2r-575/19 — constatarea legalitătii încheierii privind transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil

Dosarul nr. 2r-575/19

Judecătoria Chișinău, sediul central - V. Holban

Curtea de Apel Chișinău - L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Pahopol

D E C I Z I E

2 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Tatiana Socolova,

în cauza civilă intentată la demersul depus de executorul judecătoresc Nicolae

Pașa cu privire la constatarea legalității încheierii privind transmiterea dreptului de

proprietate asupra bunului imobil și anularea încheierii pin care a fost aplicat

sechestru asupra bunului imobil,

împotriva încheierii din 6 august 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 17 iulie 2018, executorul judecătoresc Nicolae Pașa s-a adresat în instanța

de judecată cu un demers, prin care a solicitat: emiterea unei încheieri, în condițiile

art. 140 alin. (9) din Codul de executare, privind confirmarea legalității încheierii nr.

019-3104/18 din 17 iulie 2018 privind transmiterea dreptului de proprietate asupra

bunului imobil ce constă din ¼ cotă-parte a apartamentului din str. Pandurilor, 70/1,

mun. Chișinău, cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 59 m2, ce aparține cu drept de

proprietate debitorului Tatiana Socolova, creditorului Nadejda Kolesnikova, în

contul achitării datoriei conform documentului executoriu nr. 2-968/17 din 20 iunie

2017 emis de Judecătoria Chișinău, sediul central, privind încasarea de la Tatiana

Socolova în beneficiul Nadejdei Kolesnicova a datoriei în mărime de 4 685 de euro

și 5 971, 97 lei; anularea încheierii nr. 2-968/17 din 29 martie 2017, prin care a fost

aplicat sechestru asupra ¼ cotă-parte a apartamentului din str. Pandurilor, 70/1, mun.

Chișinău, cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 59 m2, ce aparține cu drept de

proprietate debitorului Tatiana Socolova în scopul asigurării acțiunii.

Prin încheierea din 23 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central, s-a

constat legalitatea emiterii încheierii executorului judecătoresc Nicolae Pașa nr. 019-

3104/18 din 17 iulie 2018.

S-a respins cerința executorului privind anularea măsurilor de asigurare a

acțiunii aplicate în scopul asigurării executării acțiunii prin încheierea Judecătoriei

Chișinău sediul central, nr. 2-968/17 din 29 martie 2017.

1

La 14 ianuarie 2019, Tatiana Socolova a declarat recurs împotriva încheierii din

23 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central.

Prin decizia din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

neîntemeiat recursul declarat de Tatiana Socolova și s-a menținut încheierea din 23

iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central.

La 19 aprilie 2019, Tatiana Socolova a depus la Curtea de Apel Chișinău

cerere, prin care a solicitat emiterea unei decizii suplimentare, prin care să fie:

- casată încheierea din 23 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central;

- anulată încheierea executorului judecătoresc Nicolae Pașa din 17 iulie 2018

nr. 019-3104/18 privind transmiterea bunului în contul achitării datoriei;

- casată încheierea nr. 2-968/17 din 29 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul central, prin care a fost aplicat sechestru asupra ¼ cotă-parte a apartamentului

din str. Pandurilor, 70/1, mun. Chișinău.

Prin încheierea din 6 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca fiind

neîntemeiată cererea recurentei Tatiana Socolova privind emiterea unei decizii

suplimentare și corectare a erorilor strecurate în decizia din 26 februarie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, emisă în cadrul examinării demersului executorului

judecătoresc Nicolae Pașa cu privire la constatarea legalității încheierii privind

transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil.

La 8 septembrie 2019, prin intermediul oficiului poștal (f.d. 226) Tatiana

Socolova a declarat recurs împotriva încheierii din 6 august 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate și emiterea unei

decizii noi prin care să fie casată decizia din 26 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău și încheierea din 23 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central.

În motivarea recursului, recurenta Tatiana Socolova, în esență, a exprimat

dezacordul cu încheierea din 23 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central,

decizia din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 6 august

2019 a Curții de Apel Chișinău, invocând că acestea sunt neîntemeiate și emise cu

încălcarea prevederilor art. 239 din Codul de procedură civilă.

A indicat că actele de procedură menționate fac dovada evidentă că instanțele

de judecată ierarhic inferioare nu au asigurat aplicarea corectă și uniformă a

legislației. Activitatea judiciară pe cauza civilă dată nu s-a întemeiat pe principiile

fundamentale menite să asigure caracterul unitar și coerența actului de justiție și, mai

ales, la realizarea drepturilor și intereselor legitime.

Procesul de înfăptuire a justiției în instanța de recurs, dar și în prima instanță, s-

a înfăptuit cu încălcarea flagrantă a art. 26 din Constituție. Exercitarea justiției, în

ambele instanțe nu au avut un caracter echitabil și democratic, soluționarea cauzei s-

a efectuat cu încălcarea flagrantă a normelor imperative ale legislației, cu erori și

abuz deliberat.

Consideră că Curtea de Apel Chișinău nu s-a pronunțat asupra pretențiilor

formulate în cererea de recurs împotriva încheierii din 23 iulie 2018, ce face dovada

că, soluția a fost adoptată cu nerespectarea normelor de drept material și procedural,

precum și interpretarea incorectă a normelor în raport cu circumstanțele reale ale

cauzei, astfel încât, încheierea din 6 august 2019 și decizia din 26 februarie 2019 ale

Curții de Apel Chișinău, inclusiv și încheierea din 23 iulie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul central, au fost emise cu omisiuni care țin de calitatea procesuală și

cu erori materiale și de calcul evidente.

2

În conformitate cu prevederile art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul

de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii din 6 august 2019 a Curții

de Apel Chișinău a fost expediată în adresa părților la 16 august 2019, fapt

confirmat prin scrisoarea de însoțire cu nr. de ieșire 9374 (f.d. 191), însă dovada

legală de recepționare a acesteia de către recurentă la materialele dosarului lipsesc.

Totodată, în cererea de recurs, s-a indicat că încheierea din 6 august 2019 a

Curții de Apel Chișinău, a fost recepționată la 25 august 2019.

Astfel, Colegiul consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul în termen legal.

Conform art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe

baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a

fi respins, cu menținerea încheierii din 6 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, din

motivele ce succed.

Colegiul constată că prin decizia din 26 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, s-a respins ca neîntemeiat recursul declarat de Tatiana Socolova și s-a

menținut încheierea din 23 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central.

La 19 aprilie 2019, Tatiana Socolova a depus la Curtea de Apel Chișinău

cerere, intitulată cerere de recurs suplimentară și de corectare a greșelilor, prin care,

în temeiul art. 249 și 250 din Codul de procedură civilă, a solicitat emiterea unei

decizii suplimentare, prin care să fie casată încheierea din 23 iulie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul central, anulată încheierea executorului judecătoresc

Nicolae Pașa din 17 iulie 2018 nr. 019-3104/18 privind transmiterea bunului în

contul achitării datoriei și casată încheierea nr. 2-968/17 din 29 martie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul central, prin care a fost aplicat sechestru asupra ¼ cotă-

parte a apartamentului din str. Pandurilor, 70/1, mun. Chișinău.

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 6 august 2019, a respins ca fiind

neîntemeiată cererea recurentei Tatiana Socolova privind emiterea unei decizii

suplimentare și corectare a erorilor strecurate în decizia din 26 februarie 2019 a

Curții de Apel Chișinău.

În motivarea încheierii date, instanța de apel a statuat că la caz cererea privind

corectarea erorilor strecurate în decizia din 26 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, nu se încadrează în prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă,

deoarece aceasta nu conține greșeli sau omisiuni privitor la nume, calitate procesuală

și nici alte erori materiale sau de calcul evidente, iar dezacordul Tatianei Socolova

cu soluția instanței de recurs nu poate constitui temei de corectare a deciziei emise

anterior.

Totodată, a menționat că motivele pentru care Tatiana Socolova solicită

emiterea unei hotărâri suplimentare nu se încadrează în prevederile art. 250 din

Codul de procedură civilă și, de fapt, pin cererea depusă, Tatiana Socolova își

3

exprimă dezacordul cu soluția instanței de fond și a celei de recurs, insistând asupra

adoptării unei alte decizii, fapt care este inadmisibil.

Verificând legalitatea încheierii din 6 august 2019 a Curții de Apel Chișinău

prin prisma argumentelor invocate în recurs și a materialelor cauzei, Colegiul ajunge

la concluzia că încheierea a fost emisă în concordanță cu normele de drept

procedural pertinente speței.

Or, în conformitate cu prevederile art. 249 alin. (1) și (2) din Codul de

procedură civilă, după pronunțarea hotărârii, instanța care a adoptat-o nu este în

drept să o anuleze nici să o modifice.

La cererea participanților la proces sau din oficiu, instanța judecătorească

corectează greșelile sau omisiunile din hotărâre care țin de nume, calitatea

procesuală, orice alte erori materiale sau de calcul evidente. Problema corectării

unor astfel de greșeli se soluționează în baza dosarului și/sau a materialelor anexate

la cererea de corectare a greșelilor sau a omisiunilor, fără citarea participanților la

proces. Instanța care examinează problema corectării poate dispune citarea

participanților pentru a se pronunța cu privire la temeiurile de corectare.

Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea corectării greșelilor.

Conform art. 250 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța care a

pronunțat hotărârea emite, din oficiu sau la cererea participanților la proces, o

hotărâre suplimentară dacă: a) nu s-a pronunțat asupra unei pretenții formulate de

către părți sau de către intervenientul principal; b) rezolvând problema dreptului în

litigiu, nu a indicat suma adjudecată, bunurile ce urmează a fi remise sau acțiunile pe

care pârâtul trebuie să le îndeplinească; c) nu a rezolvat problema repartizării între

părți a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor,

experților, specialiștilor, interpreților sau reprezentanților cu privire la cheltuielile de

judecată a căror compensare li se cuvine.

Implicit speței, Colegiul atestă că argumentele invocate de către recurentă atât

în cererea din 19 aprilie 2019 cât și în cererea de recurs, nu constituie temei pentru

corectarea greșelilor și emiterea unei hotărâri suplimentare, deoarece acestea nu se

încadrează în prevederile art. 249 alin. (1) și (2) și art. 250 din Codul de procedură

civilă.

Instanța de recurs menționează că Curtea de Apel Chișinău corect a reținut

faptul că Tatiana Socolova în cererea din 19 aprilie 2019, nu a invocat careva greșeli

sau omisiuni privitor la nume, calitate procesuală și nici alte erori materiale sau de

calcul evidente, admise la emiterea la emiterea deciziei din 26 februarie 2019.

La fel, Curtea de Apel Chișinău corect a reținut că motivele pentru care Tatiana

Socolova solicită emiterea unei hotărâri suplimentare nu se încadrează nici în

prevederile art. 250 din Codul de procedură civilă.

În această consecvență, Colegiul constată că decizia din 26 februarie 2018 a

Curții de Apel Chișinău nu conține greșeli sau omisiuni care țin de nume, calitatea

procesuală, orice alte erori materiale sau de calcul evidente.

La fel, argumentele Tatianei Socolova nu se încadrează în prevederile art. 250

din Codul de procedură civilă pentru a fi emisă o hotărâre suplimentară.

Astfel, Colegiul consideră justă concluzia Curții de Apel Chișinău că prin

cererea formulată, de fapt, Tatiana Socolova își exprimă dezacordul cu soluția

instanței de fond și a celei de recurs, insistând asupra adoptării unei decizii noi.

Iar, în aceste circumstanțe, Colegiul observă caracterul de o manieră abuzivă al

cererii din 19 aprilie 2019, intitulată cerere de recurs suplimentară și de corectare a

4

greșelilor, astfel că aceasta abordează în esență dezacordul Tatianei Socolova cu

soluția adoptată de instanțele de fond, ne putând fi justificat un interes special și

legitim al acesteia.

În esență, aceasta constituie o încercare de rejudecare, un „apel camuflat”, al

cărui scop a fost mai degrabă o nouă reexaminare decât o cerere de emitere a unei

decizii suplimentare și corectare a erorilor strecurate în decizia din 26 februarie 2019

a Curții de Apel Chișinău.

Colegiul reamintește, că pe calea îndreptării hotărârii nu se poate cere

corectarea unui aspect de fond a raporturilor dintre părți, completarea hotărârii sau

înlăturarea argumentelor nefavorabile din aceasta.

Deci, nu pot face obiect al procedurii de corectare erorile de fond, care pot fi

corectate doar prin intermediul căilor de atac.

Instituția corectării erorilor materiale poate fi aplicată în practică în scopul

remedierii acelor greșeli materiale care s-au comis în hotărâre la redactarea ei.

În acest context, Colegiul reiterează că în categoria erorilor materiale nu pot fi

incluse erorile ce vizează fondul cauzei, erori care se încadrează în categoria erorilor

de judecată, ce nu pot fi îndreptate decât prin exercitarea căilor de atac prevăzute de

Codul de procedură civilă.

Coroborând ipotezele relevate supra la normele legale ce guvernează instituția

corectării greșelilor și emiterii unei hotărâri suplimentare, Colegiul constată

temeinicia încheierii 6 august 2019 a Curții de Apel Chișinău și, respectiv, apreciază

alegațiile recurentei Tatiana Socolova ca fiind declarative, care evidențiază

caracterul lipsit de conținut al recursului și desprinde simplul fapt al dezacordului ei

cu soluția dată de instanța ierarhic inferioară, precum și lipsa temeiurilor legale de

declarare a recursului.

Din aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că încheierea contestată este

legală și întemeiată, motiv pentru care recursul declarat de către Tatiana Socolova

urmează a fi respins, cu menținerea încheierii.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Tatiana Socolova.

Se menține încheierea din 6 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în

cauza civilă intentată la demersul depus de executorul judecătoresc Nicolae Pașa cu

privire la constatarea legalității încheierii privind transmiterea dreptului de

proprietate asupra bunului imobil și anularea încheierii pin care a fost aplicat

sechestru asupra bunului imobil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

5