2ra-1320/20 — constatarea incalcării dreptului la examinare in termen rezonabil a cauzei,repararea prejudiciului moral

dosarul nr. 2ra-1320/2020 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (V. Holban) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Malîi, I. Dutca, O. Cojocaru) ÎNCHEIERE 18 noiembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Sorochin Iuri și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sorochin Iuri împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului de examinare a cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 02 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Sorochin Iuri, a fost casată hotărârea din 07 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea unei noi hotărâri c o n s t a t ă La 24 iunie 2019 Sorochin Iuri a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului de examinare a cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral.

În susținerea cererii de chemare în judecată reclamantul a invocat că la 29 iulie 2016 a înaintat cerere de chemare în judecată cu privire la tergiversarea examinării dosarului civil intentat la acțiunea sa împotriva Comisiei de licențiere a profesiei de avocat cu privire la contestarea hotărârilor comisiei și admiterea în profesia de avocat, care a fost depus în anul 2010 în instanța de judecată. A indicat că prin hotărârea din 25 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a fost admisă cererea și s-a încasat 10 000 lei cheltuieli de asistență juridică, cheltuieli poștale în sumă de 258,15 lei, taxa de stat 12 lei, cheltuieli pentru efectuarea copiilor 23 lei, și 50 lei pentru întocmirea procurii.

Hotărârea menționată a fost atacată la Curtea de Apel, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2018 s-a casat hotărârea instanței de fond și s-a emis o nouă decizie prin care s-a constatat încălcarea dreptului lui Sorochin Iuri la judecarea în termen rezonabil a cauzei la cererea de chemare în judecată depusă de Sorochin Iuri împotriva Uniunii Avocaților din RM, intervenient accesoriu Ministerul Justiției al RM cu privire la anulare parțială a hotărârii, recunoașterea susținerii cu succes a examenului si obligarea de a elibera licența de avocat. S-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Sorochin Iuri prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 14 noiembrie 2018 s-au admis recursurile declarate de Sorochin Iuri și Ministerului Justiției, s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2018, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2018 s-au admis apelurile declarate de către Sorochin Iuri și Ministerului Justiției, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 25 mai 2017 s-a emis o nouă hotărâre de admiterea parțială a acțiunii. S-a constatat încălcarea dreptului lui Sorochin Iuri la judecarea în termen rezonabil a cauzei la cererea de chemare în judecată depusă de Sorochin Iuri împotriva Uniunii Avocaților din RM, intervenient accesoriu Ministerul Justiției cu privire la anulare parțială a hotărârii, recunoașterea susținerii cu succes a examenului și obligarea de a elibera licența de avocat.

S-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Sorochin Iuri prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei. În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 15 mai 2019 recursurile declarate de către Iuri Sorochin și Ministerul Justiției, s-au considerat inadmisibile. A invocat reclamantul că instanța de judecată urma să examineze dosarul civil în timp de 3 luni de la depunerea sa, potrivit prevederilor Legii nr. 87 din 21.04.2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, însă contrar acestora, instanța de judecată a tărăgănat examinarea dosarului aproximativ 3 ani, cu mul mai mult decât prevedea legea.

În legătură cu aceasta reclamantul a solicitat constatarea faptului că, a fost încălcat dreptul său la judecarea dosarului civil în termen rezonabil și încasarea prejudiciului moral în sumă de 500 000 lei. Prin hotărârea din 07 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea înaintată de Sorochin Iuri împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării termenului rezonabil de examinare a cauzei civile s-a respins ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea din 07 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Sorochin Iuri la data de 04 noiembrie 2019 a contesta-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi hotărârii de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 02 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Sorochin Iuri, a fost casată hotărârea din 07 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea a fost admisă parțial. S-a constatat încălcarea dreptului lui Sorochin Iuri la examinarea cauzei în termen rezonabil. S-a încasat din contul statului prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Sorochin Iuri suma de 7 000 de lei 2 cu titlu de prejudiciu moral. În rest pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral a fost respinsă. Instanța de apel a constată că termenul impus de lege (3 luni) pentru examinarea unor astfel de cauze a fost depășit cu mult ( 29 iulie 2016 -15 mai 2019), ceea ce incontestabil denotă încălcarea dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei.

În aceiași ordine de idei, instanța a notat că complexitatea cauzei se reprezintă a fi una redusă, nefiind necesară exercitarea a careva acțiuni procedurale complexe cum ar fi: audierea martorilor, dispunerea efectuării expertizei, reclamarea probelor etc, comportamentul părților fiind în limitele drepturilor sale procedurale. În condițiile expuse instanța de apel a stabilit încălcarea dreptului lui Sorochin Iuri la judecarea în termen rezonabil a cererii de chemare în judecată depuse la 29 iulie 2016, or norma art.4 alin.(4) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 stabilește un termen expres de examinare a unor astfel de categorii de cauze. În consecința celor relatate și având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate lui Sorochin Iuri instanța de apel a apreciat că suma de 7 000 lei poate fi considerată ca o compensare ce ar aduce satisfacție echitabilă acestuia.

La 03 august 2020 Sorochin Iuri a declarat recurs împotriva deciziei din 02 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea parțială a cesteia cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului a invocat că instanța de apel la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, a încălcat dreptul la o satisfacție echitabilă. La 03 septembrie 2020 Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei din 02 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului își exprima acordul cu concluzia instanței de fond, invocând asupra nejustificării pretenției privind constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil, în condițiile în care nu sunt careva temeiuri de a se invoca tergiversarea examinării cauzei exclusiv din vina autorităților statului (instanța de judecată).

Or, încălcarea termenului rezonabil pentru judecare cauzei a avut loc din vina reclamantului Sorochin Iuri. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul denotă că Curtea de Apel a expediat în adresa recurenților copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada recepționării acesteia, din care considerente recursurile declarate se consideră a fi depuse în termen. Examinând temeiurile recursurilor declarate de Sorochin Iuri și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile.

3 În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Sorochin Iuri și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției 4 Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibile recursurile declarat de Sorochin Iuri și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursurile declarate de Sorochin Iuri și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru 5