WOŁOSZ v. POLAND

Publicat la 3 octombrie 2022 PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 8341/20 Mariusz WOÄOSZ împotriva Poloniei depusă la 30 ianuarie 2020 comunicată la 14 septembrie 2022 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la condamnarea penală a reclamantului, un membru al Consiliului Municipal de Bytom și un membru al partidului politic al Platformei Civice. În 2016 și 2017, el a publicat pe pagina lui Facebook mai multe întârzieri care critică atunci primarul de Bytom, D.B., care a depus un proiect de lege privată de acuzare împotriva reclamantului. Reclamantul a fost considerat responsabil pentru difamarea D.B., ordonat să plătească o amendă de 900 de Zloty polonez (PLN) (aproximativ 225 euro (EUR)) și PLN 500 (aproximativ 125 EUR) către Crucea Roșie poloneză ca fiind o formă de daune punitive. A existat o interferență cu libertatea de exprimare a reclamanților, în sensul articolului 10 § 1 din Convenție (a se vedea Długołęcki v. Polonia , nr. 23806/03, 24 februarie 2009; Zybertowicz v. Polonia , nr. 59138/10, 17 ianuarie 2017; și Banaszczyk v. Polonia , nr. 66299/10, 21 decembrie 2021)? Dacă da, această interferență a fost legală și justificată în temeiul articolului 10 §

Published on 3 October 2022

FIRST SECTION

Application no. 8341/20

Mariusz WOŁOSZ

against Poland

lodged on 30 January 2020

communicated on 14 September 2022

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the criminal conviction of the applicant, a member of the Bytom City Council and a member of the Civic Platform political party. In 2016 and 2017 he published on his Facebook page several entries criticising the then Mayor of Bytom, D.B., who lodged a private bill of indictment against the applicant.

The applicant was found liable for defamation of D.B., ordered to pay a fine of 900 Polish Zlotys (PLN) (approximately 225 euros (EUR)) and PLN

500 (approximately EUR 125) to the Polish Red Cross as a form of punitive damages.

The applicant complains that his right to freedom of expression has been violated.

QUESTION TO THE PARTIES

Has there been an interference with the applicants’ freedom of expression, within the meaning of Article 10 §

1 of the Convention (see

Długołęcki v.

Poland

, no.

23806/03, 24 February 2009;

Zybertowicz v.

Poland

, no.

59138/10, 17 January 2017; and

Banaszczyk v.

Poland

, no.

66299/10, 21

December 2021)? If so, was that interference lawful and justified in terms of Article

10 §

2?