2ra-904/19 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-904/19 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – V. Hadîrca Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima ÎNCHEIERE 15 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Iuri Sorochin și Ministerul Justiției, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Iuri Sorochin împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din data de 12 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au admis apelurile declarate de către Iuri Sorochin și Ministerul Justiției, s-a casat hotărârea din data de 25 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, constată: La 29 iulie 2016 Iuri Sorochin a depus cerere de chemare în judecată, ulterior completată, împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000 euro și încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 11 471, 95 lei.

(f.d.3,4, 73, vol.I) În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 16 decembrie 2010, a depus la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, acțiunea civilă împotriva Comisiei de licențiere a profesiei de avocat de pe lângă Uniunea Avocaților din Republica Moldova cu privire la contestarea hotărârilor Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, admiterea în profesia de avocat. Iuri Sorochin a menționat că examinarea cauzei până la data adresării cu prezenta acțiune nu a fost încheiată, ultimul document pronunțat este încheierea emisă de către Curtea Supremă de Justiție din 22 iunie 2016, prin care cererea de revizuire depusă de către Agentul guvernamental, a fost admisă.

După ce a fost admisă cererea de revizuire 1 depusă de Agentul guvernamental, Curtea Supremă de Justiție a numit ședința pentru data de 13 iulie 2016, 27 iulie 2016 și ultima ședința numită pentru data de 21 septembrie 2016. Examinarea cauzei deci a durat mai mult de șase ani, cu toate că cauza s-a examinat în procedură de contencios administrativ, care este o procedură specială și presupune termeni de judecare a cauzei foarte restrânși. Reclamantul a susținut că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei menționate, i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, protejat de prevederile Constituției Republicii Moldova, a Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, dar și paragraful 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

Prin hotărârea din 25 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Iuri Sorochin. S-a constatat încălcarea dreptului lui Iuri Sorochin la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de Iuri Sorochin împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, intervenient accesoriu Ministerul Justiției cu privire la anularea parțială a hotărârii, recunoașterea susținerii cu succes a examenului și obligarea de a elibera licența de avocat.

S-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Iuri Sorochin cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate suma de 10 000 lei, cu titlu de cheltuieli poștale suma de 258,15 lei, cu titlu de taxă de stat pentru eliberarea copiilor de pe documente suma de 12 lei, cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea copiilor de pe documente suma de 23 lei, cu titlu de cheltuieli pentru întocmirea procurii suma de 50 lei. În rest acțiunea s-a respins, ca neîntemeiată. (f.d.153, 156-164, vol.I) Instanța de fond a constatat că termenul rezonabil de judecare a cauzei a fost încălcat. Termenul rezonabil de judecare a cauzei constă în examinarea într-un termen cât mai restrâns a litigiului aflat pe rol.

Cum se poate observa, examinarea acțiunii înaintate la 16 decembrie 2010 de către Iuri Sorochin împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, intervenient accesoriu Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la anularea parțială a hotărârii Comisiei de licențiere a profesiei de avocat nr. 19 din 15 noiembrie 2010 în partea ce se referă la sine, anularea hotărârii Comisiei de licențiere a profesiei de avocat nr.21 din 23 noiembrie 2010, recunoașterea susținerii de către el a probei a treia a examenului de licențiere a profesiei de avocat și obligarea Ministerului Justiției de a-i elibera licența de avocat a durat aproape șase ani.

Totodată, instanța de fond a concluzionat că constatarea încălcării dreptului la judecare a cauzei în termen rezonabil constituie, în sine, o satisfacere morală pentru Iuri Sorochin. Prin decizia din 16 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Ministerul Justiției, s-a admis apelul declarat de către Iuri Sorochin, s-a casat hotărârea din 25 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a emis o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii. S-a constatat încălcarea dreptului lui Iuri Sorochin la judecarea în termen rezonabil a cauzei la cererea de chemare în judecată depusă de Iuri Sorochin împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, intervenient accesoriu 2 Ministerul Justiției cu privire la anularea parțială a hotărârii, recunoașterea susținerii cu succes a examenului și obligarea de a elibera licența de avocat.

S-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Iuri Sorochin prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei. În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. (f.d.25-26, 27-44, vol.II) Prin decizia din 14 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-au admis recursurile declarate de către Iuri Sorochin și Ministerul Justiției, s-a casat decizia din 16 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. (f.d.73-79, vol.II) Prin decizia din 12 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-au admis apelurile declarate de către Iuri Sorochin și Ministerul Justiției, s-a casat hotărârea din 25 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a emis o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii.

S-a constatat încălcarea dreptului lui Iuri Sorochin la judecarea în termen rezonabil a cauzei la cererea de chemare în judecată depusă de Iuri Sorochin împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, intervenient accesoriu Ministerul Justiției cu privire la anularea parțială a hotărârii, recunoașterea susținerii cu succes a examenului și obligarea de a elibera licența de avocat. S-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Iuri Sorochin prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei.

În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.(f.d.88, 89-100, vol.II) Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a reținut că Ministerul Justiției, nu a executat sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și a lipsei suportării unui prejudiciu moral, la dosar lipsind informații privind prezentarea raportului și a copiei de pe dosar . Instanța de apel constată încălcarea dreptului lui Iuri Sorochin la judecare în termen rezonabil a cauzei sale împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere a profesiei de avocat, intervenient accesoriu Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la anularea parțială a hotărârii Comisiei de licențiere a profesiei de avocat nr. 19 din 15 noiembrie 2010 în partea ce se referă la sine, anularea hotărârii Comisiei de licențiere a profesiei de avocat nr.21 din 23 noiembrie 2010, recunoașterea susținerii de către el a probei a treia a examenului de licențiere a profesiei de avocat și obligarea Ministerului Justiției de a-i elibera licența de avocat.

Instanța de apel a concluzionat că încălcarea dreptului lui Iuri Sorochin la judecare în termen rezonabil a cauzei i-a provocat ultimului un prejudiciu moral în sumă de 50 000 lei. Cu referire la încasarea cheltuielilor de judecată instanța de apel a constatat că Iuri Sorochin nu a prezentat probe ce ar confirma suportarea acestora. La 01 februarie 2019 Iuri Sorochin a declarat recurs împotriva deciziei din 12 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emitea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

(f.d.106-108, vol.II) În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanțele de judecată au interpretat în mod greșit legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept material, ceea ce a condus la soluționarea greșită a cauzei în partea respingerii pretenției cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată și admiterea parțială a pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral. Instanța de apel nu a luat în considerație la emiterea deciziei faptul că reprezentantul său în anul 2011 a participat în ședințe, însă din anul 3 2012 juriștii nu aveau dreptul de a reprezenta persoanele fizice în instanța de judecată. Recurentul a menționat că încasarea prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei nu acoperă toate suferințele care au fost suportate pe parcursul examinării cauzei și anume a aproximativ 6 ani.

La 18 februarie 2019 Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei din 12 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emitea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. (f.d.110-114, vol.II) În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanțele de judecată au interpretat în mod greșit legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept material, ceea ce a condus la soluționarea greșită a cauzei. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 12 decembrie 2018, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 17 ianuarie 2019, expediată prin intermediul oficiului poștal părților la 17 ianuarie 2019. Astfel, recursurile declarate de către Iurie Sorochin la 01 februarie 2019 și Ministerul Justiției la 18 februarie 2019, sunt declarate în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursurile declarat de Iuri Sorochin și Ministerul Justiției, sunt inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Iuri Sorochin și Ministerul Justiției au indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

4 Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursurile declarate de către Iuri Sorochin și Ministerul Justiției, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurenți nu pot constitui temei de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Iuri Sorochin și Ministerul Justiției, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Iuri Sorochin și Ministerul Justiției, inadmisibile.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursurile, declarate de către Iuri Sorochin și Ministerul Justiției, se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas 5