2ra-1637/19 — repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmarire penala

2ra-1637/19 — repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmarire penala (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1637/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. C. Valah)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Muruianu, Iu. Cotruță, N. Budăi)

ÎNCHEIERE

2 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Mirovschii Valerii și

Cabacov Mihail, reprezentați de avocatul Petru Răileanu și de către Ministerul

Justiției,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mirovschii Valerii

și Cabacov Mihail împotriva Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor,

intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la repararea prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, procuraturii și instanțelor

judecătorești,

împotriva deciziei din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 05 februarie 2018 Valerii Mirovschii și Mihail Cabacov au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor,

intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la repararea prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, procuraturii și instanțelor

judecătorești.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la 10 decembrie 2015 procurorul

Nicolae Zanevici, șef-adjunct al secției exercitare și conducere a urmăririi penale a

Procuraturii mun. Chișinău, a pornit urmărirea penală conform semnelor componente

ale infracțiunii prevăzute la art. 236 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal - fabricarea în

scopul punerii în circulație și punerea în circulație a semnelor bănești false, utilizate

pentru efectuarea plăților, acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat în proporții

deosebit de mari, cauzei penale fiindu-i atribuit nr. xxxxxx.

Reclamanții au invocat că în cadrul cauzei penale menționate, organul de

urmărire penală, procuratura și instanța de judecată au efectuat mai multe acțiuni

procesuale ilegale încălcându-le drepturile și libertățile fundamentale ale

reclamanților, fiindu-le cauzat un prejudiciu moral. La 05 februarie 2016, de către

organul de urmărire penală al Departamentului de Poliție al mun. Chișinău, în

persoana lui Marian Perju, în baza ordonanței din 05 februarie 2016 a procurorului

Nicolae Zanevici, șef-adjunct al secției exercitare și conducere a urmăririi penale a

Procuraturii mun. Chișinău și încheierii judecătorului de instrucție Aureliu Postică din

Judecătoria Râșcani mun. Chișinău, emisă la 08 februarie 2016, a fost efectuată

1

percheziția la Alina Covali, concubina lui Mihail Cabacov, în apartamentul nr.

xxxxxx din xxxxxx, de unde au fost ridicate mai multe bunuri materiale care

aparțineau reclamantului Mihail Cabacov.

Au menționat reclamanții că la 05 februarie 2016, în baza ordonanței din 01

februarie 2016 a procurorului Nicolae Zanevici și încheierii din 02 februarie 2016 a

judecătorului de instrucție Anatolie Galben din Judecătoria Râșcani mun. Chișinău, a

fost efectuată percheziția la Valerii Mirovschii în xxxxxxx, de unde au fost ridicate

mai multe bunuri materiale care aparțineau lui Mihail Cabacov.

Au afirmat că la 05 februarie 2016, în baza ordonanței din 01 februarie 2016 a

procurorului Nicolae Zanevici și încheierii din 02 februarie 2016 a judecătorului de

instrucție, Anatolie Galben din Judecătoria Râșcani mun. Chișinău, a efectuat

percheziția la Mihail Cabacov, în ap. xxxxxxxx, xxxxxx, de unde au fost ridicate mai

multe bunuri materiale care aparțineau lui Valerii Mirovschii.

Reclamanții au susținut că la 27 ianuarie 2016, a fost autorizată măsura specială

de investigație - interceptarea și înregistrarea comunicărilor (convorbirilor telefonice)

efectuate de Mihail Cabacov, nr. xxxxxxx, materialul nr.xxxxxx din 03 februarie

2016, pe perioada 27 ianuarie -03 februarie 2016, xxxxxxx din 10 februarie 2016, pe

perioada 03-10 februarie 2016, xxxxxxx din 17 februarie 2016, pe perioada 10-17

februarie 2016, xxxxxxx din 24 februarie 2016, pe perioada 17- 24 februarie 2016,

fără xxxxxxxx din 29 februarie 2016, pe perioada 24-26 februarie 2016, fără CD,

expirat la 26 februarie 2016.

Au comunicat că la 19 februarie 2016, prin ordonanța procurorului Iulian Suhan

din Procuratura mun. Chișinău, a fost dispusă urmărirea vizuală a lui Valerii

Mirovschii, cu viza de reședință pe xxxxxx, domiciliat în mun. xxxxxx, pentru a

stabili locul unde ultimul păstrează bancnotele falsificate, identificarea altor membri

ai grupării criminale cu care acționează în complicitate, cât și stabilirea locului de

aflare a mijloacelor de transport cu care se deplasează, începând cu data autorizării de

către procuror pe un termen de 30 zile. Ordonanța a fost expediată pentru executare

în adresa Inspectoratului General al Poliției. La 05 februarie 2016, ora 10:00, organul

de urmărire penală, reprezentat de șeful Serviciului urmărire penală pentru cauze

excepționale a Secției coordonare a activității de urmărire penală a Departamentului

de Poliție mun. Chișinău, Dinu Vasiloi, l-a reținut pe Valerii Mirovschii, conform

art.166 alin.(3) din Codul de procedură penală, fiind efectuată percheziția corporală.

După reținere, la 05 februarie 2016, Valerii Mirovschii a fost audiat în calitate de

bănuit.

Reclamanții au relatat că la 06 februarie 2016, în privința lui Valerii Mirovschii,

procurorul Nicolae Zanevici, a emis ordonanța de punere sub învinuire, incriminându-

i comiterea infracțiunii prevăzute de art.46, 236 alin.(2) lit. b) și c) Cod penal și la 07

februarie 2016 a fost audiat în calitate de învinuit. Prin încheierea Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 07 februarie 2016, a fost admis parțial demersul

procurorului și a fost aplicată în privința învinuitului Valerii Mirovschii măsura de

arest preventiv pe o durată de 20 de zile, cu calcularea termenului deținerii din

momentul reținerii învinuitului din 05 februarie 2016 ora 10:00, cu eliberarea

mandatului de arestare preventivă în privința învinuitului.

Au susținut că prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2016, a fost

admis recursul declarat de avocatul Petru Răileanu în numele învinuitului Valerii

Mirovschii, a fost casată încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 07

2

februarie 2016 și a fost respins demersul procurorului cu privire la aplicarea măsurii

de arest preventiv în privința învinuitului Valerii Mirovschii, acesta fiind eliberat de

sub arest imediat din sala de judecată. Astfel, Valerii Mirovschii, în cauza penală

enunțată, a fost privat ilegal de libertate 13 zile, începând din 05 februarie 2016 până

la 18 februarie 2016.

Au indicat că la 05 februarie 2016, ora 13:50, organul de urmărire penală, în

persoana lui Perju Marian, reprezentant al Serviciului urmărire penală pentru cauze

excepționale a Secției coordonare a activității de urmărire penală a Departamentului

de Poliție mun. Chișinău, l-a reținut pe Mihail Cabacov, conform art.166 alin.(3) Cod

de procedură penală, fiind efectuată percheziția corporală. La 05 februarie 2016,

Mihail Cabacov a fost audiat în calitate de bănuit. La 06 februarie 2016, în privința

lui Mihail Cabacov, procurorul Nicolae Zanevici, a emis ordonanța de punere sub

învinuire, încriminându-i comiterea infracțiunii prevăzute la art.46, 236 alin.(2) lit. b)

și c) Cod penal și la 07 februarie 2016, Mihail Cabacov a fost audiat în calitate de

învinuit.

Au menționat că prin încheierea Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 07

februarie 2016, a fost admis demersul procurorului și a fost aplicată în privința

învinuitului Mihail Cabacov măsura de arest preventiv pe o durată de 30 de zile, cu

calcularea termenului deținerii din momentul reținerii învinuitului la 05 februarie

2016, orele 13:50, cu eliberarea mandatului de arestare preventivă în privința

învinuitului. Încheierea a fost expediată pentru executare administrației locului de

detenție provizorie. Prin încheierea Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 03 martie

2016, a fost respins demersul procurorului, fiind înlocuită măsura preventivă aplicată

învinuitului Mihail Cabacov de la arestarea preventivă la liberare provizorie sub

control judiciar, fiind pusă în executare la 03 martie 2016, ora 16:00, cu eliberarea

imediată a învinuitului din sala de judecată și stabilirea în privința acestuia a unor

restricții și obligații.

Reclamanții au susținut că prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 martie

2016, a fost admis recursul procurorului Iulian Suhan din Procuratura mun. Chișinău,

a fost casată încheierea Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 03 martie 2016 și

pronunțătă o nouă hotărâre, prin care în privința învinuitului Mihail Cabacov a fost

prelungită măsura de arest preventiv pe un termen de 30 zile, începând din momentul

reținerii. Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 15 aprilie 2016 a fost

admis demersul procurorului Iulian Suhan din Procuratura mun. Chișinău fiind

prelungită durata menținerii arestării preventive cu 30 zile în privința învinuitului

Mihail Cabacov, cu calcularea termenului din 16 aprilie 2016, orele 16.30, până la 14

mai 2016, orele 16.30.

Prin încheierea Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 16 mai 2016 a fost admis

demersul procurorului și a fost înlocuită măsura preventivă aplicată învinuitului

Mihail Cabacov arestarea preventivă cu arestarea la domiciliu pe un termen 30 de zile,

până la 15 iunie 2016, orele 15:00, cu executarea măsurii preventive la domiciliul

învinuitului în xxxxxx. Astfel, Mihail Cabacov a fost privat ilegal de libertate în cauza

penală nominalizată timp de 93 zile, începând cu 05 februarie 2016 până la 19 mai

2016.

Au mai susținut că prin ordonanța procurorului Iulian Suhan din Procuratura

mun. Chișinău, emisă la 19 mai 2016, a fost dispusă scoaterea de sub urmărire penală

a învinuitului Valerii Mirovschii și a învinuitului Mihail Cabacov, din motiv că fapta

3

nu a fost comisă de către ei, respectiv a fost încetată de drept măsura preventivă,

arestul la domiciliu, aplicată în privința lui Mihail Cabacov.

Reclamanții au specificat că în urma acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire

penală, procuraturii și instanțelor judecătorești, au suferit un prejudiciu moral în sumă

de 150000 de lei, fiecare, ca urmare a impactului negativ enorm cauzat asupra

personalității lor, aceștia suferind moral. Valerii Mirovschii este veteran al organelor

afacerilor interne și acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii și

instanțelor judecătorești privind persecutarea penală și reținerea lui au influențat

negativ asupra reputației sale profesionale.

Au considerat reclamanții că reținerea lor a fost ilegală, fără a exista temei expres

indicat în lege și contrar art.167 Cod de procedură penală, în procesul-verbal de

reținere nu a fost indicat și nu a existat nici temei și motiv de reținere. De asemenea

nu a existat nici o bănuială rezonabilă că a fost comisă infracțiunea, nu a existat nici

un temei rezonabil și obiectiv a presupune că reclamanții au vreo contribuție la

pretinsele fapte și că se vor sustrage de la urmărirea penală.

Au solicitat Valerii Mirovschii si Mihail Cabacov încasarea în beneficiul lui

Valerii Mirovschii a sumei de 150000 de lei și în beneficiul lui Mihail Cabacov a

sumei de 300000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Prin hotărârea din 6 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani),

a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Mirovschii Valerii și

Mihail Cabacov: s-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției

în beneficiul lui Mirovschii Valerii, prejudiciul moral în sumă de 5000 de lei; s-a

încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui

Mihail Cabacov, prejudiciul moral în sumă de 10000 de lei. În rest, acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse

apelurile declarate de Mirovschii Valerii și Mihail Cabacov, reprezentați de avocatul

Petru Răileanu, de Procuratura Generală și de Ministerul Justiției și a fost menținută

hotărârea din 6 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a relatat că pornirea urmăririi penale și

incriminarea persoanelor în comiterea unor fapte prevăzute de Codul penal, urmează

a fi bazată pe un echilibru just, real și efectiv între bănuială rezonabilă, bazată pe fapte

și probe verosimile privind comiterea infracțiunii și îndoială rezonabilă, prin care

organul de urmărire penală este ținut de lege să privească cumulul de probele

administrate, ambele fiind raportate la obligația organului de urmărire penală și a

procurorilor să ia toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate

aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei pentru stabilirea adevărului.

A mai indicat instanța de apel că concluziile ofițerilor de urmărire penală și a

procurorilor despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate

pe presupuneri și că toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în

condițiile codului de procedură penală, se interpretează în favoarea bănuitului,

învinuitului.

Curtea de Apel Chișinău a conchis că prima instanță a dat apreciere completă,

obiectivă și sub toate aspectele probelor, iar hotărârea instanței de fond este legală și

întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale ale participanților

la proces.

4

La 19 mai 2019, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 228),

Mirovschii Valerii și Cabacov Mihail, reprezentați de avocatul Petru Răileanu au

declarat recurs împotriva deciziei din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei contestate și a hotărârii

instanței de fond în partea încasării prejudiciului moral și în această parte de a

pronunța o nouă hotărâre de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că au fost încălcate esențial normele dreptului

material și interpretată în mod eronat legea fără însă a se indica care anume normă

legală a fost aplicată greșit sau interpretată eronat. În recursul declarat recurenții doar

au contestat cuantumul despăgubirilor acordate.

La 24 mai 2019 Ministerul Justiției a depus cerere de recurs împotriva deciziei

din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea cererii de recurs,

casarea hotărârilor judecătorești, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a

acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că au aplicate eronat normele dreptului

material și procedural, interpretată în mod eronat legea și că aprecierea probelor a fost

arbitrară.

A mai indicat recurentul că instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia

hotărârii instanței de fond, a interpretat eronat dreptul material care reglementează

aprecierea prejudiciului material și moral.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 28 februarie

2019.

Materialele cauzei atestă faptul că decizia contestată a fost expediată părților la

data de 09 aprilie 2019. Astfel, recursurile declarate la data 19 mai 2019, conform

ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 228), de către Mirovschii Valerii și Cabacov

Mihail, reprezentați de avocatul Petru Răileanu și la 24 mai 2019 de către Ministerul

Justiție, sunt în termen.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Mirovschii Valerii și Cabacov

Mihail, reprezentați de avocatul Petru Răileanu, și de către Ministerul Justiției,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră recursurile drept inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

5

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Mirovschi Valerii și

Cabacov Mihail, reprezentați de avocatul Petru Răileanu și de către Ministerul

Justiției nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din

recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursurile declarate de Mirovschii Valerii și Cabacov Mihail, reprezentați

de avocatul Petru Răileanu, și de către Ministerul Justiției ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

6

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Mirovschii Valerii și Cabacov

Mihail, reprezentați de avocatul Petru Răileanu, și de către Ministerul Justiției

împotriva deciziei din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

7