2ra-1320/20 — constatarea incalcării dreptului la examinare in termen rezonabil a cauzei,repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcării dreptului la examinare in termen rezonabil a cauzei,repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile inamdisibilitatii recursului
2ra-1320/20 — constatarea incalcării dreptului la examinare in termen rezonabil a cauzei,repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
dosarul nr. 2ra-1320/2020
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (V. Holban)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Malîi, I. Dutca, O. Cojocaru)
ÎNCHEIERE
18 noiembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Mariana Pitic
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Sorochin Iuri și de
Ministerul Justiției al Republicii Moldova,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sorochin Iuri
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea
încălcării dreptului de examinare a cauzei în termen rezonabil și repararea
prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 02 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost admis apelul declarat de Sorochin Iuri, a fost casată hotărârea din 07 octombrie
2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea unei noi hotărâri
c o n s t a t ă
La 24 iunie 2019 Sorochin Iuri a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea
încălcării dreptului de examinare a cauzei în termen rezonabil și repararea
prejudiciului moral.
În susținerea cererii de chemare în judecată reclamantul a invocat că la 29
iulie 2016 a înaintat cerere de chemare în judecată cu privire la tergiversarea
examinării dosarului civil intentat la acțiunea sa împotriva Comisiei de licențiere a
profesiei de avocat cu privire la contestarea hotărârilor comisiei și admiterea în
profesia de avocat, care a fost depus în anul 2010 în instanța de judecată. A indicat
că prin hotărârea din 25 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a fost
admisă cererea și s-a încasat 10 000 lei cheltuieli de asistență juridică, cheltuieli
poștale în sumă de 258,15 lei, taxa de stat 12 lei, cheltuieli pentru efectuarea
copiilor 23 lei, și 50 lei pentru întocmirea procurii.
Hotărârea menționată a fost atacată la Curtea de Apel, iar prin decizia Curții
de Apel Chișinău din 16 mai 2018 s-a casat hotărârea instanței de fond și s-a emis o
nouă decizie prin care s-a constatat încălcarea dreptului lui Sorochin Iuri la
judecarea în termen rezonabil a cauzei la cererea de chemare în judecată depusă de
Sorochin Iuri împotriva Uniunii Avocaților din RM, intervenient accesoriu
Ministerul Justiției al RM cu privire la anulare parțială a hotărârii, recunoașterea
susținerii cu succes a examenului si obligarea de a elibera licența de avocat. S-a
încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției al RM în
beneficiul lui Sorochin Iuri prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 14 noiembrie 2018 s-au admis
recursurile declarate de Sorochin Iuri și Ministerului Justiției, s-a casat decizia
Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2018, cu remiterea cauzei spre rejudecare la
Curtea de Apel Chișinău.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2018 s-au admis
apelurile declarate de către Sorochin Iuri și Ministerului Justiției, s-a casat hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 25 mai 2017 s-a emis o nouă hotărâre de
admiterea parțială a acțiunii. S-a constatat încălcarea dreptului lui Sorochin Iuri la
judecarea în termen rezonabil a cauzei la cererea de chemare în judecată depusă de
Sorochin Iuri împotriva Uniunii Avocaților din RM, intervenient accesoriu
Ministerul Justiției cu privire la anulare parțială a hotărârii, recunoașterea susținerii
cu succes a examenului și obligarea de a elibera licența de avocat. S-a încasat din
contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui
Sorochin Iuri prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei. În rest acțiunea s-a respins
ca neîntemeiată.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 15 mai 2019 recursurile
declarate de către Iuri Sorochin și Ministerul Justiției, s-au considerat inadmisibile.
A invocat reclamantul că instanța de judecată urma să examineze dosarul
civil în timp de 3 luni de la depunerea sa, potrivit prevederilor Legii nr. 87 din
21.04.2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, însă contrar acestora, instanța de judecată
a tărăgănat examinarea dosarului aproximativ 3 ani, cu mul mai mult decât prevedea
legea.
În legătură cu aceasta reclamantul a solicitat constatarea faptului că, a fost
încălcat dreptul său la judecarea dosarului civil în termen rezonabil și încasarea
prejudiciului moral în sumă de 500 000 lei.
Prin hotărârea din 07 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
acțiunea înaintată de Sorochin Iuri împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire
la constatarea încălcării termenului rezonabil de examinare a cauzei civile s-a
respins ca neîntemeiată.
Nefiind de acord cu hotărârea din 07 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, Sorochin Iuri la data de 04 noiembrie 2019 a contesta-o cu apel,
solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii instanței de fond cu
pronunțarea unei noi hotărârii de admitere a acțiunii.
Prin decizia din 02 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul
declarat de Sorochin Iuri, a fost casată hotărârea din 07 octombrie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea unei noi hotărâri, prin care
acțiunea a fost admisă parțial. S-a constatat încălcarea dreptului lui Sorochin Iuri la
examinarea cauzei în termen rezonabil. S-a încasat din contul statului prin
intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Sorochin Iuri suma de 7 000 de lei
2
cu titlu de prejudiciu moral. În rest pretenția cu privire la repararea prejudiciului
moral a fost respinsă.
Instanța de apel a constată că termenul impus de lege (3 luni) pentru
examinarea unor astfel de cauze a fost depășit cu mult ( 29 iulie 2016 -15 mai
2019), ceea ce incontestabil denotă încălcarea dreptului la examinare în termen
rezonabil a cauzei. În aceiași ordine de idei, instanța a notat că complexitatea cauzei
se reprezintă a fi una redusă, nefiind necesară exercitarea a careva acțiuni
procedurale complexe cum ar fi: audierea martorilor, dispunerea efectuării
expertizei, reclamarea probelor etc, comportamentul părților fiind în limitele
drepturilor sale procedurale.
În condițiile expuse instanța de apel a stabilit încălcarea dreptului lui
Sorochin Iuri la judecarea în termen rezonabil a cererii de chemare în judecată
depuse la 29 iulie 2016, or norma art.4 alin.(4) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011
stabilește un termen expres de examinare a unor astfel de categorii de cauze.
În consecința celor relatate și având în vedere principiile compensării
echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate lui
Sorochin Iuri instanța de apel a apreciat că suma de 7 000 lei poate fi considerată ca
o compensare ce ar aduce satisfacție echitabilă acestuia.
La 03 august 2020 Sorochin Iuri a declarat recurs împotriva deciziei din 02
iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea parțială a cesteia cu
emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat că instanța de apel la stabilirea cuantumului
prejudiciului moral, a încălcat dreptul la o satisfacție echitabilă.
La 03 septembrie 2020 Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva
deciziei din 02 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și
menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului își exprima acordul cu concluzia instanței de fond,
invocând asupra nejustificării pretenției privind constatarea încălcării dreptului la
judecarea cauzei în termen rezonabil, în condițiile în care nu sunt careva temeiuri de
a se invoca tergiversarea examinării cauzei exclusiv din vina autorităților statului
(instanța de judecată). Or, încălcarea termenului rezonabil pentru judecare cauzei a
avut loc din vina reclamantului Sorochin Iuri.
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Completul denotă că Curtea de Apel a expediat în adresa recurenților copia
deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada recepționării
acesteia, din care considerente recursurile declarate se consideră a fi depuse în
termen.
Examinând temeiurile recursurilor declarate de Sorochin Iuri și de Ministerul
Justiției al Republicii Moldova, în raport cu materialele pricinii civile, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile.
3
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Sorochin Iuri și de
Ministerul Justiției al Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
4
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu
se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibile recursurile declarat de Sorochin Iuri și de Ministerul Justiției
al Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursurile declarate de Sorochin Iuri și de Ministerul Justiției al Republicii
Moldova, se consideră inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Mariana Pitic
Iurie Bejenaru
5