2r-117/20 — Repararea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2r–117/19

Prima instanță: Judecătoria Hâncești (sediul Ialoveni), (jud. C. Albu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov)

Î N C H E I E R E

18 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Examinând recursul declarat de către Vignan Igor,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vignan

Igor împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și încasarea

prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 05 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost restituit apelul declarat de Vignan Igor împotriva hotărârii din 19 iunie

2019 a Judecătoriei Hâncești (sediul Ialoveni),

c o n s t a t ă:

La 25 septembrie 2018, Vignan Igor s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și încasarea

prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 19 iunie 2019 a Judecătoriei Hâncești (sediul Ialoveni),

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 09 iulie 2019, Vignan Igor

a declarat apel, solicitând admiterea apelului, desemnarea unui avocat gratuit și

traducerea tuturor actelor în limba rusă.

Prin încheierea din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost

respins din lipsă de temei, demersul apelantului Vignan Igor cu privire la

desemnarea unui avocat din oficiu pentru apărarea intereselor sale. Nu s-a dat curs

cererii de apel depusă de Vignan Igor. S-a comunicat apelantului Vignan Igor

1

despre necesitatea să prezinte, în cancelaria Curții de Apel Chișinău, apelul motivat

în limba de stat, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază

apelul și probele invocate în susținerea apelului și că i se acordă termen de 10 zile

din momentul recepționării prezentei încheieri să lichideze neajunsurile

menționate.

Prin încheierea din 05 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

restituit apelul declarat de Vignan Igor împotriva hotărârii din 19 iunie 2019 a

Judecătoriei Hâncești (sediul Ialoveni), pe motiv că apelantul nu a îndeplinit

indicațiile instanței de apel.

La 27 decembrie 2019, Vignan Igor a declarat recurs împotriva încheierii din

05 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu

remiterea cauzei la rejudecare într-o altă instanță decât cele din Republica

Moldova.

Potrivit prevederilor art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Având în vedere că, încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 05

decembrie 2019, expediată părților la 09 decembrie 2019, fără a se cunoaște cu

certitudine despre recepționarea acesteia de către părți, iar recursul a fost declarat

la 27 decembrie 2019, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recursul în termen.

Conform art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe

baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței

la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Astfel, recursul s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă

data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Colegiul judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse

în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite

instanței controlul actelor judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu

a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza

Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza

Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs

Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 – 34).

Examinând materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs urmează

a fi restituită, din următoarele considerente.

Conform art. 4261 alin. (1) lit. b1) al Codului de procedură civilă, instanța de

recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs

nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1).

Art. 437 alin. (1) al Codului de procedură civilă reglementează elementele pe

2

care trebuie să le conțină o cerere de recurs.

Astfel, Colegiul constată că Vignan Igor a depus cererea de recurs într-o altă

limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul, fără a anexa traducerea

acesteia în limba de stat.

În același timp, instanța de recurs remarcă că, prin Hotărârea nr. 17 din 04

iunie 2018 a Curții Constituționale a Republicii Moldova, a fost constatată

desuetudinea Legii nr. 3465 din 01 septembrie 1989 cu privire la funcționarea

limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Curtea a notat că potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie

2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi

presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

În lumina celor indicate, Colegiul reiterează că, unul din principiile

fundamentale ale procesului civil este principiul limbii oficiale de procedură, care

este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 24 al Codului de procedură civilă și

art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească.

Prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare pentru

asigurarea respectări drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în

condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și

incorporate în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele

internaționale, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și

Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care

nu impun condiții privind limba în care se desfășoară procesul, prezumând că

ședința de judecată se desfășoară în limba națională a statului.

Conform art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este

limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina Hotărârii

Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 05 decembrie 2013,

urmează a fi înțeleasă ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie

obligativitatea utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în

această limbă fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale

statului.

Din cele menționate, rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

limba de stat. Astfel, cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au

dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în

ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora.

Totodată, dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor orale

desfășurate în fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta

în instanță acte de procedură sau alte cereri în această limbă.

În aceste condiții, Colegiul concluzionează că atunci când cererea de recurs în

Secțiunea 1 este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, este aplicabilă

sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de recurs.

3

Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de

stat din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul

împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația

instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de

actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul

când nu cunosc limba de stat.

Astfel, Colegiul ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de Vignan

Igor împotriva încheierii din 05 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. b1) și alin. (2) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se restituie recursul declarat de către Vignan Igor împotriva încheierii din 05

decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Vignan Igor împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen

rezonabil și încasarea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4