2ra-1418/19 — determinarea cotelor părți

Dosarul nr. 2ra-1418/2019

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud: I. Dutca)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci)

Î N C H E I E R E

24 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Nadejda Selețchi și Irina

Paseșnic,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ala Babicenco

împotriva Nadejdei Selețchi, Irinei Paseșnic, Alexandrei Costin, Zoiei Selețcaia și

lui Vladimir Selețchi cu privire la determinarea cotelor-părți și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău

c o n s t a t ă :

La 08 decembrie 2017, Ala Babicenco a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Nadejdei Selețchi, Irinei Paseșnic, Alexandrei Costin, Zoiei Selețcaia și

lui Vladimir Selețchi cu privire la determinarea cotelor-părți.

În motivarea acțiunii a indicat că conform încheierii din 28 iunie 2017 a

Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni a fost dispusă înlocuirea ÎCS „Agroleon

Consulting” SRL cu succesorul său în drepturi, Ala Babicenco, și anume, în

drepturile ce rezultă din hotărârea din 26 septembrie 2014 a Judecătoriei Ciocana,

mun. Chișinău, în procedura de executare cu nr. 041 - 184/2016 intentată de către

executorul judecătoresc Anatolie Ciorba.

A mai relatat că conform încheierii nr. 076-134/13 din 29 mai 2013, emisă de

executorul judecătoresc Ion Iachim, în scopul asigurării acțiunii în baza titlului

executoriu nr. 2- 7768/13 din 21 mai 2013 a fost aplicat sechestru pe cota-parte ce

aparține Nadejdei Selețchi din apartamentul nr. 70, situat în mun. XXXXX.

La fel, reclamanta a invocat că în conformitate cu încheierea nr. 041-

184/2016 din 17 noiembrie 2016, emisă de executorul judecătoresc Anatolie

Ciorba, în scopul asigurării executării documentului executoriu și scopul derulării

cu succes a executării documentului executoriu nr. 2-108/14 din 26 septembrie

2014 au fost aplicate interdicții pe bunul imobil înregistrat după Nadejda Selețchi

situat în mun. XXXXX.

1

Reclamanta a menționat că la 17 noiembrie 2017, ora 15:00, aflându-se la

adresa mun. XXXXX, executorul judecătoresc Anatolie Ciorba a întocmit actul de

constatare, conform căruia a stabilit că debitorul Nadejda Selețchi, fiind citată, nu

se prezinte la biroul executorului judecătoresc, nu deschide ușa, nu execută

cerințele legale a executorului judecătoresc și se eschivează de la executarea

documentului executoriu.

Ala Babicenco a solicitat determinarea cotelor-părți ideale a debitorului

Nadejda Selețchi și coproprietarilor Alexandra Costin, Irina Paseșnic, Zoia

Selețcaia și Vladimir Selețchi în apartamentul nr. 70 situat în mun. XXXXX, nr.

cadastral XXXXX și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 21 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a fost

admisă cererea de chemare în judecată depusă de Ala Babicenco; au fost

determinate cotele-părți ideale din bunul imobil, situat în mun. XXXXX, nr.

cadastral XXXXX, după cum urmează: după Nadejda Selețchi - 1/5 cotă-parte,

după Alexandra Costin - 1/5 cotă-parte, după Irina Paseșnic - 1/5 cotă-parte, după

Zoia Selețcaia - 1/5 cotă-pare și după Vladimir Selețchi - 1/5 cotă-parte; a fost

încasat de la Nadejda Selețchi în beneficiul Alei Babicenco cheltuielile de judecată

ce rezultă din plata taxei de stat în sumă de 100 de lei și a fost încasat de la

Nadejda Selețchi cheltuielile suportate de instanța de judecată în sumă de 43,20 de

lei.

La 20 august 2018, Nadejda Selețchi și Irina Paseșnic au depus apel împotriva

hotărârii primei instanțe și au solicitat repunerea în termenul de declarare a

apelului, casarea acesteia și restituirea cauzei spre rejudecare primei instanțe, în alt

complet de judecată.

Prin încheierea din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost repusă

în termen cererea de apel depusă de Nadejda Selețchi și Irina Paseșnic, fiind

ridicată cauza de la examinare, în ordine de apel, cu trimiterea cauzei primei

instanțe pentru întocmirea hotărârii motivate.

Prin decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Nadejda Selețchi și Irina Paseșnic și a fost menținută hotărârea

din 21 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

Pentru a decide astfel, instanța de apel prin prisma art. 95 din Codul de

executare, art. 346, 353, 366, 370 din Codul civil, a considerat întemeiată hotărârea

primei instanță, prin care a admis acțiunea.

Așadar, instanța de apel a conchis că concluzia primei instanțe de a admite

cerințele înaintate de Ala Babicenco Ala, și anume de a determina cotele-părți

ideale din bunul imobil, situat în mun. XXXXX, nr. cadastral XXXXX este justă și

întemeiată.

Colegiul reținând prevederile art. 82, 94 din Codul de procedură civilă a

considerat că cheltuielile de judecată suportate la depunerea cererii de chemare în

judecată corect au fost compensate de către Nadejda Selețchi.

Totodată, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apelantelor,

precum că cauza a fost judecată în absența lor, deoarece nu li s-a comunicat locul,

data și ora ședinței de judecată, întrucât la materialele dosarului se atestă dovada

recepționării citației, or, în conformitate cu prevederile art. 108 din Codul de

procedură civilă, publicarea în presă se consideră citare legală.

2

La 14 mai 2019, Nadejda Selețchi și Irina Paseșnic au declarat recurs, prin

care au solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu

trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată nu a constatat și

elucidat pe deplin circumstanțele ce au importanță pentru soluționarea cauzei, au

aplicat eronat normele de drept material și procedural, au interpretat în mod eronat

legea.

Totodată, recurentele au invocat că prima instanță a examinat cauza în lipsa

lor, fără a fi citate corespunzător, iar instanța de apel a tolerat acest aspect, însă

instanțele de judecată nu au reținut faptul că au soluționat problema drepturilor

persoanelor care nu au fost citate în modul corespunzător.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 29 ianuarie 2019.

Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei

prin scrisoarea de însoțire din 11 martie 2019 (f.d. 123), însă lipsesc date despre

recepționarea acesteia de către participanții la proces.

Astfel, recursul declarat la 14 mai 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Nadejda Selețchi și Irina

Paseșnic, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Nadejda Selețchi și Irina

Paseșnic nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod

de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentelor cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

3

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Nadejda Selețchi și Irina Paseșnic, ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nadejda Selețchi și Irina

Paseșnic, împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

4