2ra-904/19 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-904/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – V. Hadîrca

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima

ÎNCHEIERE

15 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Iuri Sorochin și Ministerul

Justiției,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Iuri Sorochin

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare

în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din data de 12 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-au admis apelurile declarate de către Iuri Sorochin și Ministerul Justiției, s-a casat

hotărârea din data de 25 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

constată:

La 29 iulie 2016 Iuri Sorochin a depus cerere de chemare în judecată, ulterior

completată, împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la

examinare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral în mărime de

50 000 euro și încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 11 471, 95 lei. (f.d.3,4, 73,

vol.I)

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 16 decembrie 2010, a depus la

Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, acțiunea civilă împotriva Comisiei de licențiere a

profesiei de avocat de pe lângă Uniunea Avocaților din Republica Moldova cu privire la

contestarea hotărârilor Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, admiterea în profesia

de avocat.

Iuri Sorochin a menționat că examinarea cauzei până la data adresării cu prezenta

acțiune nu a fost încheiată, ultimul document pronunțat este încheierea emisă de către

Curtea Supremă de Justiție din 22 iunie 2016, prin care cererea de revizuire depusă de

către Agentul guvernamental, a fost admisă. După ce a fost admisă cererea de revizuire

1

depusă de Agentul guvernamental, Curtea Supremă de Justiție a numit ședința pentru data

de 13 iulie 2016, 27 iulie 2016 și ultima ședința numită pentru data de 21 septembrie

2016.

Examinarea cauzei deci a durat mai mult de șase ani, cu toate că cauza s-a examinat

în procedură de contencios administrativ, care este o procedură specială și presupune

termeni de judecare a cauzei foarte restrânși.

Reclamantul a susținut că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a

cauzei menționate, i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, protejat de prevederile

Constituției Republicii Moldova, a Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de

către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil

a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, dar și

paragraful 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

Prin hotărârea din 25 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Iuri Sorochin. S-a constatat

încălcarea dreptului lui Iuri Sorochin la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile la

cererea de chemare în judecată depusă de Iuri Sorochin împotriva Uniunii Avocaților din

Republica Moldova, intervenient accesoriu Ministerul Justiției cu privire la anularea

parțială a hotărârii, recunoașterea susținerii cu succes a examenului și obligarea de a

elibera licența de avocat. S-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul lui Iuri Sorochin cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică suportate suma de 10 000 lei, cu titlu de cheltuieli poștale suma de 258,15 lei, cu

titlu de taxă de stat pentru eliberarea copiilor de pe documente suma de 12 lei, cu titlu de

cheltuieli pentru efectuarea copiilor de pe documente suma de 23 lei, cu titlu de cheltuieli

pentru întocmirea procurii suma de 50 lei. În rest acțiunea s-a respins, ca neîntemeiată.

(f.d.153, 156-164, vol.I)

Instanța de fond a constatat că termenul rezonabil de judecare a cauzei a fost

încălcat. Termenul rezonabil de judecare a cauzei constă în examinarea într-un termen cât

mai restrâns a litigiului aflat pe rol. Cum se poate observa, examinarea acțiunii înaintate la

16 decembrie 2010 de către Iuri Sorochin împotriva Uniunii Avocaților din Republica

Moldova, Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, intervenient accesoriu Ministerul

Justiției al Republicii Moldova cu privire la anularea parțială a hotărârii Comisiei de

licențiere a profesiei de avocat nr. 19 din 15 noiembrie 2010 în partea ce se referă la sine,

anularea hotărârii Comisiei de licențiere a profesiei de avocat nr.21 din 23 noiembrie

2010, recunoașterea susținerii de către el a probei a treia a examenului de licențiere a

profesiei de avocat și obligarea Ministerului Justiției de a-i elibera licența de avocat a

durat aproape șase ani. Totodată, instanța de fond a concluzionat că constatarea încălcării

dreptului la judecare a cauzei în termen rezonabil constituie, în sine, o satisfacere morală

pentru Iuri Sorochin.

Prin decizia din 16 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de

către Ministerul Justiției, s-a admis apelul declarat de către Iuri Sorochin, s-a casat

hotărârea din 25 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a emis o nouă

hotărâre de admitere parțială a acțiunii. S-a constatat încălcarea dreptului lui Iuri Sorochin

la judecarea în termen rezonabil a cauzei la cererea de chemare în judecată depusă de Iuri

Sorochin împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, intervenient accesoriu

2

Ministerul Justiției cu privire la anularea parțială a hotărârii, recunoașterea susținerii cu

succes a examenului și obligarea de a elibera licența de avocat. S-a încasat din contul

bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Iuri Sorochin

prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei. În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

(f.d.25-26, 27-44, vol.II)

Prin decizia din 14 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-au admis

recursurile declarate de către Iuri Sorochin și Ministerul Justiției, s-a casat decizia din 16

mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată. (f.d.73-79, vol.II)

Prin decizia din 12 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-au admis apelurile

declarate de către Iuri Sorochin și Ministerul Justiției, s-a casat hotărârea din 25 mai 2017

a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a emis o nouă hotărâre de admitere parțială a

acțiunii. S-a constatat încălcarea dreptului lui Iuri Sorochin la judecarea în termen

rezonabil a cauzei la cererea de chemare în judecată depusă de Iuri Sorochin împotriva

Uniunii Avocaților din Republica Moldova, intervenient accesoriu Ministerul Justiției cu

privire la anularea parțială a hotărârii, recunoașterea susținerii cu succes a examenului și

obligarea de a elibera licența de avocat. S-a încasat din contul bugetului de stat prin

intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Iuri Sorochin prejudiciul moral în

mărime de 50 000 lei. În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.(f.d.88, 89-100, vol.II)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a reținut că Ministerul Justiției,

nu a executat sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei și a lipsei suportării unui prejudiciu moral, la dosar lipsind informații

privind prezentarea raportului și a copiei de pe dosar . Instanța de apel constată încălcarea

dreptului lui Iuri Sorochin la judecare în termen rezonabil a cauzei sale împotriva Uniunii

Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere a profesiei de avocat,

intervenient accesoriu Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la anularea

parțială a hotărârii Comisiei de licențiere a profesiei de avocat nr. 19 din 15 noiembrie

2010 în partea ce se referă la sine, anularea hotărârii Comisiei de licențiere a profesiei de

avocat nr.21 din 23 noiembrie 2010, recunoașterea susținerii de către el a probei a treia a

examenului de licențiere a profesiei de avocat și obligarea Ministerului Justiției de a-i

elibera licența de avocat. Instanța de apel a concluzionat că încălcarea dreptului lui Iuri

Sorochin la judecare în termen rezonabil a cauzei i-a provocat ultimului un prejudiciu

moral în sumă de 50 000 lei. Cu referire la încasarea cheltuielilor de judecată instanța de

apel a constatat că Iuri Sorochin nu a prezentat probe ce ar confirma suportarea acestora.

La 01 februarie 2019 Iuri Sorochin a declarat recurs împotriva deciziei din

12 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emitea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii. (f.d.106-108, vol.II)

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanțele de judecată au

interpretat în mod greșit legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept material,

ceea ce a condus la soluționarea greșită a cauzei în partea respingerii pretenției cu privire

la încasarea cheltuielilor de judecată și admiterea parțială a pretenției cu privire la

repararea prejudiciului moral. Instanța de apel nu a luat în considerație la emiterea

deciziei faptul că reprezentantul său în anul 2011 a participat în ședințe, însă din anul

3

2012 juriștii nu aveau dreptul de a reprezenta persoanele fizice în instanța de judecată.

Recurentul a menționat că încasarea prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei nu acoperă

toate suferințele care au fost suportate pe parcursul examinării cauzei și anume a

aproximativ 6 ani.

La 18 februarie 2019 Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei din

12 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emitea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii. (f.d.110-114, vol.II)

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanțele de judecată au

interpretat în mod greșit legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept material,

ceea ce a condus la soluționarea greșită a cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

12 decembrie 2018, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 17 ianuarie 2019,

expediată prin intermediul oficiului poștal părților la 17 ianuarie 2019. Astfel, recursurile

declarate de către Iurie Sorochin la 01 februarie 2019 și Ministerul Justiției la 18 februarie

2019, sunt declarate în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei

civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursurile declarat de Iuri Sorochin și

Ministerul Justiției, sunt inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Iuri

Sorochin și Ministerul Justiției au indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care

instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele

cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

4

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursurile declarate de

către Iuri Sorochin și Ministerul Justiției, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de

fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o

apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care

este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurenți nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă Iuri Sorochin și Ministerul Justiției, și, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera

recursurile declarate de către Iuri Sorochin și Ministerul Justiției, inadmisibile.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin.

(1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile, declarate de către Iuri Sorochin și Ministerul Justiției, se consideră

inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

5