2ra-1391/20 — constatarea încălcării dreptului

2ra-1391/20 — constatarea încălcării dreptului (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1391/2020

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. R. Pulbere)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, V. Mihaila, Iu. Cotruța)

DECIZIE

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând recursurile declarate de Ministerul Finanțelor, Iuri Sorochin și de

Ministerul Justiției,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iuri Sorochin

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor cu

privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Iuri Sorochin, a fost casată hotărârea din 26 septembrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o nouă hotărâre de

admitere parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 24 iunie 2019 Iuri Sorochin a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor cu

privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 25 mai 2017 a fost admisă parțial cererea reclamantului cu privire la

constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei civile, a

fost încasată suma de 10000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și

cheltuieli de judecată în mărime de 343,15 lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea menționată, reclamantul a contestat-o cu apel și,

prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2018, a fost admis apelul declarat, a

fost casată hotărârea primei instanței și emisă o nouă hotărâre prin care a fost

constatată încălcarea dreptului lui Iuri Sorochin la judecarea în termen rezonabil a

cauzei în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iuri Sorochin

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la anularea

hotărârii, recunoașterea susținerii cu succes a examenului și obligarea de a elibera

licența de avocat, a fost încasat din contul bugetului de stat prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul lui Iuri Sorochin prejudiciul moral în mărime de

50000 de lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Deși, prin scrisoarea din 29 iunie 2018 Ministerul Justiției a expediat în adresa

Ministerului Finanțelor, pentru executare Titlul executoriu în original și alte

documente în termen rezonabil, în temeiul Hotărârii Curții Constituționale din 17

noiembrie 2016, de 3 luni, adică până la 16 august 2018, hotărârea nu a fost

executată.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 14 noiembrie 2018 au fost admise

recursurile declarate de Iuri Sorochin și Ministerul Justiției al Republicii Moldova și

a fost casată decizia Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2018, cu remiterea cauzei

spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2018 au fost admise

apelurile declarate de către Iuri Sorochin și Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, a fost casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre prin care

acțiunea a fost admisă parțial, a fost constatată încălcarea dreptului lui Iuri Sorochin

la judecarea în termen rezonabil a cauzei la cererea de chemare în judecată

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la anularea

hotărârii, recunoașterea susținerii cu succes a examenului și obligarea de a elibera

licența de avocat, a fost încasat din contul bugetului de stat prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul lui Iuri Sorochin prejudiciul moral în mărime de

50000 de lei, în rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 15 mai 2019, recursurile

declarate de Iuri Sorochin și Ministerul Justiției al Republicii Moldova au fost

considerate inadmisibile.

Prin acțiunea înaintată a solicitat constatarea faptului încălcării dreptului lui

Iuri Sorochin la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea

din bugetul de stat în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 200 000 de

lei.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 17 septembrie 2019, a

fost admis demersul reprezentantului pârâtului Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, Gainaru Iulian cu privire la introducerea în proces în calitate de

intervenient accesoriu de partea pârâtului Ministerul Finanțelor al Republicii

Moldova (f.d.37-38).

Prin hotărârea din 26 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea depusă de Iuri Sorochin a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d.45, 49-

52).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 25 octombrie 2019 și 26

decembrie 2019, în termenul legal, Iuri Sorochin a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii (f. d. 48,62-63).

Prin decizia din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Iuri Sorochin, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o

nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii fiind constatată încălcarea dreptului lui

Iuri Sorochin la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a fost

2

încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui

Iuri Sorochin prejudiciul moral în mărime de 30000 de lei. În rest, acțiunea a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 05 august 2020, prin intermediul oficiului poștal, Ministerul Finanțelor, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu concluzia instanței de

apel precum că, termenul de neexecutare a documentului executoriu constituie un

an, o lună și 8 zile.

Este evident că această concluzie a instanței de apel este neîntemeiată,

deoarece decizia Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2018, în temeiul căreia s-a

eliberat documentul executoriu nr. 2-455/17, a fost casată prin decizia Curții

Supreme de Justiție din 14 noiembrie 2018.

Or, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 14 noiembrie 2018 au fost

admise recursurile declarate de Ministerul Justiției și Iuri Sorochin, a fost casată

decizia Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2018 și a fost remisă cauza spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată.

Astfel, având în vedere că decizia Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2018 a

fost casată la 14 noiembrie 2018, se constată că titlul executoriu eliberat în temeiul

deciziei respective nu mai putea fi executat.

În urma rejudecării cauzei, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12

decembrie 2018 au fost admise apelurile declarate, casată hotărârea primei instanțe

și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial și a fost dispusă

încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în

beneficiul lui Iuri Sorochin a sumei de 50 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În

rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 15 mai 2019 recursurile

declarate de Iuri Sorochin și Ministerul Justiției au fost considerate inadmisibile.

Prin scrisoarea din 04 iunie 2019 și din 12 decembrie 2019 Ministerul

Finanțelor a solicitat instanței de fond prezentarea spre executare a unui nou titlu

executoriu, eliberat în temeiul deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie

2018, menținută prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 15 mai 2019. Titlul

executoriu solicitat a fost eliberat de către Judecătoria Chișinău la 23 septembrie

2019 și executat de Ministerul Finanțelor în baza ordinului de plată nr. 155 din 16

octombrie 2019.

A mai susținut că, instanța de apel în mod neîntemeiat a făcut referire la

prevederile Hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din 17 noiembrie 2016.

La fel, instanța de apel greșit a constatat că este neîntemeiată concluzia primei

instanțe precum că, recursul declarat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău a

suspendat executarea hotărârii.

La 24 august 2020, prin intermediul oficiului poștal, Iuri Sorochin, a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel în partea respingerii acțiunii cu emiterea în această parte a

unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului Iuri Sorochin a indicat că instanța de apel pe lîngă

încălcarea dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei, instanța a mai

3

încălcat un drept al reclamantului Iuri Sorochin prevăzut de art. 6 CEDO și anume

dreptul la examinare în mod echitabil a cauzei și anume prin aplicarea neuniformă a

legislației ceea ce ar duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice,

dar și dreptul la o satisfacție echitabilă.

La 03 septembrie 2020 Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului Ministerul Justiției a indicat că, instanța de apel a

interpretat în mod eronat legea și a aplicat eronat normele de drept material.

Aprecierea probelor de către instanța de apel a fost arbitrară.

A susținut că instanța de apel eronat a dispus repararea prejudiciului moral,

deoarece autoritățile cu atribuții de executare, la caz Ministerul Finanțelor și

Ministerul Justiției au reacționat imediat în conformitate cu legislația în vigoare, în

acest sens nu-i poate fi imputată tergiversarea executării.

Prin notificarea din 05 septembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție în

conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimaților copia recursurilor și i-a

înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la

data primirii acesteia.

La 09 septembrie 2020 și 11 septembrie 2020 Ministerul Finanțelor,

Ministerul Justiției, și respectiv Iuri Sorichin au recepționat copia recursurilor.

La 21 septembrie 2020 Iuri Sorochin a depus referință, prin care a solicitat de a

considera recursurile declarate de Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției ca

inadmisibile.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că decizia din 30 iunie 2020 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată părților prin intermediul adresei electronice la 20 iulie

2020, iar la 05 august 2020, 24 august 2020 și la 03 septembrie 2020 părțile au

declarat recursuri. Prin urmare, recursurile declarate de către Ministerul Finanțelor,

Iuri Sorochin și Ministerul Justiției sunt depuse în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 07 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție completul

din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în

fond de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

recursul declarat de Iuri Sorochin și de a admite recursurile declarate de Ministerul

4

Finanțelor și de Ministerul Justiției, de a casa integral decizia instanței de apel cu

menținerea hotărârii primei instanțe din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărîrea primei instanțe.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că prin hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 25 mai 2017 a fost admisă parțial cererea de chemare

în judecată depusă de Iuri Sorochin împotriva Ministeriului Justiției al Republicii

Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen

rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată, fiind constatată încălcarea dreptului lui Iuri Sorochin la judecarea în

termen rezonabil a cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de Iuri

Sorochin împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la

anularea parțială a hotărârii, recunoașterea susținerii cu succes a examenului și

obligarea de a elibera licența de avocat, fiind încasat din contul bugetului de stat

prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Iuri Sorochin cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică suma de 10 000 de lei și cheltuieli de judecată în

mărime de 343,15 lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea menționată, părțile acesteia au contestat-o cu

apel și, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2018 a fost respins apelul

declarat de către Ministeriul Justiției al Republicii Moldova, a fost admis apelul

declarat de Iuri Sorochin, casată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

din 25 mai 2017 și emisă o nouă hotărâre prin care a fost admisă parțial acțiunea

depusă de Iuri Sorochin împotriva Ministeriului Justiției al Republicii Moldova cu

privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei,

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, și a fost

constatată încălcarea dreptului lui Iuri Sorochin la judecarea în termen rezonabil a

cauzei la cererea de chemare în judecată împotriva Uniunii Avocaților din

Republica Moldova cu privire la anularea hotărârii, recunoașterea susținerii cu

succes a examenului și obligarea de a elibera licența de avocat, a fost încasat din

contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Iuri

Sorochin prejudiciul moral în mărime de 50 000 de lei, în rest acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

5

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 14 noiembrie 2018 au fost admise

recursurile declarate de Ministeriul Justiției al Republicii Moldova și Iuri Sorochin,

a fost casată decizia Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2018, cu restituirea cauzei

spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2018 au fost admise

apelurile declarate de Ministeriul Justiției al Republicii Moldova și Iuri Sorochin, a

fost casată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 25 mai 2017 și a

fost emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii, fiind constatată încălcarea

dreptului lui Iuri Sorochin la judecarea în termen rezonabil a cauzei la cererea de

chemare în judecată împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire

la anularea hotărârii, recunoașterea susținerii cu succes a examenului și obligarea de

a elibera licența de avocat și a fost încasat din contul bugetului de stat prin

intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Iuri Sorochin prejudiciul moral în

mărime de 50 000 de lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu decizia Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2018,

Ministeriul Justiției al Republicii Moldova și Iuri Sorochin au contestat-o cu recurs,

însă, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 15 mai 2019 recursurile

declarate au fost considerate inadmisibile.

Dat fiind faptul că, decizia Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2018 nu a fost

executată, Iuri Sorochin a depus cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat

constatarea încălcării dreptului său la executarea în termen rezonabil a deciziei

enunțate și încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției a

sumei de 200 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prima instanță, fiind investită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia netemeiniciei acțiunii.

Ulterior, instanță de apel, fiind investită cu judecarea apelului declarat de către

Iuri Sorochin, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, a casat hotărârea primei

instanțe și a emis o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii, fiind constatată

încălcarea dreptului lui Iuri Sorochin la executarea în termen rezonabil și a fost

încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui

Iuri Sorochin prejudiciul moral în mărime de 30 000 de lei. În rest, acțiunea a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația

în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că, instanța de apel, la

examinarea cauzei, a aplicat eronat normele de drept material și nu a dat o apreciere

corespunzătoare probelor administrate la actele pricinii, pe când, în speță, prima

instanță a emis o concluzie legală și întemeiată reieșind din următoarele.

În conformitate cu art. 16 alin. (1) CPC, hotărârile, încheierile, ordonanțele și

deciziile judecătorești definitive, precum și dispozițiile, cererile, delegațiile,

citațiile, alte adresări legale ale instanței judecătorești, sunt obligatorii pentru toate

autoritățile publice, asociațiile obștești, persoanele oficiale, organizațiile și

persoanele fizice și se execută cu strictețe pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Conform art. 2 alin. (1) din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr.87 din 21

6

aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat

dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de

chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea

prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta Lege și

de legislația procesuală civilă.

Ca urmare, din contextul normei citate rezultă că, orice persoană poate

pretinde la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, dacă se constată o atare

încălcare.

Conform art. 6 Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreși, hotărîrea judecătorească

privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau

a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și repararea

prejudiciului cauzat prin această încălcare se execută după ce devine definitivă, în

modul stabilit de legislația în vigoare. Instanța de judecată prezintă din oficiu titlul

executoriu, emis în baza hotărîrii judecătorești definitive, spre executare

Ministerului Justiției și informează părțile despre acest fapt. La solicitarea

Ministerului Justiției, creditorul prezintă, în termen de 5 zile, datele bancare

necesare pentru executarea titlului executoriu. Titlul executoriu, eliberat în baza

hotărîrii definitive, poate fi prezentat spre executare Ministerului Justiției și de către

creditor, cu anexarea datelor bancare necesare, în vederea efectuării transferului. În

decurs de 10 zile din data prezentării titlului executoriu, eliberat în baza hotărîrii

judecătorești definitive, Ministerul Justiției remite Ministerului Finanțelor titlul

executoriu, împreună cu hotărîrile judecătorești emise pe cauza respectivă, și datele

bancare ale creditorului. Titlul executoriu se va executa de către Ministerul

Finanțelor, în conformitate cu procedura și termenele stabilite prin Legea finanțelor

publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014.

În conformitate cu art. 435 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul

suspendă executarea hotărîrii în cazul strămutării de hotare, distrugerii de plantații

și semănături, demolării de construcții sau de orice bun imobil, dezafectării

incontestabile a mijloacelor bănești din contul bugetelor componente ale bugetului

public național și din contul autorităților/instituțiilor bugetare, precum și în alte

cazuri prevăzute de lege.

Prevederi identice se conțin și la art. 68 alin.(21) din Legea privind finanțele

publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/25.07.2014, conform cărora,

recursul declarat împotriva hotărîrii judecătorești definitive privind dezafectarea

incontestabilă a mijloacelor bănești din contul bugetelor componente ale bugetului

public național și din contul autorităților/instituțiilor bugetare suspendă termenul de

executare a hotărîrii judecătorești prevăzut la alin.(2)”.

Iar, conform art. 68 alin.(2) din Legea menționată supra, în cazul neexecutării

documentului executoriu emis în baza unei hotărîri judecătorești definitive în

termen de 3 luni de la data prezentării acestuia, creditorul poate solicita executorului

judecătoresc inițierea executării silite, conform procedurii stabilite de Codul de

executare.

7

Art. 13 alin. (4) din Codul de executare stabilește că, în cazul modificării

hotărîrii, instanța eliberează un nou titlu executoriu în corespundere cu dispozitivul

modificat. Titlul executoriu emis în temeiul unei hotărîri casate sau modificate se

restituie instanței emitente spre anulare.

Conform art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, orice persoană are dreptul de a-i fi

examinată cauza în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil, de către un

tribunal independent și imparțial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra

încălcării drepturilor și obligațiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei

acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa.

Astfel, din actele cauzei rezultă că, la 29 iunie 2018 Ministeriul Justiției al

Republicii Moldova, în temeiul art. 6 Legii privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreși, a

remis în adresa Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova titlul executoriu nr.

2-455/17 emis de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Iuri Sorochin împotriva Ministeriului Justiției al

Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în

termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată (f.d. 6).

Tot prin scrisoarea menționată din 29 iunie 2018, Ministeriul Justiției al

Republicii Moldova a informat Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova despre

faptul că la data de 18 iunie 2018 a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 16 mai 2018.

La fel, din materialele cauzei s-a mai stabilit că la 15 martie 2019 reclamantul

Iuri Sorochin a solicitat Ministeriului Justiției al Republicii Moldova executarea

documentului executoriu emis în temeiul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani și, la data de 19 martie 2019 a fost informat de Ministeriul Justiției al

Republicii Moldova că titlul executoriu a fost expediat Ministerului Finanțelor al

Republicii Moldova la data de 29 iunie 2018, ce urmează a fi executat de ultimul în

conformitate cu procedura și termenele stabilite prin art. 68 alin.(2) și (5) al Legii

privind finanțele publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/25.07.2014.

Din informația Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova din 13 iunie

2019 la cererea reclamantului din 23 mai 2019, în baza încheierii Curții Supreme de

Justiție din 15 mai 2019, titlul executoriu nr. 2-455/17, eliberat în temeiul deciziei

Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2018 a fost restituit instanței emitente pentru

anulare, cu solicitarea remiterii de către Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani în

adresa ministerului a documentului executoriu ce urmează a fi eliberat în temeiul

deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2018. Totodată, prin nota

menționată, reclamantul a fost informat că procedura de executare a deciziei Curții

de Apel Chișinău din 12 decembrie 2018 va fi inițiată doar după prezentarea de

către Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a documentului executoriu emis în

temeiul actului de dispoziție irevocabil, precum și că despre transferarea din contul

bugetului de stat a sumei de 50 000 de lei va fi informat suplimentar.

Reieșind din normele de drept material enunțate supra și din circumstanțele de

fapt stabilite pe parcursul examinării cauzei, Colegiul civil, comercial și de

8

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că prima

instanță just a stabilit că, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a prezentat din

oficiu titlul executoriu nr. 2-455/17, emis în baza deciziei Curții de Apel Chișinău

din 16 mai 2018 în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iuri

Sorochin împotriva Ministeriului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, spre executare

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, care, la rândul său, împreună cu

informația privind datele bancare necesare pentru executarea acestuia și cu cererea

de recurs asupra deciziei menționate, l-a remis în adresa Ministerului Finanțelor al

Republicii Moldova spre executare.

Or, prima instanță just a stabilit că, reieșind din prevederile art. 68 alin. (2) și

(5) din Legea privind finanțele publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181

din 25 iulie 2014, în cazul din speță, recursul a suspendat executarea hotărârii și

abia în temeiul încheierii Curții Supreme de Justiție din 15 mai 2019 Ministerul

Finanțelor al Republicii Moldova a restituit Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

spre anulare titlul executoriu nr. 2-455/17, iar un nou document executoriu, emis de

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani în corespundere cu dispozitivul deciziei

Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2018 nu a fost prezentat spre executare

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova.

Astfel, Colegiul lărgit raportând cele constatate la normele legale menționate

mai sus, consideră că prima instanță temeinic și legal a stabilit că începutul

perioadei de executare a deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2018 urmează

a fi calculată din data de 29 iunie 2018, când Ministeriul Justiției al Republicii

Moldova a remis în adresa Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova titlul

executoriu nr. 2-455/17 emis de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iuri Sorochin împotriva

Ministeriului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării

dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată, iar sfârșitul perioadei urmează a fi considerată

data de 14 noiembrie 2018, când hotărârea judecătorească pronunțată în favoarea

reclamantului a fost casată de Curtea Supremă de Justiție. Astfel, procedurile de

executare au durat patru luni și cincisprezece zile.

Prin urmare, instanța de recurs menționează că prima instanță examinând dacă

durata procedurilor de executare de patru luni și cincisprezece zile, a depășit

condiția „termenului rezonabil” a ținut cont de unul din criteriile stabilite pentru

aprecierea acestuia, și anume comportamentul părților care include aprecierea

comportamentului reclamantului și a autorităților.

În această ordine de idei, just a stabilit prima instanță că neexecutarea deciziei

Curții de Apel Chișinău din 15 mai 2018 se datorează comportamentului ambelor

părți, exprimat prin declararea recursului asupra deciziei menționate, care s-a soldat

cu casarea ultimei și remiterea spre rejudecare a cauzei la Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecată.

În același timp, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit a

Curții Supreme de Justiție mai reține că decizia Curții de Apel Chișinău din 12

decembrie 2018 a fost executată la 16 octombrie 2019 (f.d. 139, verso).

9

Instanța de recurs conchide că prima instanță corect a mai reținut că începutul

perioadei de executare a deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2018

urmează a fi calculat din data de 15 martie 2019, când reclamantul Iuri Sorochin a

solicitat Ministeriului Justiției executarea acesteia și prin urmare just a concluzionat

că termenul de neexecutare a hotărârii constituie șase luni și unsprezece zile, dintre

care două luni nu pot fi luate în considerare, or, ambele părți au utilizat cu bună-

credință drepturile lor procedurale la recurs și nu poate fi imputat faptul dat numai

Ministerului Justiției al Republicii Moldova ca fiind o tergiversare a procedurilor.

Astfel, pe lângă cele menționate, mai ținând cont și de caracterul obligației de

executare și importanța pentru creditorul executării (miza pentru reclamant), de

calitatea debitorului executării, și anume că debitorul este o autoritate de stat, de

acțiunile ce urmează a fi întreprinse în vederea executării documentului executoriu,

precum și practica CEDO în materia neexecutării hotărârilor judecătorești prin care

Curtea Europeană a emis decizii de inadmisibilitate și a respins acțiuni înaintate ca

vădit nefondate în care perioada de neexecutare invocată constituia în mediu un an,

or prima instanță temeinic și legal a concluzionat că în cazul din speță nu poate fi

constatată încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a actului

judecătoresc.

În consecința celor expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, apreciază critic concluzia instanței

de apel precum că hotărîrea judecătorească nu a fost executată într-o perioadă de un

an, o lună și 8 zile.

Totodată, just prima instanță a respins ca fiind neîntemeiată pretenția cu privire

la încasarea din bugetul de stat în beneficiul reclamantului a prejudiciului moral în

mărime de 200 000 de lei, deoarece este subsecventă pretenției cu privire la

constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil.

Instanța de recurs consideră că este neîntemeiat și nu poate fi reținut

argumentul recurentului Iuri Sorochin cu privire la aceia că termenul rezonabil de

executare a hotărârii judecătorești urmează a fi calculat conform hotărârii Curții

Constituționale din 17 noiembrie 2016, adică similar hotărârilor CEDO, or cazului

din speță îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești. Iar, termenul de 3 luni stabilit de Curtea Constituțională în hotărârea

enunțată nu echivalează cu încălcarea termenului rezonabil de executare a hotărârii

judecătorești prevăzut de Legea nr. 87.

În acest context, instanța de recurs reține ca greșită și contrară prevederilor

normelor de drept material enunțate, concluzia instanței de apel de casare a hotărârii

primei instanțe și emitere a unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii, fiind

întemeiată critica Ministerului Finanțelor și a Ministerului Justiției în sensul că

instanța de apel și-a fundamentat concluzia doar pe argumentele reclamantului Iuri

Sorochin și pe aplicarea eronată a normelor de drept material.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că,

circumstanțele pricinii au fost constatate de prima instanță, însă normele de drept

material au fost aplicate eronat de către instanța de apel și nu este necesară

verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial și de contencios

10

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul declarat de Iuri Sorochin și de a admite recursurile declarate de Ministerul

Finanțelor și Ministerul Justiției, de a casa integral decizia instanței de apel și de a

menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Iuri Sorochin.

Se admit recursurile declarate de Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției.

Se casează decizia din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și se menține

hotărârea din 26 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul centru, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iuri Sorochin împotriva

Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor cu privire la

constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

11