2r-490/19 — constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- restituirea cererii de apel
2r-490/19 — constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2r-490/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (C. Vîrlan)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Buhnaci, I. Cotruță, N. Simciuc)
DECIZIE
18 septembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Victor Burduh
Galina Stratulat
examinând recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Bejan
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea
încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei și a dreptului la executare
în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, și repararea prejudiciului moral,
împotriva încheierii din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
restituită cererea de apel depusă de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,
c o n s t a t ă:
La 07 decembrie 2018 Valeriu Bejan a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la
examinare în termen rezonabil a cauzei și a dreptului la executare în termen rezonabil
a hotărârii judecătorești, și repararea prejudiciului moral în sumă de 60000 de lei.
Prin hotărârea din 13 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a
admis parțial acțiunea; s-a constatat încălcarea dreptului lui Valeriu Bejan la
examinare și executare în termen rezonabil a hotărârii din 10 octombrie 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a încasat din contul bugetului de stat prin
intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Valeriu Bejan prejudiciul moral în
sumă de 6000 de lei; în rest cerințele au fost respinse.
La 26 martie 2019 Ministerul Justiției a declarat apel nemotivat împotriva
hotărârii din 13 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând
admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de
respingere integrală a acțiunii.
Prin încheierea din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs cererii
de apel depusă de Ministerul Justiției și s-a acordat apelantului termen până la 10 iunie
2019, ora 16.00 pentru prezentarea cererii de apel întocmite în conformitate cu
exigențele legii. Totodată s-a explicat apelantului că, în caz dacă nu va înlătura în
termen neajunsurile, cererea de apel cu actele anexate va fi restituită.
Prin încheierea din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea
de apel depusă de Ministerul Justiției al RM împotriva hotărârii din 13 martie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
La 28 iunie 2019 Ministerul Justiției a depus cerere de recurs împotriva încheierii
1
din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea
încheierii instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare.
În motivarea recursului a menționat că încheierea recurată este neîntemeiată și
pasibilă casării.
A menționat că încheierea din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care
nu s-a dat curs cererii de apel nu a fost recepționată de către recurent, or date în acest
sens nu sunt.
Totodată consideră că termenul de prezentare a apelului urmează a fi stabilit prin
indicarea unei date calendaristice care să coincidă cu data primei ședințe de judecată.
Altfel, în mod inexplicabil va fi determinată de către instanța de judecată data
recepționării actelor de dispoziție, lipsind dovada corespunzătoare.
Concomitent menționează că Codul de procedură civilă nu operează cu noțiunea
de apel motivat sau nemotivat. Astfel, este incert faptul calificării de către Curtea de
Apel Chișinău a cererii de apel depusă de Ministerul Justiției la 26 martie 2019 ca fiind
un apel ce nu conține motive de fapt și de drept, iar în consecință nu corespunde
prevederilor art.365 alin.(1) lit.d) Cod de procedură civilă.
În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 12 iunie
2019.
Materialele cauzei atestă că încheierea recurată a fost expediată în adresa părților
la 13 iunie 2019, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la
materialele cauzei lipsesc.
Astfel, recursul, declarat la data de 28 iunie 2019, este în termen.
Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins
cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza
copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,
fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după
ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să
mențină încheierea.
Materialele cauzei atestă că la 26 martie 2019 Ministerul Justiției al Republicii
Moldova a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 13 martie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii
primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea depusă de Valeriu
Bejan să fie respinsă integral ca neîntemeiată.
În conformitate cu art. 365 alin. (1) lit.d), (11 ), alin. (4) Cod de procedură civilă,
în cererea de apel se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.
Elementele cererii de apel prevăzute la alin. (1) lit. d), e) și h) pot fi incluse într-o
cerere de apel suplimentară depusă după data întocmirii hotărârii integrale. La cererea
de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxă.
În conformitate cu art.368 alin. (1) Cod de procedură civilă, dacă cererea de apel
nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără
plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului,
2
dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs
cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
Prin încheierea din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs cererii
de apel depusă de Ministerul Justiției și s-a acordat apelantului termen până la 10 iunie
2019, ora 16.00 pentru prezentarea cererii de apel întocmite în conformitate cu
exigențele legii. Totodată s-a explicat apelantului că, în caz dacă nu va înlătura în
termen neajunsurile, cererea de apel cu actele anexate va fi restituită.
În consecință Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 12 iunie 2019 a restituit
cererea de apel depusă de Ministerul Justiției, în baza art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de
procedură civilă, care stabilește că instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea
dacă, apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea
emisă în conformitate cu art. 368 alin.(1).
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră încheierea instanței de apel legală și întemeiată, deoarece apelantul
nu a îndeplinit în termenul stabilit indicațiile instanței expuse în încheierea din 14 mai
2019.
Aici, instanța de recurs reține prevederile art.110 din Cod de procedură civilă,
care statuează că termenul de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată
(judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte
persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de
procedură ori să încheie un ansamblu de acte.
În conformitate cu art.111 alin.(3) Cod de procedură civilă, termenul de
procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei
calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii
evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.
Conform art.113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură
încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de
judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua
actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.
După cum rezultă din actele cauzei încheierea din 14 mai 2019 a Curții de Apel
Chișinău prin care nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Ministerul Justiției și s-a
acordat apelantului termen până la 10 iunie 2019 ora 16.00 pentru prezentarea cererii
de apel motivate a fost expediată la 15 mai 2019, ora 12.58 în adresa Ministerului
Justiției al Republicii Moldova, pe adresa de e-mail secretariat@justice.gov.md, fiind
confirmată recepționarea (f.d.38).
În conformitate cu art.100 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de chemare
în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor
interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu
scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului
judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau
înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin
alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii
lui, precum și prin delegație judiciară.
Raportând normele citate supra la speță, Colegiul conchide că instanța de apel a
respectat prevederile legale privind comunicarea actului de procedură apelantului
Ministerului Justiției al Republicii Moldova, ceea ce se atestă prin confirmarea de
expediere a poștei electronice (f.d.38).
3
În aceste circumstanțe, se atestă neîntemeiat argumentul recurentul precum că nu
există date ce ar confirma recepționarea de către Ministerul Justiției al Republicii
Moldova a încheierii din 14 mai 2019 prin care nu s-a dat curs cererii de apel, or,
conform extrasului din poșta electronică a Curții de Apel Chișinău se confirmă
recepționarea de către Ministerul Justiției a încheierii date.
Drept urmare, Colegiul reține că recurentul cunoscând despre neajunsurile cererii
de apel și indicațiile date de instanța de apel în încheierea din 14 mai 2019, însă într-
un mod nejustificat, având la dispoziție termen până la 10 iunie 2019, nu a întreprins
acțiuni care ar dovedi intenția de a executa indicațiile instanței de apel.
Deasemena, Colegiul consideră irelevant și argumentul recurentului precum că
termenul de prezentare a apelului urmează a fi stabilit prin indicarea unei date
calendaristice care să coincidă cu data primei ședințe de judecată, altfel în mod
inexplicabil va fi determinată de către instanța de judecată data recepționării actelor
de dispoziție în lipsa dovezii corespunzătoare, or în prezenta speță, instanța de apel a
respectat cu strictețe prevederile art. 112, alin. (3) din Codul de procedură civilă,
stabilind data, precum și locul (cancelaria Curții de Apel Chișinău) până la care trebuie
efectuată acțiunea procesuală, iar partea care trebuie să o execute are obligația de a
îndeplini acțiunea respectivă până la data indicată în actul de dispoziție judecătoresc.
Termenul imperativ stabilit de către instanța de judecată este unul obligatoriu și
peremptoriu, asemenea celui prevăzut de lege.
Argumentul recurentului precum că Codul de procedură civilă nu operează cu
noțiunea de apel motivat sau nemotivat, Colegiul îl consideră neîntemeiat, deoarece
chiar dacă norma de drept procesual nu indică expres noțiunile de apel motivat sau
nemotivat, nu este de ignorat faptul că art. 365 Cod de procedură civilă stabilește
expres cuprinsul cererii de apel, inclusiv necesitatea indicării motivelor de fapt și de
drept pe care se întemeiază apelul.
În conexiunea celor menționate, se atestă justă soluția Curții de Apel Chișinău cu
privire la restituirea cererii de apel, or, recurentul/apelantul nu a prezentat în termenul
indicat de instanța de apel cererea de apel cu indicarea motivelor de fapt și de drept.
În conformitate cu art. 10 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă, sancțiunile
procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil,
care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de
îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă
a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi
invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de
participantul care are interes să o invoce.
Aici, instanța de recurs remarcă că, recurentul/apelantul a beneficiat de termen
suficient pentru a înlătura neajunsurile indicate de către instanța de apel și urma să
întreprindă toate măsurile necesare, de a-și asigura drepturile sale de acces la instanță,
fapt însă ignorat cu desăvârșire de către acesta.
Art.56 alin. (3) al Codului de procedură civilă, prevede expres că, participanții la
proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În
cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică
sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.
Respectiv, neîndeplinirea unui act de procedură este susceptibilă suportării de
către partea culpabilă a urmărilor nefavorabile stabilite de prevederile art. 368, 369
4
Cod de procedură civilă, exonerarea fiind inadmisibilă în condițiile stabilite de
reglementările procesuale civile în vigoare.
Ținând cont de cele evidențiate și având în vedere că, încheierea din 12 iunie
2019 a Curții de Apel Chișinău este adoptată în conformitate cu normele de drept
procedural, instanța de recurs o consideră legală și întemeiată, or, recurentul nu a
întreprins nici o acțiune de a înlătura neajunsurile menționate, în termenul indicat de
instanța de apel prin încheierea din 14 mai 2019.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin practica sa constantă a precizat
faptul că dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut (cauza Golder vs
United Kingdom din 21 februarie 1975), ci unul care poate implica anumite limitări
din partea statelor contractante.
Totodată, Colegiul relevă că soluția instanței de apel privind restituirea cererii de
apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul
prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeana pentru Apărarea Drepturilor Omului
și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că ține de obligația apelantului de a
lua măsurile necesare privind protejarea dreptului său de acces la instanță (Cauza Van
Harn vs Germania nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).
Reieșind din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea
instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt
neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Ministerul
Justiției și de a menține încheierea instanței de apel.
În conformitate cu art. 427, lit. a) , art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.
Se menține încheierea din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Bejan împotriva
Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării
dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei și a dreptului la executare în
termen rezonabil a hotărârii judecătorești, și repararea prejudiciului moral.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Victor Burduh
Galina Stratulat
5