3ra-1145/19 — contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-1145/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. L. Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc) ÎNCHEIERE 11 septembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ion Druță judecătorii Iurie Bejenaru Sveatoslav Moldovan examinând admisibilitatea recursului depus de Zinaida Agapie reprezentată de avocatul Sergiu Musteață, în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Zinaida Agapie împotriva Societății pe Acțiuni „Moldovagaz”, intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „Chișinău-Gaz” cu privire la contestarea actelor administrative și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Zinaida Agapie reprezentată de avocatul Sergiu Musteață, c o n s t a t ă: La 03 decembrie 2016, Zinaida Agapie a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Moldovagaz” cu privire la contestarea actelor administrative și repararea prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată, Zinaida Agapie a relatat că, la 08 octombrie 2016 a expediat în adresa SA „Moldovagaz” cererea prealabilă, conform art.14 al Legii contenciosului administrativ, contestând decizia nr. 111 din 13 septembrie 2016, prin care s-ar fi constatat vinovăția sa în încălcarea clauzelor contractuale în calitate de consumator. Totodată, a solicitat și anularea facturii din 15 septembrie 2016 emisă în baza acestei decizii pe suma de 34310.52 de lei. Cererea prealabilă a fost respinsă neîntemeiat, în pofida faptului că ștuțul și furtunul de cauciuc au fost depistate pe terenul vecinului. Consideră decizia contestată arbitrală, bazată pe probe incerte de constatare a vinovăției sale.

Or, nu există probe că a beneficiat de conectarea la conducta de gaze naturale fără evidența consumului de gaze naturale, că ștuțul și furtunul de cauciuc depistate pe terenul vecinului ar fi fost conectate la țeava de gaze naturale din casa sa. Nu are nimic cu acestea și nu utilizează gaze naturale neînregistrate. Actul de depistare a încălcării clauzelor contractuale a fost întocmit în lipsa sa și constatările pârâtului sunt arbitrare, eronate. 1 Soțul său a explicat că acest ștuț a fost depistat de vecini ani în urmă și atunci le-a spus să informeze reprezentanții furnizorului, ceea ce ei nu au făcut, fapt ce poate fi confirmat de vecinii Natalia și Ion.

Nu există neînregistrare sau înregistrare incompletă a consumului de gaze în cazul său, așa cum prevede Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale, aprobat prin Hotărârea Consiliului de administrație al ANRE nr.415 din 25 mai 2011. SA „Moldovagaz” nu a avut temei de a emite decizia contestată și a-i imputa consum fraudulos de gaze naturale. Astfel, SA „Moldovagaz” prin acțiunile ilegale i-a provocat suferințe psihice, retrăiri, stres, indignare, frustrare, a pierdut timp pentru apărarea drepturilor și intereselor sale, fiind nevoită să se deplaseze la SA „Moldogaz” pentru depunerea cererilor, motiv din care solicită repararea prejudiciului moral în mărime de 1500 de lei.

Zinaida Agapie a solicitat anularea deciziei nr.111 din 13 septembrie 2016 privind încălcarea de către consumatorul final a clauzelor contractuale, facturii din 15 septembrie 2016 emise în baza acestei decizii pe suma de 34310.52 de lei și repararea prejudiciului moral în mărime de 1 500 de lei. Prin încheierea din 14 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost atrenată în proces în calitate de intervenient accesoriu SRL „Chișinău-Gaz” (f.d.32). La 15 august 2018, Zinaida Agapie reprezentată de avocatul Sergiu Mustață a depus cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a mărit cuantumul pretenției privind repararea prejudiciului moral până la suma de 100000 de lei (f.d.90-91).

Prin hotărârea din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea depusă de Zinaida Agapie a fost respinsă ca fiind nefondată. La 23 ianuarie 2019, Zinaida Agapie reprezentată de avocatul Sergiu Musteață a declarat apel împotriva hotărârii din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată. Prin decizia din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Zinaida Agapie reprezentată de avocatul Sergiu Musteață.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță a elucidat pe deplin toate circumstanțele cauzei, a apreciat obiectiv și sub toate aspectele probele administrate la dosar, adoptând o hotărâre legală și întemeiată, aplicând și interpretând corect normele legale, iar cererea de apel declarată de Zinaida Agapie reprezentată de avocatul Sergiu Musteață este neîntemeiată. Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia de a respinge apelului declarat și de a menține hotărârea din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. La 19 iulie 2019, Zinaida Agapie reprezentată de avocatul Sergiu Musteață a declarat recurs împotriva deciziei din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei decizii noi, de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

În motivarea cererii de recurs a invocat că instanța de apel a examinat superficial cauza, a admis aprecierea arbitrară a probelor, cu încălcarea prezumției nevinovăției. 2 Concluziile instanței de apel contravin probelor prezentate la dosar. Prima instanță și instanța de apel greșit au constatat circumstanțele de fapt și Zinaida Agapie nu a fost auzită și nu poate accepta să-i fie stabilită vinovăția pe baza unor afirmații abuzive. Instanțele ierarhic inferioare nu au luat în considerare toate faptele relevante soluționării cauzei, iar probele puse la baza hotărârii pronunțate sunt insuficiente, nefiind conformat consumul fraudulos de gaze naturale. La 04 septembrie 2019, SRL „Chișinău-Gaz” a depus referință asupra cererii de recurs, prin care a solicitat declararea inadmisibilă a acestuia.

La 06 septembrie 2019, SA „Moldovagaz” a depus referință asupra cererii de recurs solicitând declararea inadmisibilă a recursului. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa părților la 20 iunie 2019, recepționată de către recurentă la 03 iulie 2019, fapt ce rezultă din avizul de recepție (f.d. 160). Cererea de recurs a fost depusă la 19 iulie 2019, adică în termenul prevăzut de lege. 3 Examinând temeiurile recursului depus de Zinaida Agapie reprezentată de avocatul Sergiu Musteață în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Zinaida Agapie reprezentată de avocatul Sergiu Musteață, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențiala sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre 4 probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, însă, din recursurile depuse nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu 6 a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Zinaida Agapie reprezentată de avocatul Sergiu Musteață.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ, art. 270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Zinaida Agapie reprezentată de avocatul Sergiu Musteață, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ion Druță judecătorii Iurie Bejenaru Sveatoslav Moldovan 5