2ra-673/19 — determinarea cotelor-parti ideale si partajarea bunului imobil in natura

2ra-673/19 — determinarea cotelor-parti ideale si partajarea bunului imobil in natura (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-673/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (V. Martînenco)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, L. Pruteanu, V. Cotorobai)

D E C I Z I E

03 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Nicolai Simidin,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana

Simidin împotriva lui Nicolai Simidin cu privire la determinarea cotelor-părți ideale

și partajarea bunului imobil în natură,

împotriva deciziei din 13 septembrie 2018 și a deciziei suplimentare din 14

februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de

către Tatiana Simidin, reprezentată de avocatul Ina Perțu, a fost casată hotărârea din

13 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și a fost emisă o hotărâre

nouă, prin care a fost admisă acțiunea depusă de către Tatiana Simidin și

compensate cheltuielile de judecată,

c o n s t a t ă :

La 05 aprilie 2017, Tatiana Simidin, reprezentată de avocatul Ina Perțu a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolai Simidin cu privire la

determinarea cotelor-părți ideale, partajarea bunului imobil în natură și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că împreună cu Nicolai Simidin sunt

proprietarii bunurilor imobile situate XXX, și anume, terenul cu numărul cadastral

XXX, cu suprafața de 0,1019 ha și construcției cu numărul cadastral XXX, cu

suprafața de 98,9 m.p.

În acest context, a menționat că terenul cu numărul cadastral XXX, cu

suprafața de 0,1019 ha din XXX, a fost supus înregistrării în Registrul bunurilor

imobile doar după Nicolai Simidin, însă acest bun imobil a fost obținut în anul 2004,

în timpul când dânșii erau în căsătorie.

Reclamanta a relatat că casa de locuit cu nr. cadastral XXX, cu suprafața de

98,9 m.p. situată în XXX, potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile,

aparține cu drept de proprietate foștilor soți, Nicolai Simidin și Tatiana Simidin.

1

A indicat că potrivit Raportului de constatare tehnico-științifică nr.100 din 22

martie 2017, varianta convenabilă pentru care dânsa optează, este varianta nr. III,

Partea II, întocmit după posibila metodă de partajare a bunului menționat, și anume,

Antreu nr.1, cu suprafața 4,30 m.p.;- Locativă nr.2 cu suprafața de 17,90 m.p.; -

Locativă nr.6 cu suprafața de 14,40 m.p.; - Suprafața totală 36,60 m.p.

Totodată, Raportul de constatare tehnico-științifică, stabilește și varianta de

partajare a terenului cu suprafața de 0,1019 ha, și anume, varianta nr.III, Partea II -

509,50 m.p., sector de teren marcat de punctele 13-12-11-10-9-8-7-4-13.

Reclamanta și-a întemiat acțiunea în baza prevederilor art. 344 și 371 ale

Codului civil, art. 19, 20 și 26 ale Codului familiei.

Tatiana Simidin a solicitat:

- partajarea proprietății comune în devălmășie;

- recunoașterea dreptului de proprietate după Tatiana Simidin și Nicolai

Simidin a câte ½ cotă-parte ideală fiecăruia din terenul și casa amplasată în XXX;

- partajarea în natură a proprietății comune pe cote-părți, și anume, casa de

locuit situată în XXX, cu nr. cadastral XXX, cu suprafața de 98,9 m.p., prin

atribuirea Tatianei Simidin - varianta III, Partea II, conform Raportului de constatare

tehnico-științifică din 22 martie 2017, și anume: - Antreu nr.1 cu suprafața 4,30

m.p., - Locativă nr.2 cu suprafața de 17,90 m.p., - Locativă nr.6 cu suprafața de

14,40 m.p., - Suprafața totală 36,60 m.p. și lui Nicolai Simidin - varianta III, Partea I

conform Raportului de constatare tehnico-științifică din 22 martie 2017, și anume,

Antreu nr.1 cu suprafața de 7,10 m.p., Bucătărie nr.3 cu suprafața de 11,70 m.p.,

Grup sanitar nr.4 cu suprafața de 3,50 m.p., Locativă nr.5 cu suprafața de 14,30

m.p.;

- partajarea în natură a proprietății comune pe cote-părți, și anume, terenul cu

nr. cadastral XXX, cu suprafața de 0,1019 ha situat în XXX, prin atribuirea Tatianei

Simidin - varianta III, Partea II - 509,50 m.p., sector de teren marcat de punctele 13-

12-11-10-9-8-7-4-13 și lui Nicolai Simidin - varianta III, Partea I - 509,50 m.p.,

sector de teren marcat de punctele 1-2-3-13-12-11-10-9-8-7-5-6-1;

- încasarea de la Nicolai Simidin a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 13 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana

Simidin.

Au fost recunoscute bunurile imobile cu nr. cadastral XXX și nr. cadastral,

situate în XXX, proprietate comună în devălmășie a foștilor soți Tatiana Simidin și

Nicolai Simidin.

Au fost determinate cotele-părți asupra bunurilor imobile cu nr. cadastral XXX

(teren) și nr. cadastral XXX (construcție), situate în XXX, după Tatiana Simidin ½

cotă-parte și după Nicolai Simidin ½ cotă-parte.

S-a încasat de la Nicolai Simidin în beneficiul Tatianei Simidin cheltuielile de

asistență juridică în sumă de 3 000 de lei.

În rest, acțiunea depusă de Tatiana Simidin a fost respinsă.

S-a încasat de la Tatiana Simidin și Nicolai Simidin în beneficiul statului, taxa

de stat în mărime de 100 de lei.

Prin decizia din 13 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de către Tatiana Simidin, reprezentată de avocatul Ina Perțu, a fost

casată hotărârea din 13 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și a

fost emisă o hotărâre nouă, prin care a fost admisă acțiunea depusă de către Tatiana

2

Simidin împotriva lui Nicolai Simidin cu privire la determinarea cotelor-părți ideale,

partajarea bunului imobil în natură și compensarea cheltuielilor de judecată.

A fost partajată proprietatea comună în devălmășie și a fost recunoscut dreptul

de proprietate a lui Nicolai Simidin și Tatiana Simidin a câte ½ cotă-parte ideală

pentru fiecare, din terenul și casa amplasată în XXX.

A fost partajată în natură, proprietatea comună pe cote-părți, și anume, casa de

locuit situată în XXX, cu nr.cadastral XXX, cu suprafața de 98,9 m.p.

A fost atribuită Tatianei Simidin - varianta III, Partea II, conform Raportului de

constatare tehnico-științifică din 22 martie 2017, și anume, Antreu nr. 1 cu suprafața

de 4,30 m.p. la preț de 21 200 de lei; Locativă nr. 2 cu suprafața de17,90 m.p. la preț

de 88 250 de lei; Locativă nr.6 cu suprafața de 14,40 m.p. la preț de 70 995 de lei;

încăpere nelocativă (beci) cu suprafața de 12,4 m.p. la preț de 25 210 de lei, cu

suprafața totală 49,00 m.p. la preț de 205 655 de lei.

A fost atribuit lui Nicolai Simidin - varianta III, Partea I conform Raportului de

constatare tehnico-științifică din 22 martie 2017, și anume, Antreu nr. 1 cu suprafața

de 7,10 m.p. la preț de 35 004 de lei; Bucătărie nr. 3 cu suprafața de 11,70 m.p. la

preț de 57 683 de lei; Grup sanitar nr. 4 cu suprafața de 3,50 m.p. la preț de 17 256

de lei; Locativă nr.5 cu suprafața de 14,30 m.p. la preț de 70 502 de lei; cu suprafața

totală 36,60 m.p. la preț de 180 445 de lei.

A fost partajată în natură, proprietatea comună pe cote-părți, și anume, terenul

cu nr. cadastral XXX, cu suprafața de 0,1019 ha situat în XXX.

A fost atribuită Tatianei Simidin - varianta III, Partea II - 509,50 m.p., sector de

teren marcat de punctele 13-12-11-10-9-8-7-4-13, la preț de 12 750 de lei.

A fost atribuit lui Nicolai Simidin - varianta III, Partea I - 509,50 m.p., sector

de teren marcat de punctele 1-2-3-13-12-11-0-9-8-7-5-6-1, la preț de 12 750 de lei.

S-a încasat de la Tatiana Simidin în beneficiul lui Nicolai Simidin suma de

12 605 de lei ce constituie ½ din beciul cu suprafața de 12,4 m.p. la preț de 25 210

de lei.

A fost obligată Tatiana Simidin să suporte cheltuielile pentru separarea cotelor-

părți, și anume, varianta III: golul de la ușă la accesul din încăperea 1 în 6 se va

închide; golul de la ușă la accesul din încăperea 1 în 2 se va închide; încăperea nr.1

se va diviza cu ajutorul unui perete despărțitor, conform schemei de la varianta III, a

Raportului de constatare tehnico-științifică nr.100 din 22 martie 2017.

S-a încasat de la Nicolai Simidin în beneficiul Tatianei Simidin taxa de stat în

sumă de 6 204,87 de lei la depunerea cererii de apel, 1 500 de lei pentru întocmirea

Raportului de evaluare, iar în total suma de 7 704,87 de lei.

Prin decizia suplimentară din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a

încasat de la Nicolai Simidin în beneficiul Tatianei Simidin cheltuielile de judecată

suportate în legătură cu achitarea serviciilor de asistență juridică în sumă de 5 000

de lei și a cheltuielilor pentru obținerea actelor de la Oficiul Cadastral Teritorial în

mărime de 314,19 de lei, iar în total suma de 5 314,19 de lei.

La 14 decembrie 2019, Nicolai Simidin a declarat recurs împotriva deciziei din

13 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a indicat prevederile art. 432 alin. (1), (2) lit. a), c),

alin. (3) lit. b) Cod de procedura civilă.

A menționat că dânsul, alături de avocatul său, care-i reprezintă interesele nu

le-a fost comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.

Astfel, judecarea cauzei a avut loc în absența unui participant la proces.

3

Totodată, din procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel, rezultă

că cauza a fost examinată în prezența apelantului, iar despre intimat nu se

menționează nimic.

Invocă că a fost în imposibilitate de a se prezenta la judecarea cauzei și de a

dispune de drepturile sale procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele

procedurale de apărare, iar ca urmare i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil.

Nicolai Simidin a susținut că examinarea cauzei în instanța de fond a avut loc

în lipsa sa, ceea ce denotă că a fost lipsit de dreptul de a formula, argumenta și a

dovedi poziția sa în proces și de ași apăra interesele, încălcându-i-se principiului

contradictorialității și egalității părților în drepturile procedurale.

Recurentul a opinat că Raportul de expertiză extrajudiciară nr.100 din 22

martie 2017 nu corespunde adevărului și nu reflectă partajarea a ½ cotă-parte și

prețul real al bunului imobil. Expertul nu s-a prezentat la fața locului pentru a

analiza amplasarea și descrierea obiectului evaluării, precum și a omis ,,Beciul” cu o

suprafață de 12,4 m.p. și veranda.

În acest context, a menționat că expertul nu a efectuat estimarea valorii de piață

a încăperilor și sectorului de teren, nu a utilizat metoda cheltuielilor și metoda

analizei comparative care este folosită de experți.

A susținut că instanța de apel a omis că expertul a fost în imposibilitate de a

partaja conform cotelor-părți ½ din bunul imobil, reieșind din suprafața totală a

acestuia, întrucât nu s-au respectat condițiile de formare a bunului imobil.

De asemenea, din punct de vedere tehnic, divizarea în natură a casei de locuit,

nu poate fi realizată conform cotelor-părți ideale, dar conform ratelor reale. Raportul

de expertiză nu conține modalitatea și formula de reamenajare a bunurilor imobile

nou formate în încăperi locative, ce ar corespunde rigorilor tehnice.

Mai mult, din materialele cauzei rezultă că intimata nu a prezentat probe

pertinente și veridice, ce ar confirma posibilitatea partajării în natură conform

cotelor-părți ideale a imobilului litigios.

Suplimentar, a relatat că instanța de apel face succint referire și la Raportul de

evaluare nr.7736 din 13 iunie 2018, despre care nu a cunoscut, respectiv a fost privat

de posibilitatea de a formula, argumenta și dovedi poziția sa în proces, de a exprima

dezacordul cu acesta și de a-și apăra interesele.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

restituirea cauzei la rejudecare.

Prin referința din 04 aprilie 2019, expediată prin intermediul oficiului poștal,

Tatiana Simidin, reprezentată de avocatul Ina Perțu a solicitat declararea cererii de

recurs ca fiind inadmisibilă, cu menținerea deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 septembrie 2018,

însă la dosar lipsesc date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent.

Astfel, recursul înregistrat la 14 decembrie 2018, se consideră a fi declarat în

termen.

În conformitate cu art.439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

4

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin.(2).

Prin încheierea din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de către Nicolai Simidin a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Examinând recursul declarat de către Nicolai Simidin, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar

de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și decizia suplimentară, și a

transmite cauza spre rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) - (2), (4) Cod de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost

încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Din materialele cauzei rezultă că la 04 februarie 1996 a fost încheiată căsătoria

între Nicolai Simidin și Tatiana Simidin, iar la 30 iunie 2016 căsătoria a fost

desfăcută (f.d. 7).

La 25 noiembrie 2004 a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra terenului

cu nr. cadastral XXX după Nicolai Simidin, în baza titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren nr. XXX din 21 august 2004, iar la 04 februarie

2016 a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra casei de locuit cu nr. cadastral

XXX după Nicolai Simidin și Tatiana Simidin, în baza extrasului din Registru nr. 64

din 17 iulie 2004 și procesului-verbal de recepție finală nr. 84 din 21 decembrie

5

2015 (f.d. 9).

Conform Fișei rezultatelor lucrărilor cadastrale la nivel de teren și clădiri

accesorii, în descrierea generală a clădirilor accesorii, la terenul cu nr. cadastral

0142410198, situat în XXX, a fost indicat ,,Beci” la nivelul 1, suprafața la sol de

12,4 m.p., construit în anul 2015 (f.d. 11).

Este cert și faptul că certificatul despre rezultatele inspectării bunului imobil nr.

1C/0144 din 15 decembrie 2015 și Planul reprezentării părților componente ale

clădirilor, include ca construcție accesorie ,,Beci” cu nr. cadastral XXX, cu

suprafața de 12,4 m.p. (f.d. 51-52).

Conform Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 100 din 22 martie 2017,

elaborat în baza demersului Tatianei Simidin, expertul judiciar în construcții,

înregistrat în Registrul de Stat al experților judiciari atestați sub nr. 33, Anatol

Achimov, a stabilit starea tehnică a casei de locuit individuale lit. 01 (A), amplasată

pe terenul nr. cadastral XXX, situat în XXX, în scopul formării a două construcții și

identificării drept construcție de sine stătătoare, conform cotelor-părți deținute (f.d.

16-29).

După cum denotă actele Raportului de expertiză sus menționat, la elaborarea

acestuia au fost utilizate următoarele surse de informații, și anume: extrasul din

Registrul bunurilor imobile pentru efectuarea tranzacțiilor XXX, Planul geometric a

terenului înregistrat cu nr. cadastral XXX și Planul geometric a casei de locuit

individuale, amplasată pe terenul cu nr. cadastral XXX, bunuri imobile situate în

XXX (f.d. 16-verso).

La fel, s-a indicat literatura utilizată, precum și metodele de cercetare, cum ar fi

controlul documentelor prezentate, calcule și prelucrarea informației cu ajutorul

softurilor de specialitate, confruntarea informației ce se conține la dosarele tehnice

cadastrale, inducția și deducția, compararea actelor prezentate cu prevederile

legislației Republicii Moldova.

În rezultat, s-a constatat că casa de locuit individuală, poate fi formată în două

construcții separate conform cotelor-părți deținute, prezentând III variante în acest

sens, inclusiv și III variante optime pentru partajarea terenului.

De asemenea, s-a indicat în compartimentul ,,Concluzii și recomandări” că

starea tehnică a casei de locuit individuale lit. ,,01 (A)”, amplasată pe terenul

înregistrat cu nr. cadastral XXX, situată în XXX, la general corespunde cerințelor

impuse de normele constructive la criteriul A ,,Прочность и Устойчивость”,

soluțiile de planificare volumetrică satisface rigorile asigurare a condițiilor sanitare

și de exploatare; particularitățile constructive ale construcțiilor permit ca casa de

locuit individuală lit. ,,01 (A)” amplasată pe terenul nr. cadastral XXX, situat în

XXX, să fie format în două construcții și identificate ca construcții de sine stătătoare

conform cotelor-părți deținute, s-a propus III variante pentru formarea a două

construcții separate, a indicat că bunul imobil dispune de 2 intrări/ieșiri separate și

sistematizarea încăperilor corespunde cerințelor normative pentru astfel de

construcții, precum și s-a propus III variante optime pentru partajarea terenului

nominalizat.

Ulterior, în instanța de apel, a fost prezentat un al doilea Raport de expertiză

extrajudiciară nr. 112 din 03 aprilie 2018, elaborat la demersul avocatului Ina Perțu

de către expertul judiciar în construcții, înregistrat în Registrul de Stat al experților

judiciari atestați sub nr. 33, Anatol Achimov, prin care a stabilit la compartimentul

concluzii, valoarea de piață a casei de locuit individuale lit. ,,01 (A)”, amplasată pe

6

terenul înregistrat cu nr. cadastral XXX situat în XXX, și anume 386 043,95 de lei,

iar prețul unui m.p. din bunul imobil constituie 5 245,16 de lei (f.d. 114-118).

Conform Raportului de evaluare nr. 7736 efectuat de Expert Group Consulting,

s-a indicat că cea mai veridică valoare de piață a bunului imobil – casa de locuit

individuală cu suprafața de 98,9 m.p., numărul cadastral XXX, amplasată în XXX,

determinată aplicând abordarea costului, abordarea comparativă a vânzărilor, la

situația din 13 iunie 2018, constituie suma de 386 100 de lei, echivalentul la 19 539

euro și 23 028 dolari SUA (f.d. 141-150).

Înaintând acțiunea în judecată împotriva lui Nicolai Simidin, Tatiana Simidin a

solicitat partajarea proprietății comune în devălmășie; recunoașterea dreptului de

proprietate după Tatiana Simidin și Nicolai Simidin a câte ½ cotă-parte ideală

pentru fiecare din terenul și casa amplasată în XXX; partajarea în natură a

proprietății comune pe cote-părți, și anume, casa de locuit situată în XXX, cu nr.

cadastral XXX, cu suprafața de 98,9 m.p., prin atribuirea Tatianei Simidin - varianta

III, Partea II, conform Raportului de constatare tehnico-științifică din 22 martie

2017, și anume, - Antreu nr.1 cu suprafața 4,30 m.p., - Locativă nr.2 cu suprafața de

17,90 m.p., - Locativă nr.6 cu suprafața de 14,40 m.p., - Suprafața totală 36,60 m.p.

și lui Nicolai Simidin - varianta III, Partea I conform Raportului de constatare

tehnico-științifică din 22 martie 2017, și anume, Antreu nr.1 cu suprafața de 7,10

m.p., Bucătărie nr.3 cu suprafața de 11,70 m.p., Grup sanitar nr.4 cu suprafața de

3,50 m.p., Locativă nr.5 cu suprafața de 14,30 m.p.; partajarea în natură a

proprietății comune pe cote-părți, și anume, terenul cu nr. cadastral XXX, cu

suprafața de 0,1019 ha situat în XXX, prin atribuirea Tatianei Simidin - varianta III,

Partea II - 509,50 m.p., sector de teren marcat de punctele 13-12-11-10-9-8-7-4-13

și lui Nicolai Simidin - varianta III, Partea I - 509,50 m.p., sector de teren marcat de

punctele 1-2-3-13-12-11-10-9-8-7-5-6-1 și încasarea de la Nicolai Simidin a

cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acțiunii depuse de către Tatiana Simidin, dispunând

recunoașterea bunurilor imobile cu nr. cadastral XXX (teren) și nr. cadastral XXX

(construcție), situate în XXX, proprietate comună în devălmășie a foștilor soți

Tatiana Simidin și Nicolai Simidin, fiind determinate cotele-părți asupra bunurilor

imobile cu nr. cadastral XXX (teren) și nr. cadastral XXX (construcție), situate în

XXX, după Tatiana Simidin ½ cotă-parte și după Nicolai Simidin ½ cotă-parte. S-a

încasat de la Nicolai Simidin în beneficiul Tatianei Simidin cheltuielile de asistență

juridică în sumă de 3 000 de lei. În rest, acțiunea depusă de Tatiana Simidin a fost

respinsă. S-a încasat de la Tatiana Simidin și Nicolai Simidin în beneficiul statului,

taxa de stat în mărime de 100 de lei.

Judecând apelul declarat de către Tatiana Simidin, instanța de apel a ajuns la

concluzia temeiniciei apelului, casării hotărârii din 13 decembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care

acțiunea depusă de către Tatiana Simidin a fost admisă.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță, nu a

elucidat pe deplin circumstanțele cauzei și înscrisurile prezentate, fapt ce a condus la

adoptarea unei hotărâri neîntemeiate.

Curtea de Apel Chișinău a reținut că pretenția Tatianei Simidin privind

recunoașterea dreptului de proprietate în devălmășie a soților și determinarea

cotelor-părți ideale a bunurilor imobile, este una întemeiată, dat fiind faptul că

7

bunurile au fost dobândite de către soți în timpul căsătoriei, iar referitor la pretenția

cu privire la partajarea bunului imobil în natură, corect a fost efectuat un Raport de

constatare tehnico-științifică nr.100 la 22 martie 2017, în vederea stabilirii stării

tehnice a construcției în scopul divizării în două construcții și identificării drept

construcții separate.

Instanța de apel a remarcat că expertul judiciar a întocmit Raportul de expertiză

judiciară în conformitate cu Legea nr. 68 din 14 aprilie 2016 cu privire la expertiza

judiciară și statutul expertului judiciar, inclusiv a art. 36.

Prin urmare, Colegiul civil nu a reținut argumentul instanței de fond precum că

expertul judiciar în construcții, Anatol Achimov, nu a fost preîntâmpinat de

răspunderea penală pentru prezentarea cu bună știință a unor concluzii false în

Raportul de expertiză, iar alte rapoarte de expertiză părțile nu au prezentat și nu au

cerut efectuarea unor expertize de către instanța de judecată, expunând doar

dezacordul.

La fel, nu a fost reținut și s-a respins argumentul instanței de fond cu privire la

faptul că în fața expertului judiciar nu a fost pusă întrebarea cu privire la variantele

posibile de partajare a bunului imobil. Or, niciun act legislativ nu prevede

corectitudinea termenilor care urmează să se folosească în asemenea litigii, iar

stabilirea variantelor de partajare a bunurilor imobile reiese din însăși Raportul de

expertiză extrajudiciară nr.100 din 22 martie 2017.

Ca urmare, esența Raportului de expertiză este aceeași, stabilirea variantelor de

partajare a bunurilor imobile, mai mult că a fost completat cu Raportul de expertiză

extrajudiciară nr.112 din 03 aprilie 2018, prin care a fost stabilită valoarea de piață a

casei de locuit individuale cu suprafața la sol de 98,9 m.p., nr. cadastral: XXX,

amplasată în XXX, în sumă de 386 043,95 de lei, iar valoarea unui m.p. constituie 5

245,16 de lei, precum și prin Raportul de evaluare nr.7736 din 13 iunie 2018.

Iar, prin decizia suplimentară din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

s-a încasat de la Nicolai Simidin în beneficiul Tatianei Simidin cheltuielile de

judecată suportate în legătură cu achitarea serviciilor de asistență juridică în sumă de

5000 de lei și a cheltuielilor pentru obținerea actelor de la Oficiul Cadastral

Teritorial în mărime de 314,19 lei, iar în total suma de 5 314,19 lei.

Instanța de recurs conchide, însă, că o astfel de soluție rezultă din

nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine

lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele, mai mult că

concluziile instanței de apel sunt bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară a

materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept procedural.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție constată că decizia instanței de apel, trebuie să corespundă tuturor

normelor de drept, să fie clară, înțeleasă de părțile implicate în proces, și să

răspundă în mod expres la toate cererile și obiecțiile formulate de apelant și intimat

(Principiul nr. 6 al Recomandării nr. R (84) 5 privind principiile de procedură civilă

menite pentru ameliorarea justiției adoptată de Comitetul Miniștrilor al Consiliului

Europei la 28 februarie 1984).

Astfel, formulările din conținutul deciziei trebuie să corespundă exigențelor de

corectitudine, certitudine, deplinătate, claritate, consecutivitate, logică, elocvență,

lipsă de rezerve (necondiționalitate), oficialitate și pertinență.

Atunci, când instanța de apel, examinând apelul, adoptă o decizie prin care

casează hotărârea primei instanțe (total sau parțial) cu adoptarea unei noi soluții,

8

urmează a ține cont de faptul, că instanța de apel este obligată să examineze cauza,

în limita pretențiilor înaintate de reclamant.

În conformitate cu art. 102 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța

înștiințează prin citație participanții la proces, martorii, experții, specialiștii și

interpreții privitor la locul, data și ora ședinței de judecată sau la locul, data și ora

efectuării unor acte de procedură.

După cum rezultă din materialele dosarului, pentru ședințele de judecată au fost

înștiințați legal Tatiana Simidin și avocatul acesteia Ina Perțu (f.d. 96, 113, 122, 126,

130, 133, 136, 166), iar Nicolai Simidin a fost citat doar o singură dată pentru

ședința din 01 martie 2018 (f.d. 104), fără a purcede la citarea legală și a

reprezentantului său, Artur Zagornean (f.d. 45, 103), considerând posibilă

examinarea cauzei în lipsa participanților la proces, menționând că toți au fost

înștiințați legal despre ședința de judecată.

Or, se constată însă că la materialele dosarului lipsesc anumite date privind

citarea legală a lui Artur Zagornean, avocatul lui Nicolai Simidin despre data, locul

și ora examinării cauzei, fiind înștiințați doar Tatiana Simidin și reprezentantul

acesteia, fapt ce contravine prevederilor sus enunțate.

În această ordine de idei este cert că cauza civilă a fost examinată în absența

intimatului, precum și a reprezentantului acestuia, cărora nu li s-a comunicat în

modul corespunzător locul, data și ora ședinței de judecată, deși drepturile și

interesele acestora au fost supuse soluționării prin hotărârea pronunțată.

Prin urmare, se constată că judecarea cauzei fără citarea tuturor participanților

la proces, încalcă în mod direct dreptul la un proces echitabil, cât și principiul

egalității armelor statuat de art. 6 al CEDO, or, unul din principiile procesului

echitabil este contradictorialitatea între părțile care sunt parte a procesului.

În conformitate cu art. 118 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți

la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate.

În același timp, art. 372 alin. (1) Cod de procedură civilă, stipulează că părțile

și alți participanți la proces au dreptul să prezinte noi probe dacă acestea respectă

prevederile art.1191 alin. (2), dacă acestea nu au fost reclamate de către prima

instanță la cererea participanților la proces sau dacă au fost restituite în mod

nejustificat de către prima instanță.

Iar, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă, instanța

de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță; instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și

cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de

către participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată, instanța

de recurs reține că contrar acestor prevederi, instanța de apel judecând apelul a

trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, referindu-se doar la

9

susținerile Tatianei Simidin, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă

apelului sub toate aspectele, în raport cu regulile și legislația ce guvernează litigiul

în cauză, precum și explicațiile lui Nicolai Simidin expuse în prima instanță.

Astfel, din procesul-verbal al ședinței de judecată a Curții de Apel Chișinău din

05 aprilie 2018, rezultă că a fost prezentat și anexat la materialele cauzei, Raportul

de expertiză extrajudiciară nr. 112 din 03 aprilie 2018 și s-a dispus stabilirea

ședinței pentru 26 aprilie 2018 (f.d. 119), iar la ședința de judecată din 13

septembrie 2018 a fost prezentat, anexat și cercetat Raportul de evaluare nr. 7736

(f.d. 141-168), însă aceste acte suplimentare anexate nu au fost prezentate în instanța

de fond și nici nu au fost expediate spre cunoștință intimatului, pentru a se expune

asupra lor, instanța de apel dispunând la 13 septembrie 2018 și examinarea în fond a

apelului.

Or, probele noi prezentate de către apelantă, urmau a fi aduse la cunoștință

participanților la proces.

În asemenea împrejurări, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că instanța de apel, la

examinarea cauzei și la adoptarea unei soluții, conducându-se de prevederile art.

239 și 240 Cod de procedură civilă, urma să aprecieze toate probele din dosar,

cercetându-le multiaspectual, complet, nepărtinitor și nemijlocit în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, să determine circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzei, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și, nu în ultimul

rând, să cerceteze și să analizeze probele din punctul de vedere al admisibilității

sau inadmisibilității lor.

Or, scopul tuturor acțiunilor procesuale este descoperirea adevărului, având în

vedere și acel fapt că obiectivul probațiunii rezidă, în primul rând, din sarcinile

procedurii civile stabilite în art. 4 Cod de procedură civilă.

În mod special, scopul probațiunii judiciare nu se reduce doar la colectarea și

prezentarea probelor, ci și la aprecierea acestora de către instanța de judecată, adică

la formularea unor concluzii logice care ar permite motivarea hotărârii

judecătorești.

Revenind la soluția instanței de apel de admitere a cererii de chemare în

judecată a Tatianei Simidin, întemeiată pe Raportul de expertiză extrajudiciară nr.

100 din 22 martie 2017, Raportul de expertiză extrajudiciară nr. 112 din 03 aprilie

2018 și Raportul de evaluare nr. 7736 efectuat de Expert Group Consulting,

ultimele două nefiind aduse la cunoștința lui Nicolai Simidin, este de menționat că

expertiza judiciară ca mijloc de probă trebuie să fie legală, pertinentă și

concludentă.

În cauză, însă se atestă că deși, mijloacele de probă enunțate sunt legale și

pertinente nu sunt concludente, adică nu tind la dovedirea unor fapte reale, demne

de a fi crezute, care să nu ducă la concluzii absurde, imposibile, în alt termeni să

fie credibile și convingătoare.

Așadar, după cum rezultă din înscrisurile prezente la dosar, concluzia

expertului, Anatol Achimov este bazată pe „probabilitate” și nu pe un fapt cert

stabilit, or, expertul a fost în imposibilitate să formuleze o concluzie certă în acest

sens, deoarece urma să se prezinte la fața locului pentru a efectua analiza

amplasării și descrierii obiectului evaluării, pentru a nu admite omiterea ,,Beciului”

cu suprafața de 12,4 m.p. și veranda.

10

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție evidențiază că instanța de apel la adoptarea deciziei, prin

care a admis acțiunea depusă de către Tatiana Simidin, a ignorat explicațiile și

probele prezentate de Nicolai Simidin, or, conform certificatului despre rezultatele

inspectării bunului imobil anexat la Procesul-verbal de recepție finală nr. 84 din 21

decembrie 2015, supus înregistrării la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău (în

prezent Agenția Servicii Publice) la 04 februarie 2016 cu nr. cadastral 0142410.198,

figurează ,,Beciul”, iar ,,Veranda” se observă, iar expertul Anatol Achimov a omis

aceste bunuri care se află în partea pretinsă de Nicolai Simidin.

În această ordine de idei, instanța de recurs notează că expertul Anatol

Achimov, în primul Raport de expertiză extrajudiciară nr. 100 din 22 martie 2017,

care a fost adus la cunoștință părților în proces, nu a efectuat inițial estimarea valorii

de piață a încăperilor și sectorului de teren, precum și stabilirea prețului per m.p., de

asemenea nu a utilizat metoda cheltuielilor și metoda analizei comparative care este

folosită de experți.

Deci, în situația în care în prezentul litigiu sarcina probațiunii revine celui ce

face o afirmație înaintea instanței de judecată, deoarece trebuie să o dovedească, în

sensul art. 118 alin. (1) Codul de procedură civilă, Tatiana Simidin, ca persoană

interesată, urma să manifeste diligență și să prezinte pentru cunoștință lui Nicoilai

Simidin, Rapoartele de expertiză extrajudiciară pentru desfășurarea efectivă a

investigațiilor ce țin de obiectul expertizei.

Pe când, la caz, se observă că Tatiana Simidin nu a pus la dispoziția lui Nicolai

Simidin, Rapoartele de expertiză extrajudiciară pentru a înainta anumite întrebări

și/sau obiecții în acest sens, pentru ca rapoartele să fie complete și explicite.

Instanța de recurs, la acest capitol complinește că însăși Curtea de Apel

Chișinău în motivarea soluției sale, a indicat că alte Rapoarte de expertiză părțile nu

au prezentat și nu au cerut efectuarea unor expertize, expunând doar dezacordul cu

Raportul de expertiză extrajudiciară nr. 100, deși au fost prezentate și anexate

Rapoarte de expertiză extrajudiciare, care nu au fost aduse la cunoștință

intimatului/recurent, iar instanța de judecată având rolul diriguitor, nu a intervenit cu

propunerea de a dispune efectuarea unei expertize complexe, cu respectarea

condițiilor cumulative prevăzute la art. 36 al Legii cu privire la expertiza judiciară și

statutul expertului judiciar.

De altfel, se mai deduce că expertul judiciar în construcții, Anatol Achimov, nu

a fost preîntâmpinat de răspundere penală pentru prezentarea cu bună știință a unor

concluzii false în Raportul de expertiză, în temeiul art. 36 al Legii cu privire la

expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, fapt ce denotă că a fost încălcată

norma procedurală prevăzută la art. 36 din Legea cu privire la expertiza judiciară și

statutul expertului judiciar.

Mai mult, după cum s-a menționat supra, în fața expertului judiciar în

construcții, Anatol Achimov a fost pusă întrebarea referitor la stabilirea stării

tehnice a casei de locuit individuale lit. 01 (A), amplasată pe terenul nr. cadastral

XXX, situat în XXX, în scopul formării a două construcții și identificării drept

construcție de sine stătătoare, conform cotelor-părți deținute. (f.d. 16-29)

Însă, Curtea de Apel Chișinău verificând materialul probator al cauzei, nu a

luat în considerare că de fapt întrebarea care urma fi înaintată expertului judiciar

este cea de a identifica variantele posibile de partajare a bunului imobil, întrebare ce

rezidă din obiectul litigiului.

11

În plus, Curtea de Apel Chișinău urma să constate că acest aspect nu a fost

abordat în cadrul procesului, iar expertul Anatol Iachimov nu a reținut

imposibilitatea partajării a câte ½ cotă-parte din bunul imobil amplasat în XXX,

reieșind din suprafața totală a bunului imobil și că nu vor fi respectate condițiile de

formare a bunului imobil.

Astfel, în acest context, instanța de apel nu a reținut că din punct de vedere

tehnic, divizarea în natură a casei de locuit, nu poate fi realizată conform cotelor-

părți ideale, or, Raportul de expertiză extrajudiciară nr. 100 din 22 martie 2017

reflectă potențialele carențe, care pot surveni în cazul executării unei hotărâri

judecătorești, aceasta deoarece nu conține modalitatea și formula de reamenajare a

bunurilor imobile nou formate în încăperi locative, ce ar corespunde rigorilor

tehnice.

Suplimentar este inerent a specifica art. 26 alin. (1) și 373 alin. (1) Cod civil (în

vigoare la momentul emiterii deciziei), care reglementează determinarea cotelor-

părți în proprietatea în devălmășie a soților în caz de împărțire a bunurilor, și anume

că la împărțirea proprietății în devălmășie a soților și determinarea cotelor-părți din

aceasta, părțile soților sunt considerate egale dacă contractul matrimonial nu

prevede altfel.

La fel și art. 361 alin. (1), (2), (3) Cod civil (în vigoare la momentul emiterii

deciziei), reglementează modul de împărțire a bunului proprietate comună pe cote-

părți, și anume, împărțirea bunului proprietate comună pe cote-părți se face în

natură, proporțional cotei-părți a fiecărui coproprietar.

Dacă bunul proprietate comună pe cote-părți este indivizibil ori nu este

partajabil în natură, împărțirea se face prin: a) atribuirea întregului bun, în schimbul

unei sulte, în favoarea unui ori a mai multor coproprietari, la cererea lor; b) vânzarea

bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație și

distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei.

În cazul în care unui dintre coproprietari îi este atribuită o parte reală mai mare

decât cota sa parte, celorlalți coproprietari li se atribuie o sultă.

Raportând la caz normele citate și având în susținere materialul probator al

cauzei, instanța de recurs notează că părțile litigioase nu au negociat posibilele

modalități de partajare a bunului imobil și nici nu au valorificat sulta bănească.

La acest segment, instanța de recurs consideră oportun de a învedera că deși,

instanța de apel a indicat că sulta bănească poate fi stabilită și de instanța

judecătorească, având în susținere informația din Registrul bunurilor imobile despre

valoarea bunurilor supuse partajării, de unde poate fi stabilit prețul per/m.p. și că

,,Beciul” este suprafață nelocativă și urmează a fi apreciat la un preț mai mic dacât

pentru cel locativ, cu încasarea diferenței, aceasta urma să propună părților

efectuarea unei expertize judiciare, în vederea elucidării aspectelor neclare.

Or, în lipsa unei expertize judiciare/expertize extrajudiciare sau a unei

concluzii a specialistului în domeniu, Curtea de Apel Chișinău se afla în

imposibilitate de a calcula cert și justificat sulta bănească.

Cu referire la decizia suplimentară din 14 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs menționează că urmare a casării deciziei inițiale, prin

care a fost admisă acțiunea Tatianei Simidin, pretențiile cu privire la compensarea

cheltuielilor de judecată condiționează casarea acesteia.

Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel nu a dat apreciere

12

per ansamblu, atât asupra explicațiilor participanților la proces, cât și înscrisurilor

anexate la dosar, cu toate că indisolubil la caz, urmau a fi reținute aceste aspecte.

În contextul celor expuse, argumentele invocate de către recurent în cererea de

recurs sunt întemeiate, deoarece reieșind din specificul acțiunii deduse judecății,

precum și în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor, alături de

cele constatate, era indispensabil de a solicita toate probele necesare și a le da o

apreciere corespunzătoare prin prisma art. 121, 122 și 130 ale Codului de procedură

civilă.

Ca urmare, în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține să

menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant

al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

cercetării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să

nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și

simplu concluziile uneia dintre părți.

În această ordine de idei este cert că omiterea aspectelor menționate de către

instanța de apel, indică direct la examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă

controlului temeinicia și corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma

prevederilor legale, aplicabile cazului.

La caz, prezintă relevanță și faptul că folosirea criteriilor pentru determinarea

corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieșind din specificul acestuia, presupune

prin sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe a situației de fapt și de drept,

care, este diferită de la caz la caz.

În atare situație, având ca bază dispozițiile art. 130 alin. (1), (2), (3), (4), (5)

Cod de procedură civilă, instanța judecătorească apreciază probele după intima ei

convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă și nemijlocită a tuturor

probelor din dosar în ansamblu și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Niciun

fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără

aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența,

admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor

reciprocă și suficiența pentru soluționarea cauzei. Ca rezultat al aprecierii probelor,

instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor

sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și

argumentarea preferinței unor probe față de altele. Proba este declarată ca fiind

veridică dacă instanța constată prin cercetare și comparare cu alte probe că datele pe

care le conține corespund realității.

Distinct de cele relatate, la caz, se constată că de fapt instanța de apel a

examinat superficial cauza civilă, adoptând o decizie contradictorie și fără

argumentare clară, aprecierea probelor dată de instanța judecătorească fiind arbitrară

și duce la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, iar instanța

de recurs este în imposibilitatea de a înlătura neajunsurile invocate supra.

Având în vedere circumstanțele relatate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia

instanței de apel, precum și decizia suplimentară urmează a fi casate cu trimiterea

cauzei spre rejudecare în fond în instanța de apel, or, toate circumstanțele invocate

raportate la normele juridice respective nu pot fi înlăturate de instanța de recurs.

13

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și rejudecând cauza, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 442, 444, 445 alin. (1) lit. c) și alin. (3) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Nicolai Simidin.

Se casează decizia din 13 septembrie 2018 și decizia suplimentară din 14

februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de către Tatiana Simidin împotriva lui Nicolai Simidin

cu privire la determinarea cotelor-părți ideale și partajarea bunului imobil în natură,

cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

14