2r-151/20 — constatarea incaltarii dreptului de judecarea in termen rezonabil a cauzei contraventionale

Dosarul nr. 2r-151/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Jud: M. Țurcan) Instanța de apel: Curtea de apel Chișinău (Jud: M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai) D E C I Z I E 17 iunie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Nicolae Craiu examinând recursul declarat de către Iuri Sorochin, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Iuri Sorochin împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale și repararea prejudiciului moral, împotriva încheierii din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a restituit cererea de apel depusă de către Iuri Sorochin, c o n s t a t ă : La 17 iunie 2019, Iuri Sorochin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale și repararea prejudiciului moral.

Iuri Sorochin a solicitat constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale și încasarea prejudiciului moral în sumă de 150000 lei. Prin hotărârea din 26 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis parțial acțiunea înaintată de Iuri Sorochin. S-a constatat încălcarea dreptului lui Iuri Sorochin la judecarea cauzei contravenționale, privind contestarea procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI0257968 din 19 august 2014, în termen rezonabil. S-a dispus încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Iuri Sorochin a prejudiciului moral în sumă de 3000 lei. În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ca nefondată (f.d.

45, 50-57). La 07 octombrie 2019, Ministerul Justiției a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului casarea hotărârii din 26 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. La 01 noiembrie 2019, Iuri Sorochin a declarat apel împotriva hotărârii din 26 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, solicitând admiterea apelului și casarea parțială a hotărârii primei instanțe. 1 Prin încheierea din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea de apel depusă de Iuri Sorochin (f.d. 64-66). La 12 februarie 2020, Iuri Sorochin a declarat recurs împotriva încheierii din 19 decembrie 2019 a instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului, Iuri Sorochin a indicat că nu a fost prezent la ședința de judecată din 26 septembrie 2019 și astfel nu a cunoscut despre pronunțarea dispozitivului hotărârii, acesta fiind recepționat la 03 octombrie 2019. Recurentul a mai relatat că instanța de apel la calcularea termenului de contestare, nu a luat în considerare momentul când acesta a luat cunoștință cu dispozitivul hotărârii. În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele cauzei, se confirmă faptul că Curtea de Apel Chișinău a expediat lui Iuri Sorochin copia încheierii din 19 decembrie 2019 (f.d.

67), însă date despre recepționarea încheierii la materialele cauzei lipsesc. Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursului în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Din materialele cauzei rezultă că, prin încheierea din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituit apelul declarat de către Iuri Sorochin, deoarece cererea de apel a fost depusă în afara termenului legal și apelantul nu a solicitat repunerea în termen (f.d. 64-66). La adoptarea acestei soluții, instanța de apel și-a fundamentat concluziile pe dispozițiile art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, care statuează că instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depusă în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Verificând legalitatea încheierii contestate, Colegiul judiciar constată ca întemeiată concluzia instanței de apel cu privire la restituirea apelului declarat de către Iuri Sorochin, deoarece a fost depus în afara termenului legal și ultimul nu a solicitat repunerea în termen. În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. 2 Totodată, instanța de recurs va reține prevederile art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, potrivit cărora termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Cu referire la norma legală menționată, instanța de recurs constată că dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost pronunțat la 26 septembrie 2019 (f.d. 45), prin urmare termenul de 30 zile prevăzut de art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă pentru depunerea cererii de apel, a început a curge de la 27 septembrie 2019 și a expirat la 26 octombrie 2019. Totodată, Colegiul judiciar menționează că luând în considerare că data de 26 octombrie 2019 a fost zi de sâmbătă, iar data de 27 octombrie 2019 – zi de duminică, acestea fiind zile nelucrătoare, în conformitate cu prevederile art. 112 alin. (2) Cod de procedură civilă, ultima zi de depunere a apelului se constată a fi 28 octombrie 2019, ca următoarea zi lucrătoare, însă Iuri Sorochin a depus cererea de apel abia la 01 noiembrie 2019, cu depășirea termenului prevăzut de lege (f.d.

59). Referitor la argumentul recurentului despre faptul că dispozitivul hotărârii a fost pronunțat în lipsa sa, instanța de recurs menționează că deși dispozitivul hotărârii contestate a fost pronunțat în lipsa lui Iuri Sorochin, art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, indică clar că termenul de contestare este de la pronunțarea dispozitivului hotărârii și acesta nu poate fi prelungit în mod automat, luând în considerare momentul recepționării dispozitivului hotărârii. Mai mult, actele cauzei denotă indubitabil că Iuri Sorochin cunoștea despre existența și examinarea cauzei în prima instanță, or însăși acesta a depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva lui Ministerului Justiției, iar pentru ședința din 26 septembrie 2019 a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa (f.d.

43). Colegiul judiciar consideră necesar de a menționa și prevederile art. 56 alin. (3) Cod de procedură civilă, care stipulează că participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă. Iar art. 61 alin. (1) Cod de procedură civilă, stabilește că participanții la proces sânt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. Suplimentar, instanța de recurs menționează că, deși cererea de apel a fost depusă tardiv, o solicitare cu privire la repunerea apelului în termen, în ordinea stabilită la art. 116 Cod de procedură civilă, Iuri Sorochin nu a înaintat.

Or, prevederile art. 116 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, direct statuează că persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Prin urmare, se atestă legalitatea încheierii din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de către Iuri Sorochin, deoarece apelul a fost declarat în afara termenului legal și apelantul nu a solicitat repunerea în termen.

3 În această ordine de idei, instanța de recurs conchide că argumentele invocate în cererea de recurs, indică direct la nerespectarea de către recurent a drepturilor sale procedurale și eschivarea de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită de normele de drept procedural și nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în vederea casării actului judecătoresc contestat.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu standardele înserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, stabilind în jurisprudența degajată că în situația în care legislația procesuală permite declararea apelului împotriva hotărârii instanței de fond, instanța superioară poate restricționa dreptul la apel doar dacă constată că apelul respectiv nu corespunde cerințelor legale aplicabile (speța Tudor-Comerț c. Moldovei, hotărârea din 04 noiembrie 2008, definitivă din 04 februarie 2009). Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea contestată este întemeiată și emisă cu respectarea cadrului legal, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul depus de către Iuri Sorochin împotriva încheierii din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău este neîntemeiat și necesită să fie respins, cu menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Iuri Sorochin. Se menține încheierea din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Iuri Sorochin împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale și repararea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Nicolae Craiu 4