2r-151/20 — constatarea incaltarii dreptului de judecarea in termen rezonabil a cauzei contraventionale

Dosarul nr. 2r-151/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Jud: M. Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de apel Chișinău (Jud: M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai)

D E C I Z I E

17 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Iuri Sorochin,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Iuri Sorochin

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale și repararea prejudiciului

moral,

împotriva încheierii din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a restituit cererea de apel depusă de către Iuri Sorochin,

c o n s t a t ă :

La 17 iunie 2019, Iuri Sorochin a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei contravenționale și repararea prejudiciului moral.

Iuri Sorochin a solicitat constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei contravenționale și încasarea prejudiciului moral în sumă de

150000 lei.

Prin hotărârea din 26 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a admis parțial acțiunea înaintată de Iuri Sorochin.

S-a constatat încălcarea dreptului lui Iuri Sorochin la judecarea cauzei

contravenționale, privind contestarea procesului-verbal cu privire la contravenție nr.

MAI0257968 din 19 august 2014, în termen rezonabil.

S-a dispus încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției în beneficiul lui Iuri Sorochin a prejudiciului moral în sumă de 3000 lei. În

rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ca nefondată (f.d. 45, 50-57).

La 07 octombrie 2019, Ministerul Justiției a depus cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului casarea hotărârii din

26 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cu pronunțarea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii.

La 01 noiembrie 2019, Iuri Sorochin a declarat apel împotriva hotărârii din 26

septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, solicitând admiterea apelului

și casarea parțială a hotărârii primei instanțe.

1

Prin încheierea din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

cererea de apel depusă de Iuri Sorochin (f.d. 64-66).

La 12 februarie 2020, Iuri Sorochin a declarat recurs împotriva încheierii din

19 decembrie 2019 a instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii recurate, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului, Iuri Sorochin a indicat că nu a fost prezent la ședința

de judecată din 26 septembrie 2019 și astfel nu a cunoscut despre pronunțarea

dispozitivului hotărârii, acesta fiind recepționat la 03 octombrie 2019.

Recurentul a mai relatat că instanța de apel la calcularea termenului de

contestare, nu a luat în considerare momentul când acesta a luat cunoștință cu

dispozitivul hotărârii.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele cauzei, se confirmă faptul că

Curtea de Apel Chișinău a expediat lui Iuri Sorochin copia încheierii din 19 decembrie

2019 (f.d. 67), însă date despre recepționarea încheierii la materialele cauzei lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursului în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele dosarului, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii din 19

decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și

să mențină încheierea.

Din materialele cauzei rezultă că, prin încheierea din 19 decembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, a fost restituit apelul declarat de către Iuri Sorochin, deoarece

cererea de apel a fost depusă în afara termenului legal și apelantul nu a solicitat

repunerea în termen (f.d. 64-66).

La adoptarea acestei soluții, instanța de apel și-a fundamentat concluziile pe

dispozițiile art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, care statuează că instanța

de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depusă în afara

termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a

refuzat să efectueze repunerea în termen.

Verificând legalitatea încheierii contestate, Colegiul judiciar constată ca

întemeiată concluzia instanței de apel cu privire la restituirea apelului declarat de către

Iuri Sorochin, deoarece a fost depus în afara termenului legal și ultimul nu a solicitat

repunerea în termen.

În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

2

Totodată, instanța de recurs va reține prevederile art. 362 alin. (1) Cod de

procedură civilă, potrivit cărora termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de

la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Cu referire la norma legală menționată, instanța de recurs constată că

dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost pronunțat la 26

septembrie 2019 (f.d. 45), prin urmare termenul de 30 zile prevăzut de art. 362 alin.

(1) Cod de procedură civilă pentru depunerea cererii de apel, a început a curge de la

27 septembrie 2019 și a expirat la 26 octombrie 2019.

Totodată, Colegiul judiciar menționează că luând în considerare că data de 26

octombrie 2019 a fost zi de sâmbătă, iar data de 27 octombrie 2019 – zi de duminică,

acestea fiind zile nelucrătoare, în conformitate cu prevederile art. 112 alin. (2) Cod de

procedură civilă, ultima zi de depunere a apelului se constată a fi 28 octombrie 2019,

ca următoarea zi lucrătoare, însă Iuri Sorochin a depus cererea de apel abia la 01

noiembrie 2019, cu depășirea termenului prevăzut de lege (f.d. 59).

Referitor la argumentul recurentului despre faptul că dispozitivul hotărârii a

fost pronunțat în lipsa sa, instanța de recurs menționează că deși dispozitivul hotărârii

contestate a fost pronunțat în lipsa lui Iuri Sorochin, art. 362 alin. (1) Cod de

procedură civilă, indică clar că termenul de contestare este de la pronunțarea

dispozitivului hotărârii și acesta nu poate fi prelungit în mod automat, luând în

considerare momentul recepționării dispozitivului hotărârii.

Mai mult, actele cauzei denotă indubitabil că Iuri Sorochin cunoștea despre

existența și examinarea cauzei în prima instanță, or însăși acesta a depus prezenta

cerere de chemare în judecată împotriva lui Ministerului Justiției, iar pentru ședința

din 26 septembrie 2019 a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa (f.d. 43).

Colegiul judiciar consideră necesar de a menționa și prevederile art. 56 alin.

(3) Cod de procedură civilă, care stipulează că participanții la proces sunt obligați să

se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de

aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile

prevăzute de legislația procedurală civilă.

Iar art. 61 alin. (1) Cod de procedură civilă, stabilește că participanții la proces

sânt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește

tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Suplimentar, instanța de recurs menționează că, deși cererea de apel a fost

depusă tardiv, o solicitare cu privire la repunerea apelului în termen, în ordinea

stabilită la art. 116 Cod de procedură civilă, Iuri Sorochin nu a înaintat.

Or, prevederile art. 116 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, direct statuează

că persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în

termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată,

trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă

cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

Prin urmare, se atestă legalitatea încheierii din 19 decembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de către Iuri Sorochin,

deoarece apelul a fost declarat în afara termenului legal și apelantul nu a solicitat

repunerea în termen.

3

În această ordine de idei, instanța de recurs conchide că argumentele invocate

în cererea de recurs, indică direct la nerespectarea de către recurent a drepturilor sale

procedurale și eschivarea de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită

de normele de drept procedural și nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în

vederea casării actului judecătoresc contestat.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu

standardele înserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, stabilind în jurisprudența degajată că în situația în care legislația procesuală

permite declararea apelului împotriva hotărârii instanței de fond, instanța superioară

poate restricționa dreptul la apel doar dacă constată că apelul respectiv nu corespunde

cerințelor legale aplicabile (speța Tudor-Comerț c. Moldovei, hotărârea din 04

noiembrie 2008, definitivă din 04 februarie 2009).

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea contestată este

întemeiată și emisă cu respectarea cadrului legal, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul

depus de către Iuri Sorochin împotriva încheierii din 19 decembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău este neîntemeiat și necesită să fie respins, cu menținerea încheierii

contestate.

În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Iuri Sorochin.

Se menține încheierea din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Iuri Sorochin împotriva

Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei contravenționale și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

4