3ra-847/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-847/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-847/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Arhip)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)
ÎNCHEIERE
17 iulie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Alina Antoci,
reprezentată de către avocatul Lilia Dobre,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă
de către Alina Antoci împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la
contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost admis apelul declarat de către Consiliul municipal Chișinău, a fost casată
hotărârea din 22 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost
emisă o nouă hotărâre cu privire la respingerea acțiunii,
constată:
La data de 22 mai 2017 Alina Antoci a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actului
administrativ.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 17 ianuarie 2013, prin
contractul de vânzare-cumpărare nr. 244, a cumpărat imobilul din xxxx și, anume,
clădirea de producere cu suprafața totală de 584,6 m. p., cu nr. cadastral xxxx.
A menționat că, după cumpărarea imobilului enunțat, s-a adresat la Consiliul
municipal Chișinău cu o cerere privind transmiterea în arendă a terenului aferent
imobilului, însă până la moment nu a primit nici un răspuns.
A susținut că, la data de 21 martie 2017, întru soluționarea problemei
tergiversării emiterii actului administrativ cu privire la transmiterea în arendă a
terenului aferent construcției, s-a adresat la Consiliul municipal Chișinău cu o cerere,
prin care a solicitat eliberarea în termen de 30 de zile a actului administrativ enunțat,
iar la data de 19 aprilie 2017, prin răspunsul nr. A-2132/17, Consiliul municipal
1
Chișinău a informat-o că, proiectul deciziei a fost perfectat și coordonat în modul
stabilit de legislația în vigoare pe data de 28 decembrie 2015 și acesta urmează a fi
pus pe ordinea de zi a ședinței Consiliului municipal, fără a indica o dată fixă.
A afirmat că, necătând la toate acestea, Consiliul municipal Chișinău, din
motive neîntemeiate, tergiversează emiterea actului administrativ.
A solicitat recunoașterea refuzului pârâtului de a stabili relații funciare de
arendă asupra lotului de pământ din str. Calea Ieșilor,10 ca neîntemeiat, obligarea
pârâtului de a emite actul administrativ cu privire la stabilirea relațiilor funciare de
arendă asupra lotului de pământ din str. Calea Ieșilor,10 și încasarea cheltuielilor de
judecată.
Prin hotărârea din 22 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a
fost admisă acțiunea depusă de către Alina Antoci, a fost constatat faptul
nesoluționării cererii depuse de către reprezentantul Alinei Antoci, Dinu Cîrlan în
adresa Primăriei mun. Chișinău la data de 21 septembrie 2017 și a fost obligat
Consiliul municipal Chișinău să examineze și să-i ofere Alinei Antoci răspuns la
cererea adresată la data de 21 septembrie 2017.
Prin decizia din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis
apelul declarat de către Consiliul municipal Chișinău, a fost casată hotărârea primei
instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de către Alina
Antoci a fost respinsă ca neîntemeiată.
Cu referire la cerința intimatei cu privire la recunoașterea refuzului Consiliului
municipal Chișinău de a stabili relații funciare de arendă asupra lotului de pământ
din str. Calea Ieșilor,10, mun. Chișinău ca neîntemeiat, instanța de apel a reținut că,
la emiterea hotărârii, prima instanță a constatat faptul nesoluționării cererii depuse
de reprezentantul Alinei Antoci, Dinu Cîrlan în adresa Primăriei mun. Chișinău la
data de 21 septembrie 2017 și a obligat Consiliul municipal Chișinău să examineze
și să-i ofere răspuns Alinei Antoci la cererea adresată la data de 21 septembrie 2017,
însă soluția respectivă vine în contradicție cu cerințele ce constituie obiectul litigios,
cu materialele cauzei și însuși cu constatările instanței, or, însuși intimata a invocat
în cererea de chemare în judecată că, nu este de acord cu răspunsul nr. A-2132/17
din 19 aprilie 2017 al Consiliului municipal Chișinău oferit la cererea sa din 21
septembrie 2017, care a fost recepționat de ultima la data de 21 aprilie 2014, probă
reținută și de către prima instanță. Cu toate acestea, prima instanță eronat a obligat
Consiliul municipal Chișinău să examineze și să-i ofere răspuns Alinei Antoci la
cererea adresată la data de 21 septembrie 2017.
Totodată, instanța de apel a statuat că, în cererea de chemare în judecată
intimata nu a formulat cerințe cu privire la obligarea Consiliului municipal Chișinău
de a examina și de a oferi răspuns la cererea adresată la data de 21 septembrie 2017.
Respectiv, instanța de apel atestă că, la emiterea hotărârii, prima instanță, contrar
art.240 alin. (3) CPC, a depășit limitele pretențiilor din acțiune.
Cu referire la temeinicia cerinței intimatei cu privire la obligarea Consiliului
municipal Chișinău de a emite actul administrativ cu privire la stabilirea relațiilor
funciare de arendă asupra lotului de pământ din str. Calea Ieșilor,10, instanța de apel
a relatat că, conform anexei la dispoziția Primarului general interimar al
2
mun.Chișinău nr. 11-CMC din 05 octombrie 2017, pe ordinea de zi a ședinței
extraordinare a Consiliului municipal Chișinău din 09 octombrie 2017, la pct. 13.1
a fost inclusă soluționarea chestiunii cu privire la stabilirea relațiilor funciare de
arendă a lotului de pământ din mun. Chișinău, str. Calea Ieșilor,10 cu dna Alina
Antoci (f. d. 34, verso).
Drept urmare, instanța de apel a considerat absolut neîntemeiate argumentele
intimatei indicate în cererea de chemare în judecată precum că, Consiliul municipal
Chișinău, din motive neîntemeiate, tergiversează emiterea actului administrativ cu
privire la stabilirea relațiilor funciare de arendă a lotului de pământ din
mun.Chișinău, str. Calea Ieșilor,10.
Instanța de apel a relevat că, la emiterea hotărârii, prima instanță urma să țină
cont de faptul că, procedura legală de atribuire în proprietate ori în arendă a loturilor
de teren presupune în sine un proces complex. După cum s-a enunțat anterior,
instanța poate admite o acțiune în obligare doar în cazul în care refuzul autorității de
a soluționa cererea ce se referă la eliberarea actului este nejustificat și afectează
drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, rezultând astfel că, limitele
dreptului de apreciere al autorității publice sunt date tocmai pînă la începerea
declanșării drepturilor fundamentale ale cetățenilor prevăzute de Constituție și alte
legi. Răspunsul Consiliului municipal Chișinău din 19 aprilie 2017 poartă un
caracter informativ și nu poate fi catalogat ca un refuz, care ar constitui temei de
adresare în instanța de contencios administrativ.
La caz, instanța de apel a concluzionat că, în speța dedusă judecății nu a fost
identificat nici un motiv legal, care ar confirma legalitatea cererii intimatei cu privire
la obligarea apelantului de a elibera actul solicitat. Or, eliberarea sau mai bine zis
emiterea actului solicitat de intimată ține de competența exclusivă a unui organ
colegial, impune respectarea unei proceduri anumite, care nu a fost finalizată și nu
s-a soldat cu un act emis de autoritatea competentă.
Suplimentar, instanța de apel a menționat că, instanțele judecătorești nu pot
substitui autoritățile administrației publice locale prin emiterea hotărârilor de
obligare a acestora să emită decizii de atribuire a loturilor de teren.
Instanța de apel a mai notat că, după cum reiese din suportul probator, cererea
intimatei privind stabilirea relațiilor funciare de arendă asupra lotului de pământ din
str. Calea Ieșilor,10, mun. Chișinău nu a fost respinsă de către Consiliul municipal
Chișinău, aceasta fiind în curs de soluționare.
La data de 15 mai 2019 Alina Antoci, reprezentată de către avocatul Lilia
Dobre, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea
acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este ilegală,
deoarece instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat
eronat legea.
A menționat că, prin cererea depusă la data de 21 martie 2018 și înregistrată
cu nr. A-2132/17 a făcut referire la demersul înaintat anterior cu privire la
privatizarea terenului aferent, demers care până în prezent a rămas fără soluționare,
astfel, a solicitat eliberarea actului administrativ cu referire la drepturile asupra
3
terenului din str. Calea Ieșilor,10, mun. Chișinău. Faptul că, intimatul a dat un
răspuns evaziv la cererea depusă, poate fi interpretat exclusiv ca o nesoluționare în
termen a unei cereri.
A susținut că, din prevederile art. 15 alin. (1) și (2) și 16 alin. (1) și (2) din
Legea contenciosului administrativ și ale art. 8 alin. (1) și 12 alin. (1) lit. a) și (2) din
Legea cu privire la petiționare rezultă că, prin nesoluționarea în termen legal a unei
cereri se înțelege faptul de a nu răspunde persoanei în termen de 30 de zile de la data
înregistrării cererii de către autoritatea publică.
A afirmat că, conform răspunsului oferit și anexat la materialele cauzei de
către Primăria mun. Chișinău (f. d. 9), precum și după cum rezultă din proiectul
ordinii de zi a ședinței extraordinare a Consiliului municipal Chișinău din 09
octombrie 2017, cererea privind soluționarea chestiunii privind transmiterea în
arendă a lotului solicitat nici nu a fost soluționată, deși a fost depășit în mod evident
termenul de 30 de zile stabilit de legiuitor în acest sens.
Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat în cauze de
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod
intră în vigoare la 01 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de
acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până
la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu
prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor
anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede
astfel.
Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat
decizia contestată în adresa părților la data de 27 martie 2019.
Astfel, recursul, depus la data de 15 mai 2019, este în termen.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei de contencios
administrativ, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al
4
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul
în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din
oficiu.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).
Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,
recursul depus de către Alina Antoci, reprezentată de către avocatul Lilia Dobre, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
5
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, Completul specializat în cauze de contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea
faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432
alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Totodată, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective,
adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul
trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell
contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de către Alina Antoci,
reprezentată de către avocatul Lilia Dobre, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat în cauze de
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de către
Alina Antoci, reprezentată de către avocatul Lilia Dobre, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ
și art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat în cauze de
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de către Alina Antoci, reprezentată de către avocatul Lilia
Dobre, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
6