2ra-917/19 — stabilirea cotelor părți ideale din bunul imobil

2ra-917/19 — stabilirea cotelor părți ideale din bunul imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosar nr. 2ra-917/19

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (A. Spoială)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (I. Secrieru, A. Danilov, I. Cimpoi)

Î N C H E I E R E

22 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Tatiana Miroșnicenco,

reprezentată de avocatul Tatiana Puiu, Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina

Braga – Bezedica,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ilie Stratu, Natalia

Orlenco, Mihail Orlenco și Irina Braga – Bezedica împotriva Tatianei Miroșnicenco,

intervenient accesoriu Consiliul mun. Chișinău cu privire la stabilirea cotelor-părți

ideale asupra lotului de pămînt și compensarea cheltueililor de judecată și

cererea de chemare în judecată reconvențională depusă de Tatiana

Miroșnicenco, reprezentată de avocatul Tatiana Puiu împotriva lui Ilie Stratu,

Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina Braga – Bezedica cu privire la stabilirea

cotelor-părți ale terenului aferent casei de locuit și hotarele acestora,

împotriva deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care

s-a admis apelul declarat de Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina Braga –

Bezedica, s-a casat parțial hotărârea din 24 aprilie 2014 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana și s-a pronunțat o hotărâre nouă prin care s-a respins integral cererea

de chemare în judecată reconvențională depusă de Tatiana Miroșnicenco,

reprezentată de avocatul Tatiana Puiu împotriva lui Ilie Stratu, Natalia Orlenco,

Mihail Orlenco și Irina Braga – Bezedica cu privire la stabilirea cotelor-părți ideale

ale terenului aferent casei de locuit și hotarele acestora,

c o n s t a t ă:

La 15 septembrie 2011, Ilie Stratu, Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina

Braga – Bezedica au depus cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei

Miroșnicenco, intervenient accesoriu Consiliul mun. Chișinău cu privire la stabilirea

cotelor-părți ideale asupra lotului de pămînt și compensarea cheltueililor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanții au indicat că, Ilie Stratu în baza contractului

de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată din

1

01 iunie 1995 și deciziei Preturii sectorului Ciocana din 28 decembrie 1993 a devenit

proprietarul casei de locuit individuale, cu suprafața totală de 71,60 m2 , nr. cadastral

xxxxxxxx.01 și a casei de locuit individuale, cu suprafața totală de 66,50 m2, cu

număr cadastral xxxxxxxx.02, situate pe str-la xxxx, x1, mun. xx. Ulterior, în

rezultatul privatizării bunurilor imobile, Vera Stratu, Natalia Orlenco, Mihail

Orlenco și Irina Braga – Bezedica au devenit coproprietarii acestora, înregistrându-

și dreptul de proprietate a cîte 1/5 cotă-parte din acestea.

Reclamanții Ilie Stratu, Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina Braga –

Bezedica au menționat că la 28 februarie 2010 Vera Stratu a decedat, iar în legătură

cu decesul ultimei, în temeiul certificatului de moștenitor legal nr. 9014 eliberat la

13 septembrie 2010, Ilie Stratu, soțul defunctei, a devenit proprietar a 2/5 cotă-parte

din aceste bunuri imobile. Conform contractului de donație din 12 octombrie 2010

Ilie Stratu, Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina Braga – Bezedica i-au donat

Nataliei Orlenco 4/5 cote-părți din imobilul situat în mun. x, care constă din casa de

locuit individuală, cu suprafața totală de 66,50 m2, cu numărul cadastral xxxxxxx.

Reclamanții Ilie Stratu, Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina Braga –

Bezedica au invocat că sunt coproprietari a bunului imobil situat în mun. Chișinău,

str-la x, nr. x, după cum urmează: Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina Braga –

Bezedica 1/5 cotă-parte din casa de locuit individuală, cu suprafața totală de 71,60

m2, situată în mun. Chișinău, str-x1, cu numărul cadastral xxxxxxxx; Ilie Stratu a

2/5 cotă-parte din casa de locuit individuală, cu suprafața totală de 71,60 m2, situată

în mun. Chișinău, xxxx, cu numărul cadastral xxxxxxxx.01, Natalia Orlenco,

proprietar unic al casei de locuit individuală, cu suprafața totală de 66,50 m2, situată

în mun. Chișinău, str-la xxxxx, cu numărul cadastral xxxxxxxxx.02.

Reclamanții Ilie Stratu, Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina Braga –

Bezedica au declarat că prin decizia Primăriei mun. Chișinău nr. 17/10-24 din

25 iulie 2002 lui Ilie Stratu i-a fost atribuit în proprietate privată lotul de pământ,

aferent imobilului situat în mun. Chișinău, str-xxxxxxxxxxx, cu suprafața de 0,067

ha, însă prin decizia Consiliului mun. Chișnău nr. 11/10-30 din 27 iunie 2008,

această decizie a fost abrogată, dispunîndu-se autentificarea Tatianei Miroșnicenco

și Ilie Stratu dreptul de proprietate privată comună conform suprafețelor privatizate

din imobil asupra lotului de pământ nr. 1, cu suprafața de 1116 m2 , situat în mun.

Chișinău, str-la xxxxxx, pentru deservirea și exploatarea casei de locuit cu

apartamente privatizate. Totodată, ultimii, potrivit aceiași decizii urmau să obțină de

la Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare titlurile de

autentificare a dreptului deținătorului de teren și să înregistreze dreptul asupra

bunurilor imobile la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău.

Reclamanții Ilie Stratu, Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina Braga –

Bezedica au invocat că în conformitate cu pct. 8 al Regulamentului cu privire la

modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă casă,

în localitățile urbane aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 984 din 21 septembrie

1998, Primăria mun. Chișinău, în cazurile cînd casa de locuit se află în proprietate

comună în diviziune, administrația publică locală transmite lotul de pămînt de pe

lîngă casa de locuit în proprietate comună în diviziune, indicînd cota- parte ideală a

fiecărui proprietar, care este proporțională cu cota-parte din proprietatea asupra casei

de locuit, astfel că, autoritatea publică locală urma să elibereze titlurile de

2

autentificare a dreptului deținătorilor de teren, dar Tatiana Miroșnicenco a refuzat

să prezinte Primăriei mun. Chișinău documentele care confirmă dreptul de

proprietate asupra cotei-părți din imobilul privatizat și să primească titlul de

autentificare a dreptului deținătorilor de teren. Prin urmare, Primăria mun. Chișinău

a refuzat să-i elibereze lui Ilie Stratu titlul de autentificare a dreptului deținătorilor

de teren asupra cotei-părți ce i se cuvine din lotul de pămînt aferent casei de locuit,

fiind în imposibilitate să determine cota-parte ideală a lui.

Reclamanții Ilie Stratu, Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina Braga –

Bezedica au indicat că la 20 decembrie 2010, Ilie Stratu s-a adresat cu cerere

prealabilă Consiliului mun. Chișinău privind modificarea deciziei Consiliului mun.

Chișinău nr. 11/10-30 din 27 iunie 2008, solicitînd stabilirea cotelor-părți ideale

asupra lotului de pămînt alocat în proprietate comună lui Ilie Stratu și Tatianei

Miroșnicenco, cu suprafața de 1116 m2, situat în mun. Chișinău, str-la xxxxxxx,

aferent casei de locuit cu apartamente privatizate, proporțional cu suprafețele

spațiului locativ deținut de proprietarii casei și să elibereze beneficiarilor titlurile de

autentificare a dreptului de proprietate asupra lotului de pămînt, însă în termenul

stabilit de lege nu a primit răspuns.

Reclamanții Ilie Stratu, Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina Braga –

Bezedica au indicat că, la 01 februarie 2011, Ilie Stratu s-a adresat instanței de

contencios administrativ cu cerere de chemare în judecată, solicitînd obligarea

Consiliului mun. Chișinău să efectueze modificări ale actului administrativ, iar prin

hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2011 acțiunea a fost respinsă.

Suplimentar au menționat că, pînă la emiterea deciziei Consiliului mun. Chișinău

nr.11/10-30 din 27 iunie 2008, cît și după, aceasta Tatiana Miroșnicenco, proprietara

apartamentului nr. 2 a casei de locuit din str-la xxxxxxx, mun. Chișinău, creează

obstacole în utilizarea și gestionarea de către dînșii a lotului de pămînt aferent

bunului imobil, care le aparține cu drept de proprietate, iar întru realizarea dreptului

de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit, în conformitate cu decizia

Consiliului mun. Chișinău nr. 11/10-30 din 27 iunie 2008, este necesară stabilirea

cotelor-părți în dependență de suprafețele deținute împreună cu Miroșnicenco

Tatiana, ultima fiind împotriva stabilirii cotelor-părți și împărțirea în natură a

terenului aferent apartamentelor privatizate.

Reclamanții Ilie Stratu, Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina Braga –

Bezedica au solicitat admiterea acțiunii, și a cerere de modificare a cererii de

chemare în judecată, încetarea proprietății comune pe cote-părți asupra lotului de

pămînt alocat în proprietate comună cu suprafața de 1116 m2, situat în mun.

Chișinău, str-la xxxxxx, aferent casei de locuit, cu apartamente privatizate, prin

împărțirea în natură a terenului în 2 părți și stabilirea hotarului terenului atribuit lui

Stratu Ilie, Orlenco Natalia, Orlenco Mihail și Braga-Bezedica Irina, proprietarii

apartamentului nr. 1 și Tatianei Miroșnicenco proprietara apartamentului nr. 2,

conform variantei propuse de experți, precum și compensarea cheltuielilor de

judecată.

La 13 februarie 2012, Tatiana Miroșnicenco reprezentată de avocatul Tatiana

Puiu a depus cerere de chemare în judecată reconvențională împotriva lui Ilie Stratu,

Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina Braga – Bezedica cu privire la stabilirea

cotelor-părți ale terenului aferent casei de locuit și hotarele acestora.

3

În motivarea acțiunii reclamnata a indicat că potrivit contractului de vânzare-

cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată din 04 august 2004

a privatizat apartamentul nr. 2, situat în mun. Chișinău, str-la xxxxxxxx, cu suprafața

de 92 m2 . Potrivit răspunsului Direcției Generale, Economie, Reforme și Relații

Patrimoniale nr. 02-08/08 din 07 februarie 2012 a fost informată că, în baza

sistemului informațional ,,Privatizarea locuințelor” a Consiliului mun. Chișinău, de

către chiriașul Ilie Stratu a fost privatizat apartamentul nr. 1, situat în mun. Chișinău,

str-la xxxxxxxxxx, cu suprafața de 56, 90 m2.

De asemenea, reclamanta Tatiana Miroșnicenco a făcut referire la decizia Curții

de Apel Chișinău din 20 iunie 2011, prin care a fost respinsă cererea de chemare în

judecată depusă de Ilie Stratu și decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 11/10-30 din

27 iunie 2008 cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată comună

asupra lotului de pământ din str-la xxxxxxxxxxx a Tatianei Miroșnicenco și Ilie

Stratu, nefiind modificată sau anulată, indicîndu-se că a fost emisă conform

legislației în vigoare, de către organul competent și conform procedurii stabilite.

Reclamanta Tatiana Miroșnicenco a solicitat admiterea acțiunii, stabilirea

mărimilor cotelor-părți din proprietatea comună asupra lotului de pămînt nr. 1, cu

suprafața de 1116 m2, din str-la xxxxxxxxxxxx, mun. Chișinău și anume: Tatianei

Miroșnicenco - 61.786 %, ce constituie 689.532 m2 și lui Ilie Stratu – 38.214 %, ce

constituie 426.468 m2.

La 02 iulie 2013, reclamantul Ilie Stratu a decedat.

Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 05 iulie 2013, procesul

în prezenta cauză civilă a fost suspendat și s-a stabilit ședința de judecată pentru data

de 20 ianuarie 2014.

Potrivit certificatelor de moștenitori testamentari din 05 februarie 2014, Natalia

Orlenco și Mihail Orlenco au fost recunoscuți succesorii legali a averii defunctului

Ilie Stratu.

La 17 martie 2014, Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina Braga - Bezedica

au depus cerere de concretizare a acțiunii împotriva Tatianei Miroșnicenco,

intervenient accesoriu Consiliul mun. Chișinău, invocînd că, potrivit extrasului din

Registrul Bunurilor Imobile, sunt coproprietarii bunului imobil situat în str-la

Mereni, nr. 12/1, mun. Chișinău, după cum urmează: Natalia Orlenco și Mihail

Orlenco dețin în proprietate a cîte 2/5 cotă – parte, ce constituie 28,64 m2 și Irina

Braga - Bezedica - 1/5 cotă-parte, ce constituie 14,32 m2, din bunul imobil, cu

suprafața totală de 71,60 m2, cu numărul cadastral xxxxxxxxxx01, Natalia Orlenco,

proprietar unic a casei de locuit individuale, cu suprafața totală de 66,50 m2, cu

numărul cadastral xxxxxxxxxxxxxxxxxx02, amplasată pe aceeași adresă. Iar,

Tatiana Miroșnicenco și membrii familiei ei, potrivit extrasului din Registrul

Bunurilor Imobile, dețin în proprietate apartamentul nr. 1, situat în str-la xxxxx.

12xxx/1, mun. Chișinău, cu suprafața totală de 92,0 m2.

Reclamanții Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina Braga – Bezedica au

solicitat admiterea cererii de concretizare a acțiunii, stabilirea cotelor-părți ideale ale

lor, asupra lotului de pământ alocat în proprietate comună lui Ilie Stratu și Tatianei

Miroșnicenco, cu suprafața de 1116 m2, din str-la xxxxx, aferent casei de locuit cu

apartamente privatizate, proporțional cu suprafețele spațiului locativ deținut de

proprietarii casei de locuit și anume: după Natalia Orlenco – 41,34 % sau 461,35 m2;

4

Mihail Orlenco – 12.446 % sau 138,83 m2, Irinei Braga - Bezedica – 6,22% sau

69,42 m2 și Tatianei Miroșnicenco – 39,98% sau 446,18 m2, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată.

La 14 aprilie 2014, Tatiana Miroșnicenco a depus acțiune reconvențională

modificată, prin care a solicitat stabilirea mărimilor cotelor-părți din proprietatea

comună asupra lotului de pămînt nr. l, cu suprafața de 1116 m2, din str-la xxxxxxxx

și anume: după Tatiana Miroșnicenco - 61,786 %, ceea ce constituie 689,532 m2 și

după Natalia Orlenco și Mihail Orlenco - 38,214 %, ceea ce constituie 426,468 m2,

din lotul de teren cu suprafața de 1116 m2, din str-xxxxxx, conform planului

geometric anexat la decizia Consiliului mun. Chișinău nr.11/10-30 din 27 iunie

2008.

Prin hotărârea din 24 aprilie 2014 s-a respins integral cererea de chemare în

judecată depusă de Ilie Stratu, Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina Braga –

Bezedica împotriva Tatianei Miroșnicenco cu privire la stabilirea cotelor-părți

ideale, s-a admis partial cererea reconvențională depusă de Tatiana Miroșnicenco,

reprezentată de avocatul Tatiana Puiu împotriva Nataliei Orlenco, Mihail Orlenco și

Irina Braga – Bezedica cu privire la stabilirea mărimilor cotelor-părți, s-a stabilit

cotele-părți ideale din terenul situat în mun. Chișinău, str-la Mereni, 12, stipulat în

planul geometric anexat la decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 11/10-30 din

27 iunie 2008 cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată comună

asupra lotului de pămînt din str-la Mereni, 12, Tatianei Miroșnicenco și lui Ilie Stratu

după cum urmează: Tatianei Miroșnicenco – 61,786 %, lui Mihail Orlenco – 19,107

% și Nataliei Orlenco – 19,107 %, în rest acțiunea reconvențională privind stabilirea

cotelor-părți în metri-pătrați a fost respinsă.

Prin încheierea din 24 februarie 2015 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

ca neîntemeiată cererea Tatianei Miroșnicenco reprezentată de avocatul Tatiana Puiu

de suspendare a procesului.

Prin decizia din 24 februarie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a admis în parte

apelul s-a casat hotărîrea din 24 aprilie 2014 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău,

în partea admiterii acțiunii reconvenționale depusă de Miroșnicenco Tatiana și s-a

dispus stabilirea cotelor-părți ideale din terenul situat în mun. Chișinău, str-la

Mereni, 12, stipulat în planul geometric anexat la decizia Consiliului mun. Chișinău

nr. 11/10-30 din 27 iunie 2008 cu privire la autentificarea dreptului de proprietate

privată comună asupra lotului de pămînt din str-la xxxxxxxx, Tatianei Miroșnicenco

și lui Ilie Stratu după cum urmează: Tatianei Miroșnicenco – 61,786 %, lui Mihail

Orlenco – 19,107 % și Nataliei Orlenco – 19,107 % și în acestă parte s-a emis o nouă

hotărâre prin care s-a respins integral ca neîntemeiată cererea reconvențională

depusă de Tatiana Miroșnicenco împotriva Nataliei Orlenco, Mihail Orlenco și Irina

Braga – Bezedica cu privire la stabilirea cotelor-părți din bunul proprietate comună

lotul de pămînt nr. l, cu suprafața de 1116 m2, din str-la xxxxxxxxxxx, în rest

hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Prin decizia din 01 iulie 2015 a Curții Supreme de Justiție s-au admis

recursurile declarate de Natalia Orlenco și Mihail Orlenco, Irina Braga-Bezedica și

Tatiana Miroșnicenco, reprezentată de avocatul Tatiana Puiu, s-a casat încheierea

din 24 februarie 2015 privind respingerea cererii Tatianei Miroșnicenco,

reprezentată de avocatul Tatiana Puiu de suspendare a procesului, s-a casat decizia

5

din 24 februarie 2015 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare

în judecată a lui Ilie Stratu, Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina Braga - Bezedica

împotriva Tatianei Miroșnicenco, intervenient accesoriu Consiliul mun. Chișinău cu

privire la stabilirea cotelor-părți ideale asupra lotului de pămînt și compensarea

cheltueililor de judecată și la cererea reconvențională depusă de Tatiana

Miroșnicenco împotriva lui Ilie Stratu, Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina

Braga - Bezedica privind stabilirea cotelor-părți ale terenului aferent casei de locuit

și hotarele acestora, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 24 septembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, examinarea

prezentului proces a fost suspendată pînă la examinarea în fond a cauzei civile la

cererea de chemare în judecată a Tatianei Miroșnicenco depusă împotriva

Consiliului municipal Chișinău de anulare a deciziei Consiliului municipal Chișinău

nr. 10/20-2 din 04 decembrie 2014 despre operarea unor modificări și completări în

decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 11/10-30 din 27 iunie 2008.

Prin încheierea din 02 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a dispus

reluarea examinării prezentei cauze.

Prin decizia din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina Braga – Bezedica, s-a casat

parțial hotărârea din 24 aprilie 2014 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ilie Stratu, Natalia Orlenco,

Mihail Orlenco și Irina Braga – Bezedica împotriva Tatianei Miroșnicenco,

intervenient accesoriu Consiliul mun. Chișinău cu privire la stabilirea cotelor-părți

ideale asupra lotului de pămînt și compensarea cheltueililor de judecată și cererea de

chemare în judecată reconvențională depusă de Tatiana Miroșnicenco, reprezentată

de avocatul Tatiana Puiu împotriva lui Ilie Stratu, Natalia Orlenco, Mihail Orlenco

și Irina Braga – Bezedica cu privire la stabilirea cotelor-părți ale terenului aferent

casei de locuit și hotarele acestora, în partea admiterii cererii reconvenționale și în

acestă parte s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a respins integral cererea

reconvențională depusă de Tatiana Miroșnicenco împotriva lui Ilie Stratu, Natalia

Orlenco, Mihail Orlenco și Irina Braga – Bezedica cu privire la stabilirea cotelor-

părți ale terenului aferent casei de locuit și hotarele acestora, în rest hotărârea din

24 aprilie 2014 a Juecătoriei Ciocana mun. Chișinău a fost menținută.

În consolidarea soluției, instanța de apel a indicat că prin decizia Consiliului

municipal Chișinău nr.11/10-30 din 27 iunie 2008 s-a autentificat dreptul de

proprietate privată comună (conform suprafețelor privatizate din imobil) a lui Ilie

Stratu și a Tatianei Miroșnicenco asupra terenului cu suprafața de 1116 metri pătrați

din str-la xxxxxxxxx, mun. Chișinău, pentru deservirea și exploatarea casei de locuit

cu apartamente privatizate. Prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 10/20-2

din 04 decembrie 2014 despre operarea unor modificări și completări în decizia

Consiliului mun. Chișinău nr. 11/10-30 din 27 iunie 2008, s-a exclus prenumele și

numele „Ilie Stratu” din titlul deciziei și din planul lotului și s-a substituit cu

prenumele și numele ,,Natalia Orlenco , Mihail Orlenco și Irina Braga-Bezedica”,

precum și s-au substituit cuvintele ,,conform suprafețelor privatizate din imobil” cu

cuvintele ,,conform suprafețelor deținute din imobil”.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2018, menținută prin

6

încheierea Curții Supreme de Justiție din 12 septembrie 2018, s-a admis cererea de

chemare în judecată depusă de Tatiana Miroșnicenco împotriva Consiliului

municipal Chișinău, intervenienți accesorii Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina

Braga-Bezedica cu privire la contestarea actului administrativ și s-a anulat decizia

Consiliului municipal Chișinău nr. 10/20-2 din 04 decembrie 2014 despre operarea

unor modificări și completări în decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 11/10-

30 din 27 iunie 2008.

Instanța de apel a reținut că potrivit constatărilor expuse în procesul-verbal de

imposibilitate de a întocmi raportul de expertiză judiciară nr. 560 din 08 aprilie 2013,

întocmit de Centrul Național de Expertize Judiciare, explicațiilor oferite de expertul

judiciar Aliona Gîlca, planului de amplasament a construcțiilor și amenajărilor din

07 iunie 2012, planului geometric din 05 iunie 2012, instanța de apel reține că terenul

atribuit prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr.11/10-30 din 27 iunie 2008,

cu suprafața de 1116 metri pătrați, a avut numărul cadastral 0xxxxxx, ce a fost

ulterior separat în două bunuri imobile distincte, cu numărul cadastral 0xxxxxxxxx,

cu suprafața de 0,067 ha, amplasat pe str-la xxxxxxxxxx, mun. Chișinău, pe care se

extinde parțial construcția cu numărul cadastral xxxxxxxx1, și cu numărul cadastral

xxxxxxxxxx, cu suprafața de 0,057 ha, amplasat pe str-la xxxxxxxx, mun. Chișinău.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că bunul imobil terenul cu suprafața

de 1116 metri pătrați, din str-la xxxxxxxxxxxxxxx, mun. Chișinău nu există în natură

în calitate de bun imobil integru, în Registrul Bunurilor Imobile fiind înregistrate în

locul acestuia alte două terenuri distincte, cu numere cadastrale diferite, cel cu

numărul cadastral xxxxxxxx, cu suprafața de 0,067 ha, din str-la xxxxxxxxxxxx,

aparținînd autorității publice locale, situație ce se regăsește și în privința terenului

cu numărul cadastral xxxxxxxxxxx, potrivit datelor de pe pagina web a Agenției

Servicii Publice.

Instanța de apel a constatat că pretențiile apelanților au fost just respinse de

către instanța de fond, însă pretențiile intimatei au fost eronat admise, aceasta fiind

într-o situație similară cu apelanții, după cum s-a indicat mai sus, în care nu deține

dreptul de proprietate asupra unuia din terenurile specificate supra, pentru a pretinde

determinarea cotelor-părți din aceste terenuri.

Instanța de apel consideră necesar de a respinge pretențiile înaintate de intimata

Tatiana Miroșnicenco prin cererea reconvențională, astfel încât în speță se impune

necesitatea casării hotărîrii contestate în partea respectivă, argumentele contrare ale

apelanților și ale intimatei, corespunzător, fiind nefondate și combătute integral prin

constatările făcute supra, instanța de apel ajungând la concluzia de a admite apelul

declarat, de a casa parțial hotărîrea primei instanțe în partea privind admiterea cererii

reconvenționale, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri, prin care a respinge

cererea reconvențională ca fiind neîntemeiată și a menține în rest hotărârea instanței

de fond, ca întemeiată și legală.

La 25 ianuarie 2019 Tatiana Miroșnicenco, reprezentată de avocatul Tatiana

Puiu a declarat recurs împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei recurate și menținerea hotărârii primei

instanțe.

În motivarea cererii de recurs, recurenta Tatiana Miroșnicenco a indicat că

instanța de apel a încălcat și a aplicat eronat normele de drept material și anume

7

instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat

legea, judecând în mod superficial cauza.

Recurenta a menționat că instanța de apel prin casarea hotărîrii instanței de fond

și adoptînd o nouă hotărîre, prin care a indicat că, alegația primei instanță este

incorectă, deoarece a soluționat o chestiune ce ține nemijlocit de competența

organelor administrative, or determinarea cotelor-părți într-un bun imobil, inclusiv

și teren, nu ține de competența instanțelor judecătorești, ci a organelor administrației

publice locale și oficiilor cadastrale, deciziile cărora pot fi contestate în instanța de

judecată, a emis o decizie încălcînd accesul la justiție și dreptul de proprietate

garantat de către stat.

Mai mult, recurenta a invocat că prin decizia Consiliului mun. Chișnău nr.

11/10-30 din 27 iunie 2008, s-a dispus autentificarea Tatianei Miroșnicenco și Ilie

Stratu dreptul de proprietate privată comună (conform suprafețelor privatizate din

imobil) asupra lotului de pămînt nr. 1, cu suprafața de 1116 m2, situat în mun.

Chișinău, str-la xxxxxxx, pentru deservirea și exploatarea casei de locuit cu

apartamente privatizate. Conform contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-

primire a locuinței în proprietate privată din 04 august 2004, Tatiana Miroșnicenco

a privatizat 92 metri pătrați, din imobilul situat pe str-la xxxxxxxxx. Conform

răspunsului Nr. 02-08/08 din 07 februarie 2012 a Direcției generale economie,

reforme și relații patrimoniale, în baza datelor Sistemului Informațional

„Privatizarea locuințelor” a Consiliului municipal Chișinău, suprafața echivalentă a

apartamentului nr. 1 din str-la xxxxxxxxxxx, mun. Chișinău privatizată pe numele

chiriașului Ilie Stratu constituie 56, 90 metri pătrați.

Recurenta Tatiana Miroșnicenco a precizat că instanța de fond corect a aplicat

prevederile art. 123 alin. (2) Cod de procedură civilă, deoarece prin hotărîrea Curții

de Apel Chișinău din 20 iunie 2011 s-a constatat legalitatea deciziei Consiliului mun.

Chișnău nr. 11/10-30 din 27 iunie 2008, nefiind modificată sau anulată. La acel

moment cotele-părți din imobil nu au fost identificate, iar situația privind majorarea

cotelor-părți a lui Ilie Stratu și determinarea cotelor-părți a Nataliei Orlenco, Mihail

Orlenco și a Irinei Braga – Bezedica au survenit ulterior adoptării deciziei, precum,

în urma încheierii contractului de donație și acceptării succesiunii după decesul

Verei Stratu.

Totodată, recurenta a indicat că potrivit aceiași decizii, beneficiarii s-au

obligat să calculeze cotele-părți din imobil în funcție de suprafețele deținute în

proprietate și urmau să obțină de la Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și

Relații Funciare titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren și să

înregistreze dreptul asupra bunurilor imobile la Oficiul Cadastral Teritorial

Chișinău, iar dat fiind faptul că, coproprietarii nu au ajuns la o înțelegere privind

împărțirea bunului comun, au depus acțiune în judecată în temeiul art. 357 alin. (3)

Cod Civil, motiv pentru care și în hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 20 iunie

2011 s-a specificat că, motivul de neeliberare a titlurilor de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, rezultă din lipsa acordurilor proprietarilor și documentelor

care ar confirma cotele-părți ideale a fiecarui din acest bun imobil, perfectarea

titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren solicitate, nefiind posibilă.

Recurenta a indicat că este eronată afirmația instanței de apel precum că nici

una din părțile implicate în acest litigiu nu este îndreptățit să solicite stabilirea

8

cotelor-părți ideale din terenul cu suprafața de 1116 metri pătrați din str-la Mereni,

nr. 12, mun. Chișinău, deoarece nu dețin în condiții legale dreptul de proprietate

comună asupra terenului la care pretind pe motiv că contravine normelor legale

menționate mai sus. Or, chiar și la înregistrarea dreptului de proprietate comună în

diviziune asupra bunului imobil, în Registrul Bunurilor Imobile se indică cota ideală

a fiecărui proprietar în patrimoniu.

La 11 martie 2019 Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și a Irina Braga – Bezedica

au depus recurs împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

prin care au solicitat casarea deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei la

rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs recurenții au invocat că instanța de apel la

examinarea pricinii nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei, a aplicat eronat normele de drept material și normele de drept

procedural, a interpretat în mod eronat legea și a dat apreciere arbitrară probelor

prezentate de părți.

Recurenții Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și a Irina Braga – Bezedica au

invocat că instanța de apel făcând referire la procesul-verbal de imposibilitate de

întocmire a raportului de expertiză judiciară nr. 560 din 08 aprilie 2013, întocmit de

Centrul Național de Expertize Judiciare, indică că terenul cu suprafața de 1116 metri

pătrați din str-la xxxxxxxxxxxx, mun. Chișinău, care este obiectul deciziei

Consiliului municipal Chișinău nr. 11/10-30 din 27 iunie 2008, nu există în natură,

acesta fiind divizat în două terenuri distincte, dreptul de proprietate asupra cărora

este înregistrat pe numele autoritățiilor publice locale, iar subsemnații Natalia

Orlenco, Mihail Orlenco și a Irina Braga – Bezedica și intimata Tatiana

Miroșnicenco nu au prezentat probe care ar confirma dreptul lor de proprietate

asupra terenului litigios. Astfel instanța de apel a concluzionat că nici una din părțile

implicate în litigiu nu sunt îndreptățite să solicite stabilirea cotelor părți ideale în

terenul cu suprafața de 1116 metri pătrați, din str-la xxxxxxxxxx, mun. Chișinău.

La fel, recurenții au menționat că cota-parte din terenul litigios atribuit în

proprietate comună urmează a fi stabilită, reieșind din cotele-părți pe care le dețin

fiecare din proprietarii casei de locuit, pe cînd în mod inadmisibil Miroșnicenco

Tatiana pretinde, ca cotele-părți ideale în proprietatea comună să fie calculate și

stabilite proporțional cu suprafețele spațiului locativ privatizate de ultima și Stratu

Ilie, iar în legătură cu decesul ultimului, consideră că, cotele-părți ideale în

proprietate comună, urmează să fie stabilite proporțional suprafeței privatizate de

Ilie Stratu, respectiv și de succesorii lui - Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și a Irina

Braga – Bezedica.

Totodată, recurenții au specificat că instanța de apel nu a luat în considerare

decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 10/20-2 din 04 decembrie 2014, care a

modificat decizia Consiliului mun. Chișnău nr. 11/10-30 din 27 iunie 2008, deoarece

în baza acesteia urma să stabilească cotele-părți ideale, din terenul situat în mun.

Chișinău, str-la xxxxxxxxxxxx, proporțional cu cotele-părți deținute de către ei

asupra casei lor de locuit individuale, care sunt confirmate prin extrasele din

Registrul Bunurilor Imobile și documentele ce confirmă dreptul de proprietate a lor

și respectiv a intimatei Tatiana Miroșnicenco.

9

Recurenții au invocat prevederile art. 11 Cod funciar conform căruia

autoritățile administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri fără plată,

eliberîndu-le titluri de proprietate: trec în proprietatea cetățenilor sectoarele de teren

ocupate de case, anexe gospodărești și grădini care li s-au atribuit în conformitate cu

legislația; atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului

până la epuizarea acesteia pentru construcția caselor de locuit, anexelor gospodărești

și grădini: în orașe - de la 0,04 pana la 9,07 hectare, în localități rurale - până la 0,12

hectare. Dimensiunile concrete ale sectoarelor de teren se stabilesc de către

autoritățile administrației publice locale; trec (în limita normelor de urbanism, iar

dacă aceasta nu este posibil, reieșind din suprafața reală a terenului ce deservește

construcțiile) terenurile aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente

privatizate, care nu constituie blocuri, în proprietatea comună în diviziune a

proprietarilor apartamentelor, proporțional suprafeței privatizate de fiecare. Astfel,

în conformitate cu norma de drept enunțată, terenul cu suprafața de 1116 metri

pătrați din str-la xxxxxxxxxxx, mun. Chișinău, prin decizia Consiliului municipal

Chișinău 11/10-30 din 27 iunie 2008 a fost trecut în proprietate comună în diviziune

a lui Ilie Stratu și intimatei Tatianei Miroșnicenco, conform planului anexat la

decizie. Or, titlul ce autentifică dreptul de proprietate asupra lotului de pământ

transmis în proprietate comună nu a fost eliberat și înregistrat în Registrul bunurilor

imobile din motivul existenței litigiului, care se află în curs de examinare.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată participanților la

proces, la 13 decembrie 2018, conform informației anexate la materialele cauzei (f.d.

96 vol. II), fiind recepționată de recurenții Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și a Irina

Braga – Bezedica la data de 09 ianuarie 2019, fapt confirmat prin plicul poștal

anexat la materialele cauzei (f.d. 112-114, vol. II), însă date despre recepționarea

deciziei de către recurenta Tatiana Miroșnicenco la materialele cauzei lipsesc.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursurile au fost

declarate de Tatiana Miroșnicenco, reprezentată de avocatul Tatiana Puiu, Natalia

Orlenco, Mihail Orlenco și Irina Braga – Bezedica la 25 ianuarie 2019, 11 martie

2019, cu respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

La data de 09 aprilie 2019, în adresa participanților la proces a fost expediată

copia recursurilor declarate de către Tatiana Miroșnicenco, reprezentată de avocatul

Tatiana Puiu, Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina Braga – Bezedica, însă

Tatiana Miroșnicenco nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus

referință la recursul declarat de Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și a Irina Braga –

Bezedica (f.d.116 vol. II).

Totodată, la 08 mai 2019 Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și a Irina Braga –

Bezedica au depus referință la recursul declarat de Tatiana Miroșnicenco,

reprezentată de avocatul Tatiana Puiu, prin care au solicitat respingerea recursului.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Tatiana Miroșnicenco,

reprezentată de avocatul Tatiana Puiu, Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina

Braga – Bezedica, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

10

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile drept inadmisibile,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că, normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Respectiv, instanța de recurs reține că, examinarea admisibilității recursurilor

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererile de recurs, cu

temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate de Tatiana Miroșnicenco,

reprezentată de avocatul Tatiana Puiu, Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina

Braga – Bezedica, se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către

instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Subsidiar, se menționează că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a,

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv, numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a

din Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii

sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă

că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului. Din recursurile declarate de Tatiana Miroșnicenco, reprezentată de avocatul

Tatiana Puiu, Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina Braga – Bezedica nu rezultă

că, instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul de acces la

instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder

11

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin

însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat

că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective. Trebuie

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei

hotărâre din 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1-11) Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire cu

privire la fondul recursului.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului se plasează pe pagina web a

Curții Supreme de Justiție la data emiterii și se transmite tuturor participanților la

proces și reprezentanților acestora.

În asemenea circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursurile

declarate de către Tatiana Miroșnicenco, reprezentată de avocatul Tatiana Puiu,

Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina Braga – Bezedica, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă și, drept

urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod

de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Tatiana Miroșnicenco,

reprezentată de avocatul Tatiana Puiu, Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina

Braga – Bezedica împotriva deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ilie Stratu,

Natalia Orlenco, Mihail Orlenco și Irina Braga – Bezedica împotriva Tatianei

Miroșnicenco, intervenient accesoriu Consiliul mun. Chișinău cu privire la stabilirea

cotelor-părți ideale asupra lotului de pămînt și compensarea cheltueililor de judecată

și cererea de chemare în judecată reconvențională depusă de Tatiana Miroșnicenco,

reprezentată de avocatul Tatiana Puiu împotriva lui Ilie Stratu, Natalia Orlenco,

12

Mihail Orlenco și Irina Braga – Bezedica cu privire la stabilirea cotelor-părți ale

terenului aferent casei de locuit și hotarele acestora.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Galina Stratulat

Nina Vascan

13