3ra-762/19 — furnizarea informatiei si repararea prejudiciului

3ra-762/19 — furnizarea informatiei si repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-762/19

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud: T.Andronic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V.Clima, A.Malîi, E.Palanciuc)

D E C I Z I E

31 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Mariana Pitic

Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursul depus de Judecătoria Orhei, sediul Central,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Alexandru Gospodărenco împotriva Judecătoriei Orhei, sediul Central cu

privire la obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Judecătoria Orhei, sediul Central și a fost menținută

hotărârea din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 7 mai 2018, Alexandru Gospodărenco a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Judecătoriei Orhei, sediul Central cu privire la obligarea

furnizării informației cu caracter personal și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că la 29 decembrie 2017, procurorul din cadrul

Procuraturii Orhei, a finalizat urmărirea penală în cauza penală privind învinuirea

sa, în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal, după care a

întocmit rechizitoriul și a expediat cauza penală în instanța de judecată.

A menționat că prin încheierea din 28 februarie 2018 a Judecătoriei Orhei,

sediul Central a fost admis demersul procurorului din cadrul Procuraturii raionului

Orhei cu privire la prelungirea arestului preventiv în privința lui, pe un termen de

30 zile.

Ulterior, în calitate de apărător, avocatul Anton Antuan, acționând în baza

mandatului, în interesele sale, fiind învinuit în cauza penală respectivă de

comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal, a făcut cunoștință cu

materialele disjunse din cauza penală nr.1-17/2018, care au fost expediate în adresa

Curții de Apel Chișinău, pentru verificarea legalității încheierii din 28 februarie

2018 privind prelungirea arestului în privința sa.

Reclamantul a susținut că la 30 martie 2018, avocatul Anton Antuan,

acționând în baza mandatului, în interesele sale, care avea calitatea de inculpat în

cauza penală nr.1-17/2018, a solicitat printr-o cerere Judecătoriei Orhei, sediul

Central furnizarea de informații asupra problemelor de interes personal și anume,

1

din care motiv în adresa Curții de Apel Chișinău nu a fost expediat dosarul penal

nr. 1-17/2018, dar extras din acest dosar penal în volum de 28 file; în baza cărui act

normativ sau dispoziții verbale a fost expediat doar extrasul din dosarul penal, or,

conform prevederilor legii, instanța de recurs examinează legalitatea hotărârii

primei instanțe în baza materialelor cauzei penale; există un nomenclator care

identifică care anume acte se expediază instanței de recurs, ori aceasta este la

discreția judecătorului care judecă cauza și de către cine au fost confirmate copiile

actelor și înscrisurile expediate în adresa Curții de Apel Chișinău.

Totodată, în adresa Curții de Apel Chișinău, a fost expediată copia

rechizitoriului în privința lui Alexandru Gospodărenco, care avea calitatea de

inculpat și în dreptul inscripției „se învinuiește” a fost înserată inscripția

manuscrisă ,,anterior judecat, Jud. Chișinău, 187 (1) C.P.”, astfel solicitându-se

informație despre motivul, temeiul legal și scopul intervenirii în actul de procedură

întocmit de către procuror și anexat la materialele cauzei penale nr.1-17/2018, după

expedierea cauzei penale respective în instanța de judecată.

În consecință, cererea privind furnizarea informației a fost formulată în

temeiul art. art.5, 10 și 12 ale Legii privind accesul la informație și a prevederilor

art.53 alin.(l) lit. d) a Legii cu privire la avocatură.

Astfel, la 7 aprilie 2018, prin intermediul oficiului poștal, a recepționat

scrisoarea cu nr.10831 din 4 aprilie 2018, semnată de Președintele Judecătoriei

Orhei, sediul Central, prin care a fost informat că solicitarea din cererea cu privire

la furnizarea informației, nu cade sub incidența Legii privind accesul la informație

nr.982 din 11 mai 2000 și că instanța de judecată s-a condus de prevederile art.311

alin.(3) Cod de procedură penală.

Reclamantul a indicat că nu a primit niciun răspuns concret la întrebările

abordate, prin urmare răspunsul furnizat nu corespunde solicitărilor înaintate prin

cererea depusă la Judecătoriei Orhei, sediul Central, la 30 martie 2018, dar și

exigenților legii, iar în rezultat a considerat că dreptul de acces la informațiile

oficiale solicitate i-a fost lezat.

Alexandru Gospodărenco a solicitat constatarea încălcării dreptului de acces

la informație prin nefurnizarea informației solicitate, obligarea furnizării

informației cu caracter personal solicitată în baza cererii nr. 4506 din 30 martie

2018, și anume: din care motiv în adresa Curții de Apel Chișinău nu a fost expediat

dosarul penal nr. 1-17/2018, dar extras din acest dosar penal în volum de 28 file; în

baza cărui act normativ sau dispoziții verbale a fost expediat doar extrasul din

dosarul penal, or, conform prevederilor legii, instanța de recurs examinează

legalitatea hotărârii primei instanțe în baza materialelor cauzei penale; există un

nomenclator care identifică care anume acte se expediază instanței de recurs, ori

aceasta este la discreția judecătorului care judecă cauza și de către cine au fost

confirmate copiile actelor și înscrisurile expediate în adresa Curții de Apel

Chișinău, indicarea motivului, temeiul legal și scopul intervenirii în actul de

procedură întocmit de către procuror și anexat la materialele cauzei penale nr.1-

17/2018, după expedierea cauzei penale respective în instanța de judecată, prin

aplicarea inscripției manuscrisă ,,anterior judecat, Jud. Chișinău, 187 (1) C.P.”,

precum și încasarea sumei de 1 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

acțiunea depusă de Alexandru Gospodărenco a fost admisă parțial.

2

A fost obligată Judecătoria Orhei, sediul Central să furnizeze informația cu

caracter personal solicitată în baza cererii nr. 4506 din 30 martie 2018.

S-a încasat de la Judecătoria Orhei, sediul Central în beneficiul lui Alexandru

Gospodărenco suma de 100 de lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest pretenția cu

privire la repararea prejudiciului moral a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 20 decembrie 2018, Judecătoria Orhei, sediul Central a declarat apel

împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Prin decizia din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Judecătoria Orhei, sediul Central și a fost menținută hotărârea

din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

La 22 aprilie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Judecătoria Orhei, sediul

Central a declarat recurs împotriva deciziei din 13 martie 2019 a Curții de Apel

Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material, reiterând motivele de fapt și de drept invocate în cererea

de apel.

În acest sens, a apreciat ca fiind greșită soluția instanței de apel, prin care a

fost menținută hotărârea primei instanțe, întrucât nu există temei legal pentru

admiterea pretențiilor.

Suplimentar a indicat că instanța de apel nu a luat în considerare că sub

incidența noțiunii de informație oficială, nu cade solicitarea avocatului de a-i oferi

explicații.

Or, Judecătoria Orhei, sediul Central nu este un organ împuternicit prin lege

de a tălmăci și interpreta avocatului Anton Antuan, prevederile art. 311 alin. (3)

Cod de procedură penală.

Mai mult, instanța de apel a aplicat eronat legea cu privire la avocatură, care

de fapt nu urma a fi aplicată, deoarece Alexandru Gospodărenco nu deține funcția

de avocat.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a

intrat în vigoare la 1 aprilie 2019.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează că decizia contestată a fost emisă până la

intrarea în vigoare a Codului administrativ, iar recursul a fost depus după intrarea

în vigoare a Codului administrativ.

Respectiv, termenul de declarare al recursului urmează fi calculat conform

dispozițiilor instituite de Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

3

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată 13 martie 2019, dar

date privind recepționarea deciziei instanței de apel de către recurentă, la dosar

lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 22 aprilie 2019, prin intermediul oficiului poștal,

este în termen.

La 17 iulie 2019, recursul depus de Judecătoria Orhei, sediul Central

împotriva deciziei din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost numit pentru

examinare în complet de 5 judecători.

Articolul 194 alin. (2) Cod administrativ indică că în procedura de examinare

a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În conformitate cu prevederile articolului 195 din Codul administrativ,

procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile

Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

Prin prisma art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina

în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Examinând materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o

nouă decizie, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și

emite o nouă decizie.

Din materialele cauzei s-a constatat că înaintând prezenta acțiune în judecată,

Alexandru Gospodărenco a solicitat:

- constatarea încălcării dreptului de acces la informație prin nefurnizarea

informației solicitate,

- obligarea furnizării informației cu caracter personal solicitată în baza cererii

nr. 4506 din 30 martie 2018, și anume: din care motiv în adresa Curții de Apel

Chișinău nu a fost expediat dosarul penal nr. 1-17/2018, dar extras din acest dosar

penal în volum de 28 file; în baza cărui act normativ sau dispoziții verbale a fost

expediat doar extrasul din dosarul penal, or, conform prevederilor legii, instanța de

recurs examinează legalitatea hotărârii primei instanțe în baza materialelor cauzei

penale; există un nomenclator care identifică care anume acte se expediază

instanței de recurs, ori aceasta este la discreția judecătorului care judecă cauza și de

către cine au fost confirmate copiile actelor și înscrisurile expediate în adresa

Curții de Apel Chișinău;

- indicarea motivului, temeiul legal și scopul intervenirii în actul de procedură

întocmit de către procuror și anexat la materialele cauzei penale nr.1-17/2018, după

expedierea cauzei penale respective în instanța de judecată, prin aplicarea

inscripției manuscrisă ,,anterior judecat, Jud. Chișinău, 187 (1) C.P.” și

4

- încasarea sumei de 1 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia de a

admite parțial cererea de chemare în judecată și a obliga Judecătoria Orhei, sediul

Central să furnizeze informația cu caracter personal solicitată în baza cererii nr.

4506 din 30 martie 2018, cu încasarea de la Judecătoria Orhei, sediul Central în

beneficiul lui Alexandru Gospodărenco suma de 100 de lei cu titlu de prejudiciu

moral, în rest, cu respingerea pretenției referitoare la repararea prejudiciului moral.

Soluția și concluziile primei instanțe au fost apreciate ca fiind juste și de către

instanța de apel.

Pentru a decide în acest fel, instanța de apel și-a întemeiat soluția pe

prevederile Legii privind accesul la informație și Legii cu privire la avocatură.

În contextul normelor enunțate, Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind

întemeiată concluzia primei instanțe referitor la faptul constatării încălcării

dreptului lui Alexandru Gospodărenco la informație.

Astfel, instanța de apel a reținut ca declarativ argumentul apelantei precum că

informația solicitată de avocatul Anton Antuan, în interesele lui Alexandru

Gospodărenco nu cad sub incidența Legii privind accesul la informație, or, în

condițiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, a primi și a lua cunoștință cu

informațiile oficiale.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că însuși din cererea depusă de

avocatul Anton Antuan, în interesele lui Alexandru Gospodărenco la 30 martie

2018, urmează că ultimul a solicitat furnizarea informației în temeiul art. 5, 10 și

12 ale Legii privind accesul la informație și art. 53 alin. (1) lit. d) al Legii cu

privire la avocatură. Or, Judecătoria Orhei, sediul Central, în temeiul art. 5 alin. (2)

lit. a) al Legii privind accesul la informație, este posesor de informații oficiale și

urma să furnizeze solicitantului informațiile solicitate.

Pe cale de consecință, se atestă că prima instanță just a concluzionat

admiterea pretenției cu privire la obligarea Judecătoriei Orhei, sediul Central să

furnizeze informații cu caracter personal solicitată în baza cererii nr. 4506 din 30

martie 2018 și admiterea în parte a pretenției cu privire la repararea prejudiciului

moral.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră concluziile instanțelor de judecată ierarhic

inferioare, prin care au admis parțial acțiunea lui Alexandru Gospodărenco și au

obligat Judecătoria Orhei, sediul Central să furnizeze informația cu caracter

personal solicitată în baza cererii nr. 4506 din 30 martie 2018, cu încasarea de la

Judecătoria Orhei, sediul Central în beneficiul lui Alexandru Gospodărenco a

sumei de 100 de lei cu titlu de prejudiciu moral, ca fiind greșite și rezultate din

aplicarea și interpretarea eronată a normele de drept material.

În susținerea opiniei enunțate instanța de recurs reiterează prevederile art. 1

alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000

(în vigoare până la 1 aprilie 2019), conform căruia orice persoană care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică,

printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri,

se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține

5

anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost

cauzată.

În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din Legea privind accesul la

informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, oricine, în condițiile prezentei legi, are

dreptul de a căuta, de a primi și de a face cunoscute informațiile oficiale.

Art. 6 alin. (1) al legii menționate, arată că în sensul prezentei legi, informații

oficiale sunt considerate toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția

furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate

și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în

condițiile legii de către alți subiecți de drept.

Conform art. 5 alin. (2) lit. a) din aceeași lege, furnizori de informații, adică

posesori ai informațiilor oficiale, obligați să le furnizeze solicitanților în condițiile

prezentei legi, sunt autoritățile publice centrale și locale - autoritățile administrației

de stat, prevăzute în Constituția Republicii Moldova și anume: Parlamentul,

Președintele Republicii Moldova, Guvernul, administrația publică, autoritatea

judecătorească.

În condițiile art. 10 alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr. 982-

XIV din 11 mai 2000, persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații,

personal sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu

excepțiile stabilite de legislație.

Din cuprinsul actelor cauzei s-a constatat că la 30 martie 2018, Alexandru

Gospodărenco, reprezentat de avocatul Anton Antuan a depus la Judecătoria Orhei,

sediul Central cerere privind furnizarea informației, înregistrată sub nr. 4506. (f.d.

6)

Prin cererea nominalizată, Alexandru Gospodărenco, reprezentat de avocatul

Anton Antuan a solicitat Judecătoriei Orhei, sediul Central să ofere informații în

formă scrisă privind:

- motivul neexpedierii în adresa Curții de Apel Chișinău a dosarului penal nr.

1-17/2018, dar extras din acest dosar penal în volum de 28 file;

- în baza cărui act normativ sau dispoziții verbale a fost expediat doar extrasul

din dosarul penal, or, conform prevederilor legii, instanța de recurs examinează

legalitatea hotărârii primei instanțe în baza materialelor cauzei penale;

- există un nomenclator care identifică care anume acte se expediază instanței

de recurs, ori aceasta este la discreția judecătorului care judecă cauza

- de către cine au fost confirmate copiile actelor și înscrisurile expediate în

adresa Curții de Apel Chișinău;

- indicarea motivului, temeiul legal și scopul intervenirii în actul de procedură

întocmit de către procuror și anexat la materialele cauzei penale nr.1-17/2018, după

expedierea cauzei penale respective în instanța de judecată, prin aplicarea

inscripției manuscrisă ,,anterior judecat, Jud. Chișinău, 187 (1) C.P.” (f.d. 6)

Prin răspunsul cu nr. 10831 din 4 aprilie 2018 Judecătoria Orhei, sediul

Central în urma examinării cererii nr. 4506 din 30 martie 2018, a comunicat

avocatului Anton Antuan că solicitările din cererea privind furnizarea informației,

nu cad sub incidența Legii nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație.

De asemenea a fost informat că la expedierea recursului împotriva încheierii

instanței de judecată din 28 februarie 2018 privind prelungirea măsurii preventive

– arestul preventiv, în cauza penală nr. 1-17/2018 de învinuire a inculpatului

6

Alexandru Gospodărenco, în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3)

Cod penal, aflat în procedura Judecătoriei Orhei, sediul Central, instanța de

judecată s-a condus de prevederile art. 311 alin. (3) Cod de procedură penală. (f.d.

7)

În corespundere cu prevederile art. 11 alin. (1) pct. 1) din Legea privind

accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, furnizorul de informații, în

conformitate cu competențele care îi revin, este obligat să asigure informarea

activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asupra

problemelor de interes personal.

În același timp, conform art. 6 alin. (2), (3) al Legii privind accesul la

informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, în sensul prezentei legi, drept documente

purtătoare de informații sunt considerate:

1) oricare din următoarele (sau o parte din acestea): a) orice hârtie sau alt

material pe care există un înscris; b) o hartă, un plan, un desen, o fotografie; c)

orice hârtie sau alt material pe care sunt marcaje, figuri, simboluri sau perforări

care au un sens pentru persoanele calificate să le interpreteze; d) orice obiect sau

material din care pot fi reproduse sunete, imagini sau înscrisuri cu sau fără ajutorul

unui alt articol sau mecanism; e) orice alt înregistrator de informație apărut ca

rezultat al progresului tehnic;

2) orice copie sau reproducere a purtătorilor de informații menționați la

punctul 1) al prezentului alineat;

3) orice parte a unei copii sau reproduceri menționate la punctul 2) al

prezentului alineat.

Informațiile oficiale nedocumentate, care se află în posesia furnizorilor

(persoanelor responsabile ale acestora), vor fi puse la dispoziția solicitanților în

ordine generală.

Iar, art. 7 al Legii precitate, prevede care informații oficiale sunt cu

accesibilitate limitată.

Raportând cadrul legal citat la circumstanțele de fapt ale cauzei, instanța de

recurs consideră că instanțele de judecată ierarhic inferioare neîntemeiat au ajuns la

concluzia obligării Judecătoriei Orhei, sediul Central să furnizeze lui Alexandru

Gospodărenco informația cu caracter personal solicitată în baza cererii nr. 4506 din

30 martie 2018 și încasarea de la Judecătoria Orhei, sediul Central în beneficiul lui

Alexandru Gospodărenco a sumei de 100 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Or, Alexandru Gospodărenco, reprezentat de avocatul Anton Antuan a

solicitat Judecătoriei Orhei, sediul Central să-i ofere explicații în formă scrisă

referitor la motivul neexpedierii în adresa Curții de Apel Chișinău a dosarului

penal nr. 1-17/2018, dar a extrasului din acest dosar penal în volum de 28 file,

indicarea în baza cărui act normativ sau dispoziții verbale a fost expediat doar

extrasul din dosarul penal și dacă există un nomenclator care identifică care anume

acte se expediază instanței de recurs, precum și de către cine au fost confirmate

copiile actelor și înscrisurile expediate în adresa Curții de Apel Chișinău, iar în

final a solicitat și indicarea motivului, temeiul legal și scopul intervenirii în actul

de procedură întocmit de către procuror și anexat la materialele cauzei penale nr.1-

17/2018, după expedierea cauzei penale respective în instanța de judecată, prin

aplicarea inscripției manuscrisă ,,anterior judecat, Jud. Chișinău, 187 (1) C.P.”.

(f.d. 6)

7

Sub acest aspect, instanța de recurs menționează că prin prisma art. 5 alin. (2)

lit. c) al Legii privind accesul la informație, solicitările avocatului Anton Antuan,

care acționează în interesele lui Alexandru Gospodărenco nu cad sub incidența

informației oficiale, or, informația solicitată, de fapt reprezintă o cerere privind

explicarea acțiunilor/inacțiunilor întreprinse de Judecătoria Orhei, sediul Central,

la expedierea extraselor în copie din dosarul penal, dar nu integral dosarul penal în

original, pentru examinarea de către instanța de recurs a demersului de prelungirea

măsurii preventive – arestul, în cauza penală de învinuire a lui Alexandru

Gospodărenco.

De altfel, Judecătoria Orhei, sediul Centru prin răspunsul oferit, a indicat că

judecătorul raportor al cauzei penale, la expedierea materialelor cauzei penale în

adresa instanței de recurs s-a condus de art. 311 alin. (3) al Codului de procedură

penală, dar nu de anumite Instrucțiuni sau nomenclatoare.

Or, petiționarul este în drept să se adreseze instanței de contencios

administrativ cu cerere privind obligarea autorității judecătorești de a-i răspunde la

toate cerințele invocate, doar în cazul în care autoritatea nu a răspuns la toate

solicitările petiționarului.

În accepțiunea art. 72 al Legii cu privire la actele normative, actele de

interpretare oficială a Constituției Republicii Moldova și a legilor constituționale

sunt adoptate de către Curtea Constituțională. Interpretarea oficială a legilor, altele

decât cele menționate la alin. (1), se realizează exclusiv de către Parlament prin

adoptarea legilor de interpretare.

Având în susținere norma enunțată, instanța de recurs opinează că Judecătoria

Orhei, sediul Central nu este autoritatea împuternicită prin legea menționată, de a

tălmăci și interpreta avocatului Anton Antuan, care deține studii în drept și licență

de avocat, prevederile art. 311 Cod de procedură penală, la care s-a referit

autoritatea judecătorească în răspunsul acordat.

Mai mult, cererile privind accesul la informații ce se conțin în dosarele aflate

pe rolul instanțelor de judecată, nu cad sub incidența Legii privind accesul la

informație, aceste informații fiind susceptibile de furnizare în modul stabilit de

legea procesuală aplicabilă categoriei respective de cauze civile/penale.

În această ordine de idei, se denotă că avocatul Anton Antuan, dispune de

acces la materialele cauzei penale, fiind apărătorul inculpatului, care la caz, este

recurentul/reclamant Alexandru Gospodarenco, și respectiv, nu a fost lipsit de

dreptul de a cunoaște de către cine au fost certificate copiile din materialul probator

al cauzei penale.

Or, faptul că petiționarul nu este mulțumit de conținutul răspunsului la cerere

sau că răspunsul la cerere urma să fie dat conform propriei sale formulări sau într-

un anumit sens, după dorința personală, nu atestă că nu i-a fost furnizată informația

solicitată, aceasta deoarece stabilirea răspunsului este atribuită exclusiv autorității

publice competente.

Cât privește cerința cu privire la repararea prejudiciului moral, instanța de

recurs consideră că aceasta urmează a fi respinsă, deoarece este subsecventă

cerinței principale, care de altfel, a fost respinsă.

În atare împrejurări, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că soluția instanței de

8

apel, prin care a fost menținută hotărârea primei instanțe, de admitere în parte a

acțiunii în contencios administrativ depusă de către Alexandru Gospodărenco,

reprezentat de avocatul Anton Antuan cu privire la obligarea Judecătoriei Orhei,

sediul Central să furnizeze informația solicitată în baza cererii de acces la

informație, precum și repararea prejudiciului moral este neîntemeiată.

Circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că atât prima

instanță, cât și instanța de apel au aplicat eronat prevederile legii, motiv din care

actele judecătorești de dispoziție, nu pot fi menținute.

Pe cale de consecință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că cererea de

chemare în judecată depusă de către Alexandru Gospodărenco, reprezentat de

avocatul Anton Antuan, urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că normele de drept

material au fost aplicate și interpretate eronat și nu este necesară verificarea

suplimentară a anumitor dovezi, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa

integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o nouă

decizie cu privire la respingerea acțiunii în contencios administrativ, la cererea de

chemare în judecată depusă de către Alexandru Gospodărenco, reprezentat de

avocatul Anton Antuan.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e:

Se casează integral decizia din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, și se emite

o nouă decizie prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandru

Gospodărenco împotriva Judecătoriei Orhei, sediul Central cu privire la obligarea

furnizării informației și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Mariana Pitic

Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

9