2ra-1673/19 — constatarea nulitatii actelor, obligarea introducerii modificarilor, încasarea despăgubirilor morale

Dosarul nr. 2ra-1673/19

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central (N. Berbec)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (G. Dașchevici, A. Panov, L. Bulgac)

Î N C H E I E R E

18 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Maria Petrov reprezentată de

avocatul Alexandru Macar și a recursului declarat de notarul public Victor Bicec,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Petrov

împotriva notarului public Victor Bicec, intervenient accesoriu Serviciul Fiscal de

Stat privind constatarea nulității actelor, obligarea introducerii modificărilor în

Registrul dosarelor succesorale și a testamentelor, prin radiere și cererea

reconvențională depusă de notarul public Victor Bicec împotriva Mariei Petrov,

intervenient accesoriu Ministerul Justiției, Centrul Național Anticorupție, Serviciul

Fiscal de Stat privind încasarea despăgubirilor morale,

împotriva deciziei din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

menținut hotărârea din 08 februarie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La 22 noiembrie 2017 Maria Petrov a adresat cerere de chemare în judecată

împotriva notarului Victor Bicec, intervenient accesoriu Inspectoratul Fiscal de Stat

Hîncești solicitând constatarea nulității absolute a declarației din 30 noiembrie 2009

înregistrată cu nr. 3894 autentificată de notarul Victor Bicec.

În motivarea acțiunii a indicat că la 21 septembrie 2009 Irina Manic a perfectat

un testament, prin care i-a testat toată averea, testamentul fiind autentificat de către

notarul Victor Bicec și înregistrat cu nr. 3279.

A menționat că Irina Manic i-a fost vecină, de care a avut grijă până la plecarea

acesteia la casa de bătrâni, comunicând până la decesul Iriniei din 14 decembrie 2014.

Ulterior decesului, în termenul legal de 6 luni s-a adresat la notarul Victor Bicec

cu cerere pentru deschiderea succesiunii, însă, prin răspunsul nr. 45 din 03 aprilie

2015 notarul a refuzat deschiderea succesiunii pe motiv că potrivit declarației nr.

XXXX din XXXX Irina Manic a anulat testamentul întocmit în favoarea reclamantei.

1

A afirmat că a rămas profund surprinsă de faptul dat, deoarece Irina Manic nu i-

a comunicat nimic despre anularea testamentului, iar careva relații de conflict nu au

existat, purtându-i grija până la deces, motiv din care reclamanta a pus la dubiu

pretinsa declarație invocată de notar. Or, semnătura din declarația nr. 3894 diferă

esențial de cea din testamentul nr. 3279, precum și cea din procura din 21 septembrie

2009 eliberată de Irina Manic pe numele reclamantei.

La 22 decembrie 2017, notarul Victor Bicec a depus împotriva Mariei Petrov

cerere reconvențională, intervenient accesoriu Ministerul Justiției, Centrul Național

Anticorupție, Inspectoratul Fiscal de Stat, solicitând încasarea de la Maria Petrov a

prejudiciului moral mărime de 23 000 de lei, care i-a fost cauzat prin acțiunile ilegale

ale reclamantei, cât și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reconvenționale a indicat că, la 30 noiembrie 2009 prin

declarația depusă de cet. Irina Manic anul nașterii XXXX, a efectuat trei semnături

prin care a anulat testamentul nr. XXXX din XXXX.

A menționat că pe parcursul anului 2016 Maria Petrov a adresat cereri la

Ministerul Justiției, Centrul Național Anticorupție pe faptul legiferării semnăturii

Irinei Manic la revocarea testamentului. În urma acestor cereri a fost supus unui

control la biroul notarial de către Centrul Național Anticorupție, fapt care i-a cauzat

suferințe psihice, fiindu-i șterbită autoritatea de notar, în consecință pierzând un

număr mare de clienți.

Prin cererea de majorare a pretențiilor, reclamanta Maria Petrov a solicitat

obligarea notarului Victor Bicec de a introduce modificările în Registrul dosarelor

succesorale și a testamentelor, prin radierea informației referitoare la revocarea

testamentului perfectat de testatorul Irina Maric la XXXX, cu nr. XXXX, autentificat

de notarul privat Victor Bicec.

Prin hotărârea din 08 febraurie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Maria Petrov, la fel s-a respins și

cererea reconvențională depusă de notarul public Victor Bicec.

Prin decizia din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins apelurile

declarate de Victor Bicec și Maria Petrov, și s-a menținut hotărârea din 08 februarie

2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central.

La 10 iulie 2019 (data de pe plicul poștal), Maria Petrov reprezentată de avocatul

Alexandru Macar a declarat recurs împotriva hotărârii din 08 februarie 2019 a

Judecătoriei Hîncești, sediul Central, și a deciziei din 30 mai 2019 a Curții de Apel

Chișinău solicitând casarea integrală hotărârii și a deciziei recurate, cu pronunțarea

unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată depusă de Maria Petrov să

fie admisă integral și scoaterea de pe rol a cererii reconvenționale depuse de notarul

public Victor Bicec (f.d. 168-175).

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu soluția instanțelor inferioare

de judecată, invocând ca fiind neîntemeiată, precum și faptul că instanțele nu s-au

expus asupra tuturor aspectelor și circumstanțelor esențiale cauzei.

La 17 iulie 2019 (data de pe plicul poștal), Victor Bicec a declarat recurs

împotriva deciziei din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea

integrală a hotărârii din 08 februarie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central și a

deciziei recurate, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în

judecată depusă de Maria Petrov să fie admisă integral și admiterea cererii

reconvenționale (f.d. 176-183).

2

În susținerea recursului a invocat prevederile art. 432 alin. (2) lit. a) și c) Cod de

procedură civilă.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu soluția instanțelor inferioare

de judecată, reiterând circumstanțele de fapt invocate în cererea reconvențională.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 30 mai 2019.

Materialele cauzei atestă faptul că decizia contestată a fost expediată părților la

data de 10 iunie 2019 însă date despre recepționarea acesteia lipsesc, astfel, recursul

declarat la 10 iulie 2019 (data de pe plicul poștal) de Maria Petrov și recursul declarat

la 17 iulie 2019 (data de pe plicul poștal) de Victor Bicec, sunt în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Maria Petrov reprezentată de

avocatul Alexandru Macar și a recursului declarat de notarul public Victor Bicec,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursului declarat de Maria Petrov reprezentată de

avocatul Alexandru Macar și a recursului declarat de notarul public Victor Bicec, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursule declarate se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

3

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din

recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Maria Petrov reprezentată de avocatul Alexandru

Macar și recursul declarat de notarul public Victor Bicec, ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de notarul public Victor Bicec și

de către Maria Petrov reprezentată de avocatul Alexandru Macar.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

4