2ra-12/21 — Anularea testamentului

2ra-12/21 — Anularea testamentului (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-12/21

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central (jud.: N.Berbec)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: N.Budăi, A.Malîi, V.Sîrbu)

D E C I Z I E

14 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Xxxxx Xxxxxxxxx, reprezentată de

avocatul Veronica Pascal,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă către Xxxxx

Xxxxxxxxx împotriva lui Vasile Xxxxxxxxx, persoana interesată Inspectoratul

Fiscal de Stat Hîncești și notarul public Veronica Macar cu privire la repunerea în

termen, constatarea faptului acceptării succesiunii, recunoașterea valabilității

testamentului și anularea testamentului, și

cererea reconvențională depusă de Vasile Xxxxxxxxx împotriva Vasilisei

Xxxxxxxxx, persoane interesate Inspectoratul Fiscal de Stat Hîncești și notarul

public Veronica Macar cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii și

anularea testamentului,

împotriva deciziei din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 29 septembrie 2016 Xxxxx Xxxxxxxxx a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Vasile Xxxxxxxxx, persoana interesată Inspectoratul Fiscal

de Stat Hîncești și notarul public Veronica Macar cu privire la repunerea în termen,

constatarea faptului acceptării succesiunii, recunoașterea valabilității testamentului

și anularea testamentului.

În motivarea acțiunii a indicat că este nepoata defunctei Xxxxx Xxxxxxxxx,

care la momentul decesului era proprietara casei cu teren aferent amplasată în s.

Perenui, raionul Hîncești, cu numărul cadastral xxxxxxxxx, suprafața de 0,2204 ha;

bunul imobil cu numărul cadastral xxxxxxxxx.xx; grădina cu numărul cadastral

xxxxxxxxx cu suprafața de 0,0625 ha, terenurile agricole identificate prin titlurile de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numerele cadastrale xxxxxxxxx cu

suprafața de 0,2419 ha, nr. xxxxxxxxx cu suprafața de 0,1969 ha, nr. xxxxxxxxx cu

suprafața de 0,049 ha și nr. xxxxxxxxx cu suprafața de 0,3695 ha.

La xx xxxxxxxx xxxx, în s. Xxxxxxxxx, raionul Hâncești bunica sa Xxxxx

Xxxxxxxxx a decedat, iar din anul xxxx și până la data înaintării acțiunii actele cu

1

privire la moștenire în privința patrimoniului succesoral lăsat de aceasta nu au fost

perfectate din diferite motive întemeiate.

Deoarece la xx xxxxxxxx xxxx, Xxxxx Xxxxxxxxx prin testamentul nr. 25,

perfectat de Primăria s. Xxxxxxx, raionul Hâncești, i-a testat toată masa succesorală,

în anul 2015 s-a adresat notarului public Veronica Macar pentru deschiderea

procedurii de succesiune, însă acesta i-a comunicat că a expirat termenul de

prescripție și că există și un alt testament întocmit de Xxxxx Xxxxxxxxx pe numele

lui Vasile Xxxxxxxxx, fiind deja deschisă procedura de succesiune pe numele

acestuia.

A menționat că, la data de 6 mai 2015, într-un alt litigiu Vasile Xxxxxxxxx a

depus o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat constatarea faptului

acceptării succesiunii de către acesta a masei succesorale rămase în urma defunctei

Xxxxx Xxxxxxxxx, dar care prin încheierea din 13 august 2015 a Judecătoriei

Hâncești a fost scoasă de pe rol.

A relatat că după decesul bunicii sale Xxxxx Xxxxxxxxx, administrează,

întreține, prelucrează pământul și achită impozitele pentru bunurile imobile, astfel

încât prin prisma art. 1516 alin. (4) Cod civil, a acceptat de fapt succesiunea, inclusiv

în contextul în care masa succesorală rămasă după decesul Vasilisei Xxxxxxxxx a

fost testată reclamantei prin ultima voință a acesteia, exprimată prin testamentul

înregistrat cu nr. 25 din 27 xxxxxxxx xxxx, pe care îl consideră legal, acesta fiind

perfectat în conformitate cu prevederile art. art. 1458 lit. b), art. 1460 și art. 1461

Cod civil.

Testamentul nr. xxxx din 14 februarie xxxx întocmit pe numele lui Vasile

Xxxxxxxxx este afectat de nulitate, deoarece la momentul perfectării acestuia Xxxxx

Xxxxxxxxx se simțea rău, primea xxxxxxxxx, iar într-o zi, din spusele defunctei,

sub pretextul că Vasile Xxxxxxxxx și soția acestuia Elena Xxxxxxxxx o vor duce la

consultație la medic, după consultația medicului la policlinica din or. Hâncești au

dus-o la notar unde a semnat ceva, dar nu știa și nu a înțeles ce anume a semnat,

fiind sub xxxxxxxxx unor xxxxxxxxx și ulterior, când a conștientizat cele întâmplate

și pentru a repara greșeala, a decis să meargă din nou să perfecteze un alt testament

pe care l-a întocmit la Primăria s. Xxxxxxxxx, raionul Hâncești.

Cu trimitere la art. 1465 Cod civil, reclamanta a remarcat că testamentul deținut

de Vasile Xxxxxxxxx este datat cu 14 februarie xxxx, iar cel deținut de aceasta cu

27 xxxxxxxx xxxx și prin întocmirea acestui testament a fost revocat testamentul

vechi.

A solicitat Xxxxx Xxxxxxxxx repunerea în termen, admiterea acțiunii,

constatarea faptului acceptării succesiunii rămase după decesul Vasilisei

Xxxxxxxxx, recunoașterea valabilității testamentului nr. 25 din 27 xxxxxxxx xxxx

eliberat de Primăria s. Xxxxxxx, raionul Hâncești și declararea nulității

testamentului perfectat pe numele lui Vasile Xxxxxxxxx, înregistrat la notarul public

Veronica Macar cu nr. xxxx din 14 februarie xxxx.

Pe parcurusl examinării cauzei, la 7 xxxxxxxx 2016, Vasile Xxxxxxxxx a depus

cerere reconvențională împotriva Vasilisei Xxxxxxxxx, persoane interesate

Inspectoratul Fiscal de Stat Hâncești și notarul public Veronica Macar cu privire la

constatarea faptului acceptării succesiunii și anularea testamentului.

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că la 28 xxxxxxxx xxxx, a

decedat Xxxxx Xxxxxxxxx, cu ultimul domiciliu în s. Xxxxxxxxx, raionul Hâncești.

Cu ultima era în relații foarte bune, o ajuta împreună cu familia și a avut grijă de ea

2

pe parcursul ultimilor zece ani, deoarece copii și rudele apropiate nu manifestau

niciun interes față de ea și necesitățile acesteia.

Astfel, la 14 februarie xxxx, defuncta Xxxxx Xxxxxxxxx i-a testat toată averea

sa, fapt confirmat prin testamentul întocmit și autentificat de notarul public Veronica

Macar, iar după decesul Vasilisei Xxxxxxxxx a rămas averea succesorală alcătuită

din casa de locuit cu numărul cadastral xxxxxxxxx.01 cu terenul aferent cu suprafața

de 0,2204 ha cu numărul cadastral xxxxxxxxx, situată în s. Xxxxxxxxx, raionul

Hâncești; grădini cu numărul cadastral xxxxxxxxx cu suprafața de 0,0625 ha;

terenuri agricole cu numerele cadastrale xxxxxxxxx cu suprafața de 0,049 ha, nr.

xxxxxxxxx cu suprafața de 02419 ha, nr. xxxxxxxxx cu suprafața de 0,1969 ha și nr.

xxxxxxxxx cu suprafața de 0,3695 ha.

În toată perioada după decesul defunctei dânsul a continuat să aibă grijă de casă

și de terenul adiacent, a prelucrat terenurile agricole, a achitat impozitul, fapt

confirmat prin chitanțele de recepție a plăților fiscale anexate și până în prezent

continuă să aibă grijă de averea succesorală care i-a fost testată conform

testamentului.

A menționat că fiind indus în eroare de rudele Vasilisei Xxxxxxxxx, precum că

există un alt testament, iar testamentul pe numele său nu mai este valabil, nu s-a

adresat în termen pentru a deschide dosar de moștenire în baza testamentului nr.

xxxx din 14 februarie xxxx.

Totodată, în fața Primăriei în prezența polițistului de sector, de către rudele

defunctei Xxxxx Xxxxxxxxx a fost declanșat un conflict în rezultatul căruia ultimii

au rupt în bucăți testamentul perfectat pe numele său, astfel împiedicându-l de a se

adresa cu el la notar.

Ulterior, a aflat că testamentul pe numele Vasilisei Xxxxxxxxx a fost întocmit

de către Primăria s. Xxxxxxx, raionul Hâncești chiar cu o zi înainte de decesul

testatorului Xxxxx Xxxxxxxxx, testamentul fiind datat cu 27 xxxxxxxx xxxx, iar

decesul a survenit la 28 xxxxxxxx xxxx.

A considerat că acest testament trezește dubii în ce privește deplinătatea

memoriei, conștientizării însemnătății actului semnat de către testator, precum și

faptul că testamentul pe numele său este semnat personal în prezența notarului de

către Xxxxx Xxxxxxxxx, iar în testamentul pe numele Vasilisei Xxxxxxxxx, în locul

testatorului s-au semnat doi martori - Sergiu Sîrbu și Larisa Sîrbu, pe motiv că

Xxxxx Xxxxxxxxx este analfabetă, fapt ce nu corespunde adevărului.

A mai indicat că Sergiu Sîrbu și Larisa Sîrbu erau tutorii Vasilisei Xxxxxxxxx

și erau persoane cointeresate, din aceste motive testamentul respectiv urmează a fi

declarat nul. După ce a aflat despre circumstanțele menționate, a mers la notarul

Veronica Macar pentru a depune cerere de deschidere a dosarului de moștenire.

Astfel, la 4 xxxxxxxx 2014 s-a adresat cu cerere de a fi inclus în cercul de

moștenitori ai defunctei Xxxxx Xxxxxxxxx, având calitatea de moștenitor

testamentar în temeiul testamentului nr. xxxx din 14 februarie xxxx, iar la 21 aprilie

2015, notarul public Veronica Macar a emis încheierea de refuz a executării

acțiunilor notariale cu mențiunea de adresare în instanța de judecată.

Fiind în situația de folosire și administrare a bunurilor imobile din averea

succesorală a defunctei Xxxxx Xxxxxxxxx, se află în imposibilitate de a înregistra

dreptul de proprietate asupra bunurilor menționate.

A solicitat Vasile Xxxxxxxxx admiterea cererii reconvenționale, constatarea

faptului acceptării succesiunii după decesul Vasilisei Xxxxxxxxx, declararea

3

nulității testamentului nr. 25 din 27 xxxxxxxx xxxx eliberat de Primăria s. Xxxxxxx,

raionul Hâncești și constatarea locului deschiderii succesiunii după decesul Vasilisei

Xxxxxxxxx s. Xxxxxxxxx, raionul Hâncești.

Prin hotărârea din 4 octombrie 2017 a Judecătoriei Hîncești sediul Central, a

fost admisă acțiunea depusă de Xxxxx Xxxxxxxxx. S-a constatat faptul acceptării

succesiunii de către Xxxxx Xxxxxxxxx după decesul bunicii Xxxxx Xxxxxxxxx

decedată la 28 xxxxxxxx xxxx. S-a constatat nulitatea testamentului nr. xxxx din 14

februarie xxxx emis pe numele lui Vasile Xxxxxxxxx din data întocmirii

testamentului nr. 25 din 27 xxxxxxxx xxxx pe numele Vasilisei Xxxxxxxxx. S-a

respins cererea reconvențională depusă de Vasile Stropșca ca fiind neîntemeiată.

Prin încheierea din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost ridicată

cauza de la examinare în ordine de apel și remisă Judecătoriei Hîncești sediul central

pentru pronunțarea unei hotărâri suplimentare.

Prin hotărârea suplimentară din 30 iulie 2018 a Judecătoriei Hîncești sediul

Central, a fost constatată valabilitatea testamentului nr. 25 din 27 xxxxxxxx xxxx

autentificat de secretarul Consiliului comunal Xxxxxxx r-nul Hîncești, Sofia Toma.

Prin decizia din 20 xxxxxxxx 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Vasile Xxxxxxxxx, casată hotărârea din 4 octombrie 2017 și

hotărârea suplimentară din 30 iulie 2018 a Judecătoriei Hîncești sediul Central,

încheierile din 27 iulie 2018 și 30 iulie 2018 a Judecătoriei Hîncești sediul Central

și emisă o nouă hotărâre prin care a fost respinsă cererea de repunere în termenul de

prescripție extinctivă înaintată de Xxxxx Xxxxxxxxx. A fost respinsă cerința

formulată de Xxxxx Xxxxxxxxx cu privire la anularea testamentului perfectat pe

numele lui Vasile Xxxxxxxxx înregistrat de notarul public Veronica Macar cu nr.

xxxx din 14 februarie xxxx ca fiind depusă cu omiterea neîntemeiată a termenului

de prescripție extinctivă. Au fost respinse cerințele formulate de Xxxxx Xxxxxxxxx

cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii rămase după decesul

defunctei Xxxxx Xxxxxxxxx de către Xxxxx Xxxxxxxxx, recunoașterea valabilității

testamentului nr. 25 din 27 xxxxxxxx xxxx eliberat de Primăria sat. Xxxxxxx r-nul

Hîncești ca fiind neîntemeiate.

A fost admisă cererea reconvențională înaintată de Vasile Xxxxxxxxx. S-a

declarat nul testamentul nr. 25 din 27 xxxxxxxx xxxx întocmit pe numele Vasilisei

Xxxxxxxxx de către secretarul Consiliului comunal Xxxxxxxxx r-nul Hîncești,

Sofia Toma. S-a constatat faptul acceptării succesiunii testamentare după defuncta

Xxxxx Xxxxxxxxx de către Vasile Xxxxxxxxx, cu indicarea locului deschiderii

succesiunii în sat. Xxxxxxxxx, r. Hîncești.

S-a încasat din contul Vasilisei Xxxxxxxxx în beneficiul lui Vasile Xxxxxxxxx

suma de 788 de lei cu titlu de taxă de stat și 7 000 de lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică.

Prin încheierea din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost corectată

eroarea materială din partea motivată a deciziei din 20 xxxxxxxx 2018 a Curții de

Apel Chișinău și încheierii din 26 aprilie 2018, prin înlocuirea sintagmei din

„Stroșa” în „Xxxxxxxxx”, precum și din „Țapeș Vitalie” în „Xxxxxxxxx Xxxxx”.

Prin decizia din 24 xxxxxxxx 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Xxxxx Xxxxxxxxx, s-a casat integral decizia din 20 xxxxxxxx

2018 a Curții de Apel Chișinău cu trimiterea cauzei la rejudecare.

Prin decizia din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Vasile Xxxxxxxxx. S-a casat hotărârea Judecătoriei Hâncești sediul

4

Central din 4 octombrie 2017 și hotărârea suplimentară a Judecătoriei Hâncești

sediul Central din 30 iulie 2018 și s-a emis o nouă hotărâre prin care: s-a respins

cererea de repunere în termenul de prescripție extinctivă înaintată de către Xxxxx

Xxxxxxxxx; s-a respins ca fiind depusă cu omiterea neîntemeiată a termenului de

prescripție cerința formulată de Xxxxx Xxxxxxxxx privind anularea testamentului

perfectat pe numele lui Vasile Xxxxxxxxx, înregistrat de notarul public Veronica

Macar cu nr. xxxx din 14 februarie xxxx; s-au respins ca neîntemeiate cerințele

formulate de Xxxxx Xxxxxxxxx privind constatarea faptului acceptării succesiunii

rămase după decesul defunctei Xxxxx Xxxxxxxxx de către Xxxxx Xxxxxxxxx și

recunoașterea valabilității testamentului nr. 25 din 27 xxxxxxxx xxxx, eliberat de

Primăria satului Xxxxxxx. S-a admis cererea reconvențională înaintată de Vasile

Xxxxxxxxx împotriva Vasilisei Xxxxxxxxx, persoane interesate Inspectoratul Fiscal

de Stat Hîncești și notarul public Veronica Macar cu privire la constatarea faptului

acceptării succesiunii rămase după decesul defunctei Vasuilisa Xxxxxxxxx, anularea

testamentului nr.25 din 27 xxxxxxxx xxxx, eliberat de Primăria satului Xxxxxxx; s-

a declarat nul testamentul nr.25 din 27 xxxxxxxx xxxx, întocmit pe numele Vasilisei

Xxxxxxxxx, de către secretarul consiliului comunal Sofia Toma, satul Xxxxxxxxx,

raionul Hâncești; s-a constatat faptul acceptării succesiunii testamentare după

defuncta Xxxxx Xxxxxxxxx de către Vasile Xxxxxxxxx, cu identificarea locului

deschiderii succesiunii în satul Xxxxxxxxx, raionul Hâncești. S-a încasat din contul

Vasilisei Xxxxxxxxx în beneficiul lui Vasile Xxxxxxxxx suma de 788 de lei cu titlu

de taxă de stat la depunerea acțiunii reconvenționale și la depunerea cererii de apel

și suma de 7 000 de lei cu tiltu de cheltuieli de asistență juridică.

La 23 iulie 2020, Xxxxx Xxxxxxxxx, reprezentată de avocatul Veronica Pascal

a declarat recurs împotriva deciziei din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia aplicată și a ignorat prevederile art. 1516 alin. (3) Cod civil, în vigoare până

la 1 martie 2019, potrivit căruia succesiunea se consideră acceptată cînd moștenitorul

depune la notar o declarație de acceptare a succesiunii sau a intrat în posesiunea

patrimoniului succesoral. Instanța de apel nu a ținut cont că acțiunea de bază este

constatarea succesiunii, depusă în termen și a ignorat examinarea acestei pretenții de

bază și a examinat cerința subsidiară.

A menționat că fiind invocată tardivitatea asupra cerinței de constatare a

succesiunii depusă de Vasile Xxxxxxxxx, fără a fi examinată cererea de repunere în

termen, instanța de apel s-a pronunțat asupra fondului cererii. Anterior, prin

încheierea nr. 99 din 21 aprilie 2015 a notarului Veronica Macar, s-a refuzat

includerea lui Vasile Xxxxxxxxx în lista moștenitorilor testamentari a patrimoniului

succesoral pe motivul omiterii termenului de prescripție. Această încheiere nu a fost

contestată în ordine contenciosului adminsitrativ.

A relatat că, anterior mai fost înaintată o acțiune similară care la 13 august 2015

a fost scoasă de pe rol de către instanța de fond.

Cerința de nulitate a testamentului a fost admisă pe faptul nesemnării

testamentului de către defunctă, fiind ignorate semnăturile celor doi martori conform

art. 1460 Cod civil.

A solicitat Xxxxx Xxxxxxxxx, reprezentată de avocatul Veronica Pascal

casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

5

Examinând recursul declarat de Xxxxx Xxxxxxxxx, reprezentată de avocatul

Veronica Pascal, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 11 iunie 2020

și a fost expediată în adresa participanților la proces la data de 3 iulie 2020 (vol.II,

f.d.243). Astfel, recursul declarat de Xxxxx Xxxxxxxxx, reprezentată de avocatul

Veronica Pascal la data de 23 iulie 2020 prin intermediul oficiului poștal, este în

termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

La 7 august 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 14 septembrie 2020, Vasile Xxxxxxxxx, reprezentat de avocatul Dinu

Șișianu a depus referință prin care a solicitat de a respinge ca inadmisibil recursul

declarat de Xxxxx Xxxxxxxxx.

Prin încheierea din 18 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de către Xxxxx Xxxxxxxxx, reprezentată de avocatul Veronica Pascal, s-a

considerat admisibil fiind transmis pentru a fi examinat în fond.

În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Conform art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul declarat

împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în

baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra

noi dovezi.

Potrivit art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Examinând recursul declarat de către Xxxxx Xxxxxxxxx, reprezentată de

avocatul Veronica Pascal în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează

despre necesitatea admiterii recursului, de a casa decizia instanței de apel și de a

menține hotărârea din 4 octombrie 2017 a Judecătoriei Hîncești și hotărârea

suplimentară din 30 iulie 2018 a Judecătoriei Hîncești sediul Central.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Conform art. 432 alin. (2) lit. a și c) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

6

instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat

în mod eronat legea.

Conform art. 118 alin. (1), (3) și (4) Cod de procedură civilă, fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea justă a cauzei sânt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți

la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate.

Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

Art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că, la deliberarea

hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea

acțiunii.

După cum urmează din actele cauzei, la data de 14 februarie xxxx Xxxxx

Xxxxxxxxx a întocmit testamentul potrivit căruia dânsa a testat toată averea sa, care

în ziua decedării sale îi va aparține, din ce n-ar fi alcătuită și unde nu s-ar afla, lui

Xxxxxxxxx Vasile, testamentul fiind înregistrat la notarul Macar Veronica la data

de 14 februarie xxxx cu nr. xxxx (f.d. 38).

Ulterior, la data de 27 xxxxxxxx xxxx Xxxxx Xxxxxxxxx a testat toată averea

sa nepoatei Xxxxx Xxxxxxxxx, născută la 25 iulie 1994. Testamentul dat a fost

întocmit de către Secretarul Consiliului comunal Toma Sofia, în prezența martorilor

Serjiu Sîrbu și Larisa Sîrbu la data de 27 xxxxxxxx xxxx și înregistrat cu nr. 25

(vol.I, f.d. 11).

La data de 29 septembrie 2016, Xxxxx Xxxxxxxxx a depus cerere de chemare

în judecată împotriva lui Vasile Xxxxxxxxx, persoana interesată Inspectoratul Fiscal

de Stat Hîncești și notarul public Veronica Macar cu privire la repunerea în termen,

constatarea faptului acceptării succesiunii, recunoașterea valabilității testamentului

din 27 xxxxxxxx xxxx și anularea testamentului din 14 februarie xxxx.

La data de 7 xxxxxxxx 2016, Vasile Xxxxxxxxx a depus cerere reconvențională

împotriva Vasilisei Xxxxxxxxx, persoane interesate Inspectoratul Fiscal de Stat

Hâncești și notarul public Veronica Macar cu privire la constatarea faptului

acceptării succesiunii și anularea testamentului din 27 xxxxxxxx xxxx.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Hîncești prin hotărârea

din 4 octombrie 2017, a admis acțiunea depusă de Xxxxx Xxxxxxxxx, a constatat

faptul acceptării succesiunii de către Xxxxx Xxxxxxxxx după decesul bunicii Xxxxx

Xxxxxxxxx, a constatat nulitatea testamentului nr. xxxx din 14 februarie xxxx emis

pe numele lui Vasile Xxxxxxxxx din data întocmirii testamentului nr. 25 la 27

xxxxxxxx xxxx pe numele Vasilisei Xxxxxxxxx și a respins cererea reconvențională

depusă de Vasile Stropșca ca fiind neîntemeiată.

Prin hotărârea suplimentară din 30 iulie 2018 a Judecătoriei Hîncești sediul

Central, a fost constatată valabilitatea testamentului nr. 25 din 27 xxxxxxxx xxxx

autentificat de secretarul Consiliului comunal Xxxxxxx r-nul Hîncești, Sofia Toma.

Instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, prin decizia din 11 iunie

7

2020, a admis apelul declarat de Vasile Xxxxxxxxx, a casat hotărârea Judecătoriei

Hâncești sediul Central din 4 octombrie 2017 și hotărârea suplimentară a

Judecătoriei Hâncești sediul Central din 30 iulie 2018 și a emis o nouă hotărâre prin

care: a respins cererea de repunere în termenul de prescripție extinctivă înaintată de

către Xxxxx Xxxxxxxxx, a respins ca fiind depusă cu omiterea neîntemeiată a

termenului de prescripție cerința formulată de Xxxxx Xxxxxxxxx privind anularea

testamentului perfectat pe numele lui Vasile Xxxxxxxxx, înregistrat de notarul

public Veronica Macar cu nr. xxxx din 14 februarie xxxx, a respins ca neîntemeiate

cerințele formulate de Xxxxx Xxxxxxxxx privind constatarea faptului acceptării

succesiunii rămase după decesul defunctei Xxxxx Xxxxxxxxx de către Xxxxx

Xxxxxxxxx și recunoașterea valabilității testamentului nr. 25 din 27 xxxxxxxx xxxx,

eliberat de Primăria satului Xxxxxxx, a admis cererea reconvențională înaintată de

Vasile Xxxxxxxxx și a declarat nul testamentul nr.25 din 27 xxxxxxxx xxxx întocmit

pe numele Vasilisei Xxxxxxxxx, de către secretarul consiliului comunal Sofia Toma,

satul Xxxxxxx, raionul Hâncești, a constatat faptul acceptării succesiunii

testamentare după defuncta Xxxxx Xxxxxxxxx de către Vasile Xxxxxxxxx, cu

identificarea locului deschiderii succesiunii în satul Xxxxxxxxx, raionul Hâncești.

A încasat din contul Vasilisei Xxxxxxxxx în beneficiul lui Vasile Xxxxxxxxx suma

de 788 de lei cu titlu de taxă de stat la depunerea acțiunii reconvenționale și a cererii

de apel și 7 000 de lei cu tiltu de cheltuieli de asistență juridică.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că instanța de apel la emiterea deciziei nu a aplicat legea care

trebuia aplicată și a interpretat și a interpretat în mod eronat legea.

Conform art. 1458 Cod civil, în redacția de pînă la 1 martie 2019, testamentul

poate fi întocmit doar în una din următoarele forme: a) olograf – scris în întregime

personal, datat și semnat de testator; b) autentic – autentificat notarial, precum și

asimilat cu cel autentificat notarial; c) mistic – scris în întregime, datat și semnat de

testator, strîns și sigilat și apoi prezentat notarului, care aplică inscripția de

autentificare pe plic și îl semnează împreună cu testatorul.

Conform art. 39 alin. (1) lit. q) din Legea nr. 436 din 28 xxxxxxxx 2006 cu

privire la administrația publică locală, în redacția din 9 septembrie xxxx, secretarul

îndeplinește, sub autoritatea primarului, următoarele atribuții de bază: îndeplinește

acte notariale conform Legii cu privire la notariat.

Conform art. 37 lit. d) din Lega , cu privire la notariat, nr. 1453 din 8 noiembrie

xxxx, în redacția Legii din 15 iulie xxxx, persoanele cu funcție de răspundere

abilitate ale autorităților administrației publice locale îndeplinesc următoarele acte

notariale: autentificarea testamentelor.

Conform art. 1465 lit. a) Cod civil, în redacția Legii nr. 113 din 18 xxxxxxxx

2009, testatorul poate modifica sau revoca testamentul în orice moment prin

întocmirea unui nou testament, care revocă în mod direct, total sau parțial,

testamentul anterior ce contravine noului testament.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție menționează că instanța de fond corect a conchis și a aplicat prevederile

art. 1465 lit. a) Cod civil, în redacția Legii nr. 113 din 18 xxxxxxxx 2009.

Prin întocmirea unui nou testament, testatorul stabilește cercul moștenitorilor

testamentari și dispune în alt mod de bunurile sale. Dacă testamentul posterior

contravine deplin testamentului anterior, atunci primul testament se consideră deplin

revocat. Noul testament anulează deplin primul testament, iar la moștenire va fi

8

chemată nepoata în baza celui de al doilea testament, care deplin anulează primul

testament.

Din aceste considerente, instanța de fond corect a concluzionat despre

necesitatea respingerii acțiunii reconvenționale depusă de Vasile Xxxxxxxxx

privind anularea testamentului.

Cu referire la cerința lui Vasile Xxxxxxxxx privind constatarea faptului

acceptării succeiunii, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de fond corect a concluzionat

asupra netemeiniciei acestei acțiuni, rezultând din probele administrate la speță în

raport cu circumstanțele cauzei și normele de drept material și procedural aplicabile

litigiului dedus judecății.

Or, potrivit declarațiilor martorilor se denotă că, Xxxxx Xxxxxxxxx a locuit cu

bunica sa Xxxxx Xxxxxxxxx atât în timpul vieții acesteia, cât și după decesul ei, a

prelucrat terenurile, a achitat taxele și impozitele, adică a intrat în posesiunea

patrimoniului succesoral.

Fiul defunctei Gheorghe Xxxxxxxxx a declarat că, cunoaște despre testamentul

mamei sale prin care a testat toată averea nepoatei Xxxxx Xxxxxxxxx, precum și că

nu are careva pretenții în privința ultimei.

Fiind audiați în calitate de martori fratele și sora Vasilisei Xxxxxxxxx, Ion

Xxxxxxxxx și Nina Xxxxxxxxx, dânșii au declarat că după decesul mamei lor

Xxxxxx Xxxxxxxxx, au locuit cu bunica în timpul vieții acesteia, iar după decesul

ei au avut grijă de casă și teren, neavând careva obiecții asupra testamentului.

În acest sens, instanța de fond corect a concluzionat că a fost demonstrat faptul

acceptării de către Xxxxxxxxx Xxxxx a succesiunii prin intrarea în posesiunea

patrimoniului succesoral.

În conformitate cu art. 1516 alin. (3) Cod civil, în redacția Legii nr. 1107 din 6

iunie xxxx, succesiunea se consideră acceptată cînd moștenitorul depune la notarul

de la locul deschiderii succesiunii o declarație de acceptare a succesiunii sau intră în

posesiunea patrimoniului succesoral.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție evidențiază că, deși instanța de apel a cercetat și a analizat toate probele

prezentate de părți, raportându-le la cadrul legal relevant speței, aceasta nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată și nu putea să tragă concluzii asupra faptului că

Xxxxx Xxxxxxxxx a omis termenul de contestare a testamentului din 14 februarie

xxxx întocmit de către Xxxxx Xxxxxxxxx și înregistrat la notarul Macar Veronica,

deoarece a acceptat succesiunea prin intrarea de fapt în posesie a patrimoniului

succesoral.

De asemenea, la caz instanța de apel greșit a constatatat că Vasile Xxxxxxxxx

a intrat de fapt în posesia bunurilor din masa succesorală și de fapt fiind unicul

moștenitor testamentar.

Or, materialele cauzei combat această poziție și anume prin încheierea nr. 99

din 21 aprilie 2015 a notarului public Macar Veronica, s-a refuzat în cererea lui

Vasile Xxxxxxxxx din 4 xxxxxxxx 2014, de a fi inclus în lista moștenitorilor

testamentari la patrimoniul succesoral al defunctei Xxxxx Xxxxxxxxx, decedată la

28 xxxxxxxx xxxx (vol. I, f.d.67).

Instanța de apel în mod pripit a concluzionat că Vasile Xxxxxxxxx, în ultimii

10 ani din viața Vasilisei Xxxxxxxxx a avut grijă de aceasta, deoarece potrivit

declarațiilor martorilor s-a constatat că între Vasile Xxxxxxxxx împreună cu soția sa

9

Elena Xxxxxxxxx și defuncta Xxxxx Xxxxxxxxx a avut loc o înțelegere, potrivit

căreia familia lui Vasile Xxxxxxxxx prelucrează terenurile de pământ în schimbul

unei recompense.

Din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și de a menține

hotărârea din 4 octombrie 2017 a Judecătoriei Hîncești și a hotărârii suplimentare

din 30 iulie 2018 a Judecătoriei Hîncești sediul Central.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f), alin. (3) și (4) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Xxxxx Xxxxxxxxx, reprezentată de avocatul

Veronica Pascal.

Se casează decizia din 11 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și se menține

hotărârea din 4 octombrie 2017 a Judecătoriei Hîncești și hotărârea suplimentară din

30 iulie 2018 a Judecătoriei Hîncești sediul Central, în cauza civilă intentată la

cererea de chemare în judecată depusă către Xxxxx Xxxxxxxxx împotriva lui Vasile

Xxxxxxxxx, persoana interesată Inspectoratul Fiscal de Stat Hîncești și notarul

public Veronica Macar cu privire la repunerea în termen, constatarea faptului

acceptării succesiunii, recunoașterea valabilității testamentului și anularea

testamentului, cererea reconvențională depusă de Vasile Xxxxxxxxx împotriva

Vasilisei Xxxxxxxxx, persoane interesate Inspectoratul Fiscal de Stat Hîncești și

notarul public Veronica Macar cu privire la constatarea faptului acceptării

succesiunii și anularea testamentului.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul: Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii: Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

10