2ra-1673/19 — constatarea nulitatii actelor, obligarea introducerii modificarilor, încasarea despăgubirilor morale

Dosarul nr. 2ra-1673/19 Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central (N. Berbec) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (G. Dașchevici, A. Panov, L. Bulgac) Î N C H E I E R E 18 septembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Maria Petrov reprezentată de avocatul Alexandru Macar și a recursului declarat de notarul public Victor Bicec, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Petrov împotriva notarului public Victor Bicec, intervenient accesoriu Serviciul Fiscal de Stat privind constatarea nulității actelor, obligarea introducerii modificărilor în Registrul dosarelor succesorale și a testamentelor, prin radiere și cererea reconvențională depusă de notarul public Victor Bicec împotriva Mariei Petrov, intervenient accesoriu Ministerul Justiției, Centrul Național Anticorupție, Serviciul Fiscal de Stat privind încasarea despăgubirilor morale, împotriva deciziei din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a menținut hotărârea din 08 februarie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, c o n s t a t ă : La 22 noiembrie 2017 Maria Petrov a adresat cerere de chemare în judecată împotriva notarului Victor Bicec, intervenient accesoriu Inspectoratul Fiscal de Stat Hîncești solicitând constatarea nulității absolute a declarației din 30 noiembrie 2009 înregistrată cu nr. 3894 autentificată de notarul Victor Bicec.

În motivarea acțiunii a indicat că la 21 septembrie 2009 Irina Manic a perfectat un testament, prin care i-a testat toată averea, testamentul fiind autentificat de către notarul Victor Bicec și înregistrat cu nr. 3279. A menționat că Irina Manic i-a fost vecină, de care a avut grijă până la plecarea acesteia la casa de bătrâni, comunicând până la decesul Iriniei din 14 decembrie 2014. Ulterior decesului, în termenul legal de 6 luni s-a adresat la notarul Victor Bicec cu cerere pentru deschiderea succesiunii, însă, prin răspunsul nr. 45 din 03 aprilie 2015 notarul a refuzat deschiderea succesiunii pe motiv că potrivit declarației nr. XXXX din XXXX Irina Manic a anulat testamentul întocmit în favoarea reclamantei.

1 A afirmat că a rămas profund surprinsă de faptul dat, deoarece Irina Manic nu i- a comunicat nimic despre anularea testamentului, iar careva relații de conflict nu au existat, purtându-i grija până la deces, motiv din care reclamanta a pus la dubiu pretinsa declarație invocată de notar. Or, semnătura din declarația nr. 3894 diferă esențial de cea din testamentul nr. 3279, precum și cea din procura din 21 septembrie 2009 eliberată de Irina Manic pe numele reclamantei. La 22 decembrie 2017, notarul Victor Bicec a depus împotriva Mariei Petrov cerere reconvențională, intervenient accesoriu Ministerul Justiției, Centrul Național Anticorupție, Inspectoratul Fiscal de Stat, solicitând încasarea de la Maria Petrov a prejudiciului moral mărime de 23 000 de lei, care i-a fost cauzat prin acțiunile ilegale ale reclamantei, cât și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reconvenționale a indicat că, la 30 noiembrie 2009 prin declarația depusă de cet. Irina Manic anul nașterii XXXX, a efectuat trei semnături prin care a anulat testamentul nr. XXXX din XXXX. A menționat că pe parcursul anului 2016 Maria Petrov a adresat cereri la Ministerul Justiției, Centrul Național Anticorupție pe faptul legiferării semnăturii Irinei Manic la revocarea testamentului. În urma acestor cereri a fost supus unui control la biroul notarial de către Centrul Național Anticorupție, fapt care i-a cauzat suferințe psihice, fiindu-i șterbită autoritatea de notar, în consecință pierzând un număr mare de clienți.

Prin cererea de majorare a pretențiilor, reclamanta Maria Petrov a solicitat obligarea notarului Victor Bicec de a introduce modificările în Registrul dosarelor succesorale și a testamentelor, prin radierea informației referitoare la revocarea testamentului perfectat de testatorul Irina Maric la XXXX, cu nr. XXXX, autentificat de notarul privat Victor Bicec. Prin hotărârea din 08 febraurie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Maria Petrov, la fel s-a respins și cererea reconvențională depusă de notarul public Victor Bicec. Prin decizia din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins apelurile declarate de Victor Bicec și Maria Petrov, și s-a menținut hotărârea din 08 februarie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central.

La 10 iulie 2019 (data de pe plicul poștal), Maria Petrov reprezentată de avocatul Alexandru Macar a declarat recurs împotriva hotărârii din 08 februarie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, și a deciziei din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea integrală hotărârii și a deciziei recurate, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată depusă de Maria Petrov să fie admisă integral și scoaterea de pe rol a cererii reconvenționale depuse de notarul public Victor Bicec (f.d. 168-175). În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu soluția instanțelor inferioare de judecată, invocând ca fiind neîntemeiată, precum și faptul că instanțele nu s-au expus asupra tuturor aspectelor și circumstanțelor esențiale cauzei.

La 17 iulie 2019 (data de pe plicul poștal), Victor Bicec a declarat recurs împotriva deciziei din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea integrală a hotărârii din 08 februarie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central și a deciziei recurate, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată depusă de Maria Petrov să fie admisă integral și admiterea cererii reconvenționale (f.d. 176-183). 2 În susținerea recursului a invocat prevederile art. 432 alin. (2) lit. a) și c) Cod de procedură civilă. În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu soluția instanțelor inferioare de judecată, reiterând circumstanțele de fapt invocate în cererea reconvențională.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 30 mai 2019. Materialele cauzei atestă faptul că decizia contestată a fost expediată părților la data de 10 iunie 2019 însă date despre recepționarea acesteia lipsesc, astfel, recursul declarat la 10 iulie 2019 (data de pe plicul poștal) de Maria Petrov și recursul declarat la 17 iulie 2019 (data de pe plicul poștal) de Victor Bicec, sunt în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Maria Petrov reprezentată de avocatul Alexandru Macar și a recursului declarat de notarul public Victor Bicec, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursului declarat de Maria Petrov reprezentată de avocatul Alexandru Macar și a recursului declarat de notarul public Victor Bicec, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursule declarate se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură 3 civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de Maria Petrov reprezentată de avocatul Alexandru Macar și recursul declarat de notarul public Victor Bicec, ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibile recursurile declarate de notarul public Victor Bicec și de către Maria Petrov reprezentată de avocatul Alexandru Macar. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 4