3ra-762/19 — furnizarea informatiei si repararea prejudiciului

Dosarul nr. 3ra-762/19 Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud: T.Andronic) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V.Clima, A.Malîi, E.Palanciuc) D E C I Z I E 31 iulie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Mariana Pitic Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu Victor Burduh examinând recursul depus de Judecătoria Orhei, sediul Central, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandru Gospodărenco împotriva Judecătoriei Orhei, sediul Central cu privire la obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Judecătoria Orhei, sediul Central și a fost menținută hotărârea din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, c o n s t a t ă: La 7 mai 2018, Alexandru Gospodărenco a depus cerere de chemare în judecată împotriva Judecătoriei Orhei, sediul Central cu privire la obligarea furnizării informației cu caracter personal și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că la 29 decembrie 2017, procurorul din cadrul Procuraturii Orhei, a finalizat urmărirea penală în cauza penală privind învinuirea sa, în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal, după care a întocmit rechizitoriul și a expediat cauza penală în instanța de judecată. A menționat că prin încheierea din 28 februarie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central a fost admis demersul procurorului din cadrul Procuraturii raionului Orhei cu privire la prelungirea arestului preventiv în privința lui, pe un termen de 30 zile.

Ulterior, în calitate de apărător, avocatul Anton Antuan, acționând în baza mandatului, în interesele sale, fiind învinuit în cauza penală respectivă de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal, a făcut cunoștință cu materialele disjunse din cauza penală nr.1-17/2018, care au fost expediate în adresa Curții de Apel Chișinău, pentru verificarea legalității încheierii din 28 februarie 2018 privind prelungirea arestului în privința sa.

Reclamantul a susținut că la 30 martie 2018, avocatul Anton Antuan, acționând în baza mandatului, în interesele sale, care avea calitatea de inculpat în cauza penală nr.1-17/2018, a solicitat printr-o cerere Judecătoriei Orhei, sediul Central furnizarea de informații asupra problemelor de interes personal și anume, 1 din care motiv în adresa Curții de Apel Chișinău nu a fost expediat dosarul penal nr. 1-17/2018, dar extras din acest dosar penal în volum de 28 file; în baza cărui act normativ sau dispoziții verbale a fost expediat doar extrasul din dosarul penal, or, conform prevederilor legii, instanța de recurs examinează legalitatea hotărârii primei instanțe în baza materialelor cauzei penale; există un nomenclator care identifică care anume acte se expediază instanței de recurs, ori aceasta este la discreția judecătorului care judecă cauza și de către cine au fost confirmate copiile actelor și înscrisurile expediate în adresa Curții de Apel Chișinău.

Totodată, în adresa Curții de Apel Chișinău, a fost expediată copia rechizitoriului în privința lui Alexandru Gospodărenco, care avea calitatea de inculpat și în dreptul inscripției „se învinuiește” a fost înserată inscripția manuscrisă ,,anterior judecat, Jud. Chișinău, 187 (1) C.P.”, astfel solicitându-se informație despre motivul, temeiul legal și scopul intervenirii în actul de procedură întocmit de către procuror și anexat la materialele cauzei penale nr.1-17/2018, după expedierea cauzei penale respective în instanța de judecată. În consecință, cererea privind furnizarea informației a fost formulată în temeiul art. art.5, 10 și 12 ale Legii privind accesul la informație și a prevederilor art.53 alin.(l) lit. d) a Legii cu privire la avocatură.

Astfel, la 7 aprilie 2018, prin intermediul oficiului poștal, a recepționat scrisoarea cu nr.10831 din 4 aprilie 2018, semnată de Președintele Judecătoriei Orhei, sediul Central, prin care a fost informat că solicitarea din cererea cu privire la furnizarea informației, nu cade sub incidența Legii privind accesul la informație nr.982 din 11 mai 2000 și că instanța de judecată s-a condus de prevederile art.311 alin.(3) Cod de procedură penală. Reclamantul a indicat că nu a primit niciun răspuns concret la întrebările abordate, prin urmare răspunsul furnizat nu corespunde solicitărilor înaintate prin cererea depusă la Judecătoriei Orhei, sediul Central, la 30 martie 2018, dar și exigenților legii, iar în rezultat a considerat că dreptul de acces la informațiile oficiale solicitate i-a fost lezat.

Alexandru Gospodărenco a solicitat constatarea încălcării dreptului de acces la informație prin nefurnizarea informației solicitate, obligarea furnizării informației cu caracter personal solicitată în baza cererii nr. 4506 din 30 martie 2018, și anume: din care motiv în adresa Curții de Apel Chișinău nu a fost expediat dosarul penal nr. 1-17/2018, dar extras din acest dosar penal în volum de 28 file; în baza cărui act normativ sau dispoziții verbale a fost expediat doar extrasul din dosarul penal, or, conform prevederilor legii, instanța de recurs examinează legalitatea hotărârii primei instanțe în baza materialelor cauzei penale; există un nomenclator care identifică care anume acte se expediază instanței de recurs, ori aceasta este la discreția judecătorului care judecă cauza și de către cine au fost confirmate copiile actelor și înscrisurile expediate în adresa Curții de Apel Chișinău, indicarea motivului, temeiul legal și scopul intervenirii în actul de procedură întocmit de către procuror și anexat la materialele cauzei penale nr.1- 17/2018, după expedierea cauzei penale respective în instanța de judecată, prin aplicarea inscripției manuscrisă ,,anterior judecat, Jud. Chișinău, 187 (1) C.P.”, precum și încasarea sumei de 1 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, acțiunea depusă de Alexandru Gospodărenco a fost admisă parțial. 2 A fost obligată Judecătoria Orhei, sediul Central să furnizeze informația cu caracter personal solicitată în baza cererii nr. 4506 din 30 martie 2018. S-a încasat de la Judecătoria Orhei, sediul Central în beneficiul lui Alexandru Gospodărenco suma de 100 de lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral a fost respinsă ca neîntemeiată. La 20 decembrie 2018, Judecătoria Orhei, sediul Central a declarat apel împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central. Prin decizia din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Judecătoria Orhei, sediul Central și a fost menținută hotărârea din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

La 22 aprilie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Judecătoria Orhei, sediul Central a declarat recurs împotriva deciziei din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material, reiterând motivele de fapt și de drept invocate în cererea de apel. În acest sens, a apreciat ca fiind greșită soluția instanței de apel, prin care a fost menținută hotărârea primei instanțe, întrucât nu există temei legal pentru admiterea pretențiilor. Suplimentar a indicat că instanța de apel nu a luat în considerare că sub incidența noțiunii de informație oficială, nu cade solicitarea avocatului de a-i oferi explicații.

Or, Judecătoria Orhei, sediul Central nu este un organ împuternicit prin lege de a tălmăci și interpreta avocatului Anton Antuan, prevederile art. 311 alin. (3) Cod de procedură penală. Mai mult, instanța de apel a aplicat eronat legea cu privire la avocatură, care de fapt nu urma a fi aplicată, deoarece Alexandru Gospodărenco nu deține funcția de avocat. Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că decizia contestată a fost emisă până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, iar recursul a fost depus după intrarea în vigoare a Codului administrativ. Respectiv, termenul de declarare al recursului urmează fi calculat conform dispozițiilor instituite de Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. 3 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată 13 martie 2019, dar date privind recepționarea deciziei instanței de apel de către recurentă, la dosar lipsesc. Astfel, recursul declarat la 22 aprilie 2019, prin intermediul oficiului poștal, este în termen. La 17 iulie 2019, recursul depus de Judecătoria Orhei, sediul Central împotriva deciziei din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători. Articolul 194 alin. (2) Cod administrativ indică că în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În conformitate cu prevederile articolului 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171. Prin prisma art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Examinând materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o nouă decizie, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Din materialele cauzei s-a constatat că înaintând prezenta acțiune în judecată, Alexandru Gospodărenco a solicitat: - constatarea încălcării dreptului de acces la informație prin nefurnizarea informației solicitate, - obligarea furnizării informației cu caracter personal solicitată în baza cererii nr. 4506 din 30 martie 2018, și anume: din care motiv în adresa Curții de Apel Chișinău nu a fost expediat dosarul penal nr. 1-17/2018, dar extras din acest dosar penal în volum de 28 file; în baza cărui act normativ sau dispoziții verbale a fost expediat doar extrasul din dosarul penal, or, conform prevederilor legii, instanța de recurs examinează legalitatea hotărârii primei instanțe în baza materialelor cauzei penale; există un nomenclator care identifică care anume acte se expediază instanței de recurs, ori aceasta este la discreția judecătorului care judecă cauza și de către cine au fost confirmate copiile actelor și înscrisurile expediate în adresa Curții de Apel Chișinău; - indicarea motivului, temeiul legal și scopul intervenirii în actul de procedură întocmit de către procuror și anexat la materialele cauzei penale nr.1-17/2018, după expedierea cauzei penale respective în instanța de judecată, prin aplicarea inscripției manuscrisă ,,anterior judecat, Jud. Chișinău, 187 (1) C.P.” și 4 - încasarea sumei de 1 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia de a admite parțial cererea de chemare în judecată și a obliga Judecătoria Orhei, sediul Central să furnizeze informația cu caracter personal solicitată în baza cererii nr. 4506 din 30 martie 2018, cu încasarea de la Judecătoria Orhei, sediul Central în beneficiul lui Alexandru Gospodărenco suma de 100 de lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest, cu respingerea pretenției referitoare la repararea prejudiciului moral. Soluția și concluziile primei instanțe au fost apreciate ca fiind juste și de către instanța de apel. Pentru a decide în acest fel, instanța de apel și-a întemeiat soluția pe prevederile Legii privind accesul la informație și Legii cu privire la avocatură.

În contextul normelor enunțate, Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe referitor la faptul constatării încălcării dreptului lui Alexandru Gospodărenco la informație. Astfel, instanța de apel a reținut ca declarativ argumentul apelantei precum că informația solicitată de avocatul Anton Antuan, în interesele lui Alexandru Gospodărenco nu cad sub incidența Legii privind accesul la informație, or, în condițiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, a primi și a lua cunoștință cu informațiile oficiale. Prin urmare, instanța de apel a conchis că însuși din cererea depusă de avocatul Anton Antuan, în interesele lui Alexandru Gospodărenco la 30 martie 2018, urmează că ultimul a solicitat furnizarea informației în temeiul art. 5, 10 și 12 ale Legii privind accesul la informație și art. 53 alin. (1) lit. d) al Legii cu privire la avocatură.

Or, Judecătoria Orhei, sediul Central, în temeiul art. 5 alin. (2) lit. a) al Legii privind accesul la informație, este posesor de informații oficiale și urma să furnizeze solicitantului informațiile solicitate. Pe cale de consecință, se atestă că prima instanță just a concluzionat admiterea pretenției cu privire la obligarea Judecătoriei Orhei, sediul Central să furnizeze informații cu caracter personal solicitată în baza cererii nr. 4506 din 30 martie 2018 și admiterea în parte a pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră concluziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare, prin care au admis parțial acțiunea lui Alexandru Gospodărenco și au obligat Judecătoria Orhei, sediul Central să furnizeze informația cu caracter personal solicitată în baza cererii nr. 4506 din 30 martie 2018, cu încasarea de la Judecătoria Orhei, sediul Central în beneficiul lui Alexandru Gospodărenco a sumei de 100 de lei cu titlu de prejudiciu moral, ca fiind greșite și rezultate din aplicarea și interpretarea eronată a normele de drept material.

În susținerea opiniei enunțate instanța de recurs reiterează prevederile art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), conform căruia orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține 5 anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, oricine, în condițiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi și de a face cunoscute informațiile oficiale.

Art. 6 alin. (1) al legii menționate, arată că în sensul prezentei legi, informații oficiale sunt considerate toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile legii de către alți subiecți de drept. Conform art. 5 alin. (2) lit. a) din aceeași lege, furnizori de informații, adică posesori ai informațiilor oficiale, obligați să le furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi, sunt autoritățile publice centrale și locale - autoritățile administrației de stat, prevăzute în Constituția Republicii Moldova și anume: Parlamentul, Președintele Republicii Moldova, Guvernul, administrația publică, autoritatea judecătorească.

În condițiile art. 10 alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr. 982- XIV din 11 mai 2000, persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile stabilite de legislație. Din cuprinsul actelor cauzei s-a constatat că la 30 martie 2018, Alexandru Gospodărenco, reprezentat de avocatul Anton Antuan a depus la Judecătoria Orhei, sediul Central cerere privind furnizarea informației, înregistrată sub nr. 4506. (f.d.

6) Prin cererea nominalizată, Alexandru Gospodărenco, reprezentat de avocatul Anton Antuan a solicitat Judecătoriei Orhei, sediul Central să ofere informații în formă scrisă privind: - motivul neexpedierii în adresa Curții de Apel Chișinău a dosarului penal nr. 1-17/2018, dar extras din acest dosar penal în volum de 28 file; - în baza cărui act normativ sau dispoziții verbale a fost expediat doar extrasul din dosarul penal, or, conform prevederilor legii, instanța de recurs examinează legalitatea hotărârii primei instanțe în baza materialelor cauzei penale; - există un nomenclator care identifică care anume acte se expediază instanței de recurs, ori aceasta este la discreția judecătorului care judecă cauza - de către cine au fost confirmate copiile actelor și înscrisurile expediate în adresa Curții de Apel Chișinău; - indicarea motivului, temeiul legal și scopul intervenirii în actul de procedură întocmit de către procuror și anexat la materialele cauzei penale nr.1-17/2018, după expedierea cauzei penale respective în instanța de judecată, prin aplicarea inscripției manuscrisă ,,anterior judecat, Jud. Chișinău, 187 (1) C.P.” (f.d.

6) Prin răspunsul cu nr. 10831 din 4 aprilie 2018 Judecătoria Orhei, sediul Central în urma examinării cererii nr. 4506 din 30 martie 2018, a comunicat avocatului Anton Antuan că solicitările din cererea privind furnizarea informației, nu cad sub incidența Legii nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație. De asemenea a fost informat că la expedierea recursului împotriva încheierii instanței de judecată din 28 februarie 2018 privind prelungirea măsurii preventive – arestul preventiv, în cauza penală nr. 1-17/2018 de învinuire a inculpatului 6 Alexandru Gospodărenco, în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, aflat în procedura Judecătoriei Orhei, sediul Central, instanța de judecată s-a condus de prevederile art. 311 alin. (3) Cod de procedură penală.

(f.d. 7) În corespundere cu prevederile art. 11 alin. (1) pct. 1) din Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, furnizorul de informații, în conformitate cu competențele care îi revin, este obligat să asigure informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de interes personal.

În același timp, conform art. 6 alin. (2), (3) al Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, în sensul prezentei legi, drept documente purtătoare de informații sunt considerate: 1) oricare din următoarele (sau o parte din acestea): a) orice hârtie sau alt material pe care există un înscris; b) o hartă, un plan, un desen, o fotografie; c) orice hârtie sau alt material pe care sunt marcaje, figuri, simboluri sau perforări care au un sens pentru persoanele calificate să le interpreteze; d) orice obiect sau material din care pot fi reproduse sunete, imagini sau înscrisuri cu sau fără ajutorul unui alt articol sau mecanism; e) orice alt înregistrator de informație apărut ca rezultat al progresului tehnic; 2) orice copie sau reproducere a purtătorilor de informații menționați la punctul 1) al prezentului alineat; 3) orice parte a unei copii sau reproduceri menționate la punctul 2) al prezentului alineat.

Informațiile oficiale nedocumentate, care se află în posesia furnizorilor (persoanelor responsabile ale acestora), vor fi puse la dispoziția solicitanților în ordine generală. Iar, art. 7 al Legii precitate, prevede care informații oficiale sunt cu accesibilitate limitată. Raportând cadrul legal citat la circumstanțele de fapt ale cauzei, instanța de recurs consideră că instanțele de judecată ierarhic inferioare neîntemeiat au ajuns la concluzia obligării Judecătoriei Orhei, sediul Central să furnizeze lui Alexandru Gospodărenco informația cu caracter personal solicitată în baza cererii nr. 4506 din 30 martie 2018 și încasarea de la Judecătoria Orhei, sediul Central în beneficiul lui Alexandru Gospodărenco a sumei de 100 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Or, Alexandru Gospodărenco, reprezentat de avocatul Anton Antuan a solicitat Judecătoriei Orhei, sediul Central să-i ofere explicații în formă scrisă referitor la motivul neexpedierii în adresa Curții de Apel Chișinău a dosarului penal nr. 1-17/2018, dar a extrasului din acest dosar penal în volum de 28 file, indicarea în baza cărui act normativ sau dispoziții verbale a fost expediat doar extrasul din dosarul penal și dacă există un nomenclator care identifică care anume acte se expediază instanței de recurs, precum și de către cine au fost confirmate copiile actelor și înscrisurile expediate în adresa Curții de Apel Chișinău, iar în final a solicitat și indicarea motivului, temeiul legal și scopul intervenirii în actul de procedură întocmit de către procuror și anexat la materialele cauzei penale nr.1- 17/2018, după expedierea cauzei penale respective în instanța de judecată, prin aplicarea inscripției manuscrisă ,,anterior judecat, Jud. Chișinău, 187 (1) C.P.”.

(f.d. 6) 7 Sub acest aspect, instanța de recurs menționează că prin prisma art. 5 alin. (2) lit. c) al Legii privind accesul la informație, solicitările avocatului Anton Antuan, care acționează în interesele lui Alexandru Gospodărenco nu cad sub incidența informației oficiale, or, informația solicitată, de fapt reprezintă o cerere privind explicarea acțiunilor/inacțiunilor întreprinse de Judecătoria Orhei, sediul Central, la expedierea extraselor în copie din dosarul penal, dar nu integral dosarul penal în original, pentru examinarea de către instanța de recurs a demersului de prelungirea măsurii preventive – arestul, în cauza penală de învinuire a lui Alexandru Gospodărenco.

De altfel, Judecătoria Orhei, sediul Centru prin răspunsul oferit, a indicat că judecătorul raportor al cauzei penale, la expedierea materialelor cauzei penale în adresa instanței de recurs s-a condus de art. 311 alin. (3) al Codului de procedură penală, dar nu de anumite Instrucțiuni sau nomenclatoare. Or, petiționarul este în drept să se adreseze instanței de contencios administrativ cu cerere privind obligarea autorității judecătorești de a-i răspunde la toate cerințele invocate, doar în cazul în care autoritatea nu a răspuns la toate solicitările petiționarului. În accepțiunea art. 72 al Legii cu privire la actele normative, actele de interpretare oficială a Constituției Republicii Moldova și a legilor constituționale sunt adoptate de către Curtea Constituțională.

Interpretarea oficială a legilor, altele decât cele menționate la alin. (1), se realizează exclusiv de către Parlament prin adoptarea legilor de interpretare. Având în susținere norma enunțată, instanța de recurs opinează că Judecătoria Orhei, sediul Central nu este autoritatea împuternicită prin legea menționată, de a tălmăci și interpreta avocatului Anton Antuan, care deține studii în drept și licență de avocat, prevederile art. 311 Cod de procedură penală, la care s-a referit autoritatea judecătorească în răspunsul acordat. Mai mult, cererile privind accesul la informații ce se conțin în dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată, nu cad sub incidența Legii privind accesul la informație, aceste informații fiind susceptibile de furnizare în modul stabilit de legea procesuală aplicabilă categoriei respective de cauze civile/penale.

În această ordine de idei, se denotă că avocatul Anton Antuan, dispune de acces la materialele cauzei penale, fiind apărătorul inculpatului, care la caz, este recurentul/reclamant Alexandru Gospodarenco, și respectiv, nu a fost lipsit de dreptul de a cunoaște de către cine au fost certificate copiile din materialul probator al cauzei penale. Or, faptul că petiționarul nu este mulțumit de conținutul răspunsului la cerere sau că răspunsul la cerere urma să fie dat conform propriei sale formulări sau într- un anumit sens, după dorința personală, nu atestă că nu i-a fost furnizată informația solicitată, aceasta deoarece stabilirea răspunsului este atribuită exclusiv autorității publice competente.

Cât privește cerința cu privire la repararea prejudiciului moral, instanța de recurs consideră că aceasta urmează a fi respinsă, deoarece este subsecventă cerinței principale, care de altfel, a fost respinsă. În atare împrejurări, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că soluția instanței de 8 apel, prin care a fost menținută hotărârea primei instanțe, de admitere în parte a acțiunii în contencios administrativ depusă de către Alexandru Gospodărenco, reprezentat de avocatul Anton Antuan cu privire la obligarea Judecătoriei Orhei, sediul Central să furnizeze informația solicitată în baza cererii de acces la informație, precum și repararea prejudiciului moral este neîntemeiată.

Circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că atât prima instanță, cât și instanța de apel au aplicat eronat prevederile legii, motiv din care actele judecătorești de dispoziție, nu pot fi menținute. Pe cale de consecință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandru Gospodărenco, reprezentat de avocatul Anton Antuan, urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că normele de drept material au fost aplicate și interpretate eronat și nu este necesară verificarea suplimentară a anumitor dovezi, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o nouă decizie cu privire la respingerea acțiunii în contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandru Gospodărenco, reprezentat de avocatul Anton Antuan.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), 248 alin. (2) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se casează integral decizia din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, și se emite o nouă decizie prin care: Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandru Gospodărenco împotriva Judecătoriei Orhei, sediul Central cu privire la obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Mariana Pitic Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu Victor Burduh 9