2ra-2123/19 — atribuirea cotelor părți, obligarea notarului de a elibera acte

2ra-2123/19 — atribuirea cotelor părți, obligarea notarului de a elibera acte (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-2123/19

Prima instanță - (Judecătoria Cahul, sediul central) jud: D. Bosîi

Instanța de apel - (Curtea de Apel Cahul) jud: R. Petrov, N. Bondarenco, S. Pilipenco

ÎNCHEIERE

6 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Prascovia Sibova,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana

Sibova, Dmitri Sibov și Valentina Trohina împotriva Prascoviei Sibova și notarului

Rita Jîntica, intervenient accesoriu Serghei Belicci, cu privire la atribuirea cotelor

părți ideale din bunul imobil, a cotelor părți din cota parte socială, obligarea notarului

de a elibera certificate și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 mai 2019 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă:

La 20 martie 2018, Tatiana Sibova, Dmitri Sibov și Valentina Trohina au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Prascoviei Sibova și notarului Rita Jîntica,

intervenient accesoriu Serghei Belicci, prin care au solicitat:

- determinarea cotelor-părți ideale ce revin fiecăruia din coproprietarii

apartamentului situat în xxxxx, nr. cadastral xxxxx și anume, ¼ cotă-parte ideală

reclamantei Tatiana Sibova, ¼ cotă-parte ideală reclamantului Dmitrii Sibov și ¼

cotă-parte ideală reclamantei Valentina Trohina, precum și, atribuirea a ¼ cotă-parte

ideală ce aparține defunctului Gheorghi Sibov între moștenitorii Tatiana Sibova a câte

1/12 cotă-parte ideală; Dmitri Sibov a câte 1/12 cotă-parte ideală și Prascovia Sibova

a câte 1/12 cotă-parte ideală;

- obligarea notarului Rita Jîntica de a elibera reclamantei Tatiana Sibova

certificatul cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea

comună în devălmășie în privința a 10 % cotă-parte socială din SRL „Adamant”;

- împărțirea (determinarea) cotei-părți ideale de 10 % cotă-parte socială din SRL

„Adamant” ce aparține defunctului Gheorghi Sibov între moștenitorii legali Tatiana

Sibova - 3,33 %, Dmitri Sibov - 3,33 %, Prascovia Sibova - 3,33 %;

-obligarea notarului Jîntica Rita de a elibera reclamantei Tatiana Sibova și

reclamantului Dmitrii Sibov certificat de moștenitor legal în privința 1/12 cotă-parte

ideală fiecăruia, din apartamentul situat în xxxxx, nr. cadastral xxxxx, precum și în

privința cotei-părți sociale din SRL „Adamant” a câte 3,33 % lui Dmitri Sibov și 3,33

% reclamantei Tatiana Sibova;

1

- compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, s-a indicat că la 10 iunie 2006 a decedat Gheorghi Sibov.

În calitate de moștenitori de clasa întâi au rămas: Tatiana Sibova (soția defunctului),

Dmitri Sibov (fiul defunctului) și Prascovia Sibova (mama defunctului). Toți

moștenitorii respectivi au acceptat moștenirea în termen de 6 luni, prin depunerea

declarației notariale.

Patrimoniul succesoral al defunctului Gheorghi Sibov este constituit din

următoarele bunuri: cota-parte nedeterminată din apartamentul situat în xxxxxx (în

care există 4 coproprietari Tatiana Sibova, Dmitri Sibov, Valentina Trohina,

Gheorghi Sibov), precum și cota-parte din proprietatea comună în devălmășie

dobândită de soții Tatiana Sibova și Gheorghi Sibov în timpul căsătoriei: 20 % cotă-

parte socială din SRL „Adamant” (10 % a soției Tatiana Sibova și 10 % a defunctului

Gheorghi Sibov).

S-a invocat că notarul Rita Jîntica nu poate elibera certificatul de moștenitor și

definitiva procedura succesorală din motivul necesității de prezentare a tuturor

moștenitorilor Tatiana Sibova, Dmitri Sibov și Prascovia Sibova. În contextul

procedurii succesorale, notarul urmează să determine prin acordul comun scris al

părților că fiecăruia din cei 4 coproprietari ai apartamentului situat în xxxxx, îi revine

câte ¼ cotă-parte ideală.

Aceasta este necesar deoarece în timpul privatizării apartamentului nu s-au

stabilit cotele ideale ce revin fiecărui coproprietar. Ulterior, trebuie separată cota-

parte din proprietatea comună în devălmășie ce îi revine soției Sibova Tatiana (10 %

cotă-parte socială din SRL „Adamant”), de patrimoniul succesoral al defunctului

Gheorghi Sibov (10 % cotă-parte socială din SRL „Adamant”).

Totodată, notarul urmează să stabilească cota-parte ideală ce îi revine fiecărui

moștenitor legal în următoarea ordine: ¼ cotă-parte din apartament ce îi aparține

defunctului Gheorghi Sibov trebuie să fie împărțită la cei trei moștenitori Tatiana

Sibova, Dmitri Sibov și Prascovia Sibova a câte 1/12 la fiecare; 10 % cota-parte

socială ce îi aparține defunctului Gheorghi Sibov trebuie împărțită la cei trei

moștenitori Tatiana Sibova, Dmitrii Sibov și Prascovia Sibova a câte 3,33 %

fiecăruia.

Însă toate aceste acțiuni nu pot fi realizate din simplul motiv că Prascovia Sibova

nu se prezintă la notar în mod intenționat, deși a fost somată de multiple ori, inclusiv

se eschivează de la primirea notificărilor scrise din partea reclamantei Tatiana Sibova,

fapt confirmat prin cele 3 scrisori adresate pârâtei, iar notarul Rita Jîntica refuză

eliberarea certificatului de moștenitor în lipsa pârâtei Prascovia Sibova.

Prin hotărârea din 5 iunie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul central, s-a admis

acțiunea.

S-a atribuit din bunul imobil cu nr. cadastral. xxxxx, situat în xxxxx, cotele părți

ideale după cum urmează:

- ¼ cotă parte ideală după Tatiana Sibova,

- ¼ cotă parte ideală după Dmitrii Sibov,

- ¼ cotă parte ideală după Valentina Trohina,

- ¼ cotă parte ideală după Gheorghi Sibov.

S-a atribut din cota parte de ¼ ce-i revine defunctului Gheorghi Sibov, bunul

imobil cu nr. cadastral. xxxxx, situat în xxxxx, cotele părți ideale după cum urmează:

- 1/12 cotă parte ideală după Tatiana Sibova,

- 1/12 cotă parte ideală după Dmitrii Sibov,

2

- 1/12 cotă parte ideală după Valentina Trohina,

S-a atribuit din cota de 10 % din capitalul social al SRL „Adamant” xxxxx ce

aparține defunctului Gheorghi Sibov, cote părți după cum urmează:

- 3,33 % cotă parte socială după Tatiana Sibova,

- 3,33 % cotă parte socială după Dmitri Sibov,

- 3,33 % cotă parte socială după Prascovia Sibova.

S-a obligat notarul Rita Jîntica să elibereze Tatianei Sibova, certificat privind

dreptul de proprietate comună în devălmășie asupra cotei părți de 10 % din capitalul

social al SRL „Adamant”.

S-a obligat notarul Rita Jîntica să elibereze Tatianei Sibova, certificat de

moștenitor legal asupra cotei părți de 3,33 % din capitalul social al SRL „Adamant”

xxxxx.

S-a obligat notarul Rita Jîntica să elibereze lui Sibov Dmitri, certificat de

moștenitor legal asupra cotei părți de 3,33 % din capitalul social al SRL „Adamant”

IDNO10036003007361.

S-a obligat notarul Rita Jîntica să elibereze Tatianei Sibova, certificat de

moștenitor legal asupra cotei părți de 1/12 cotă parte ideală din bunul imobil cu nr.

cadastral. xxxxx, situat în xxxxx.

S-a obligat notarul Rita Jîntica să elibereze lui Sibov Dmitri, certificat de

moștenitor legal asupra cotei părți de 1/12 cotă parte ideală din bunul imobil cu nr.

cadastral. xxxxx, situat în xxxxx.

S-a încasat de la Prascovia Sibova în beneficiul Tatianei Sibova cheltuielile de

judecată în mărime de 2 366 de lei pentru taxa de stat achitată și suma de 4 000 lei,

pentru serviciile de asistență juridică.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță determinat cercul de

moștenitori legali ce dispun de dreptul la câte o cotă parte din patrimoniul succesoral

rămas după decesul lui Gheorghi Sibov, aceștia fiind soția Tatiana Sibova, feciorul

Dmitri Sibov și mama Prascovia Sibova.

Totodată instanța de judecată a constat că Valentina Trohina care nu este

succesorul lui Gheorghi Sibov, dispune de cotă parte din bunul imobil nr. 28 situat în

xxxxx.

A concluzionat că acțiunea urmează a fi admisă, or în cazul în care moștenitorul

lui Sibov Gheorghi și anume mama acestuia, Prascovia Sibova, refuză să se prezente

la notar pentru a accepta moștenirea, reclamanții dispun de dreptul de a solicita

determinarea cotelor părți din bunul comun în devălmășie pe cale judecătorească.

De asemenea, prima instanță a remarcat că refuzul notarului nu este datorat unor

acțiuni neîntemeiate sau ilegale ale notarului ci cadrului legal care limitează

competența notarului de a efectua anumite acțiuni.

La 18 iulie 2018 Prascovia Sibova a declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând casarea integrală a ei, cu emiterea unei hotărâri noi prin care să fie

scoasă de pe rol cererea reclamanților din motivul nerespectării procedurii de

soluționare prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară.

Prin decizia din 22 mai 2019 a Curții de Apel Cahul, s-a respins cererea de apel

depusă de Prascovia Sibova și s-a menținut hotărârea din 5 iunie 2018 a Judecătoriei

Cahul, sediul central.

La 14 august 2019, Prascovia Sibova a declarat recurs împotriva deciziei din 22

mai 2019 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei în

3

partea prin care s-au încasat cheltuielile de judecată, cu pronunțarea unei hotărâri noi

prin care cheltuielile să fie încasate de la notarul Rita Jîntica.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, invocând că sunt neîntemeiate și pasibile de a fi casate.

A menționat că nu este de acord cu soluția instanțelor inferioare de judecată în

partea ce privește recuperarea de la ea, pensionară în vârstă de 89 de ani și unul dintre

pârâții în această cauză, a tuturor cheltuielilor de judecată suportate de către

reclamanți, în ciuda faptului că ea nu a contestat niciodată mărimea cotelor pârâți din

masa succesorală rămasă după decesul fiului ei Grigori Sibov.

Recurenta a indicat că instanțele de judecată au ignorat prevederile art. 94 din

Codul de procedură civilă, după ce au încasat de la un sigur pârât toate cheltuielile de

judecată în sumă de 6 366 de lei, dintre care 2 366 de lei cu titlu de taxă de stată.

Totodată nu este clar cum și cine a stabilit suma de 4 000 lei pentru asistență juridică

acordată reclamanților.

La fel, a menționat că instanțele de judecată neîntemeiat au concluzionat că a

primit de la Tatiana Sibova cererile prealabile prin care i s-a propus să încheie

tranzacția de împăcare la notarul Rita Jîntica, în partea ce ține de partajarea

patrimoniului succesoral și a capitalului statutar din SRL „Adamant”, deoarece

acestea, nu i-au fost înmânate, iar avizele de recepție nu au fost semnate.

Totodată, în conformitate cu art. 4516 din Codul civil, era cunoscut cine și în ce

mărime va moșteni patrimonial succesoral după decesul fiului ei, precum și mărimea

cotelor părți din capitalul statutar din SRL „Adamant”, nefiind necesar ca reclamanții

să se adreseze în instanța de judecată.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Cahul a expediat participanților la proces decizia integrală la

data de 20 iunie 2019 (f.d. 219), însă dovada legală de recepționare a acesteia de către

recurenta Prascovia Sibova la materialele dosarului lipsește. Totodată în cererea de

recurs a indicat că aceasta a fost recepționată la 25 iunie 2019. Astfel, se constată că

recursul a fost declarat în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

La 8 august 2019 în adresa intimaților a fost expediată copia cererii de recurs

depuse Prascovia Sibova, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a

referinței la recurs.

Însă, în termenul stabilit intimații nu și-au valorificat dreptul procedural

respectiv și nu a depus referință.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în

cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta

este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință

de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea

Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141,

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

5

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de

Prascovia Sibova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Prascovia Sibova.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

6