Alexandru Bodrug în interesele lui Petru Agrici
la 22 iulie 2019, este depus în termen.
În conformitate cu art. 439, alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea
dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune
expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării
referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei
civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către avocatul Alexandru Bodrug în
interesele lui Petru Agrici este inadmisibil din considerentele ce preced.
Conform art.433, lit. c) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare.
Prin prisma art. 440, alin. (1) din Codul de procedură civilă în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul decide unanim,
asupra inadmisibilității recursului.
Din materialele dosarului rezultă că recursul a fost depus și semnat de către avocatul
Alexandru Bodrug în interesele lui Petru Agrici.
În conformitate cu prevederile art. 437, alin. (3) din Codul de procedură civilă în
cazul când recursul este declarat prin reprezentant, la cererea de recurs se anexează și
documentul, legalizat în modul stabilit, care atestă împuternicirile acestuia dacă în dosar
lipsește o astfel de împuternicire.
La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție constată că recursul a fost semnat de către avocatul Alexandru Bodrug, care a
menționat că împuternicirile sunt anexate la materialele dosarului.
Potrivit art. 75, alin. (1) din Codul de procedură civilă în procesul civil, persoanele
fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar.
În conformitate cu pct. 6, alin. (2), lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28
februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului
avocatului și al avocatului stagiar formularul mandatului avocatului conține următoarele
elemente obligatori: pe verso se inserează împuternicirile avocatului.
Prin prisma normei de drept sus-citate completul Colegiului constată că mandatul
avocațional seria MA nr. 1373609 din 24 februarie 2019, anexat la fila dosarului 83, nu
este completat în conformitate cu prevederile pct. 6, alin. (2), lit. a) din Hotărârea
Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului
de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, ori pe verso lipsesc
împuternicirile avocatului.
În urma celor menționeate este cert că în cazul dat, cererea de recurs este înaintată
de către o persoană care nu este în drept de a înainta recurs.
Instanța de recurs atenționează că recursul e o cale de atac distinctă, respectiv
împuternicirile de a semna și depune recursul trebuie să fie expres delegate în mandat.
În conformitate cu prevederile art. 81 din Codul de procedură civilă împuternicirea
de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele
reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a
3
o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța
total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor
pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la
mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite
împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba
modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu
spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care
trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului
persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.
Drept urmare, se reține că avocatului Alexandru Bodrug nu a prezentat împuterniciri,
care să ateste dreptul de a exercita din numele lui Petru Agrici, calea de atac recursul, fapt
ce prin prisma art.433, lit. c) din Codul de procedură civilă constituie temei de declarare
a recursul inadmisibil, ori recursul este semnat de o persoana care nu este în drept să-l
declare.
Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de către avocatul Alexandru Bodrug în interesele lui Petru Agrici
inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. c), 440, alin.
(1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul, declarat de către avocatul Alexandru Bodrug în interesele lui Petru Agrici,
se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Iurie Bejenaru
Maria Ghervas
4