3ra-233/19 — cu privire la obligarea receptionarii constructiei

Dosarul nr. 3ra-233/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – V. Sanduța

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – Iu. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru

ÎNCHEIERE

06 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Tatiana Topor,

reprezentată de avocatul Eugeniu Glușcenco,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana

Topor împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la obligarea

recepționării construcției,

împotriva deciziei din 09 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Tatiana Topor și s-a menținut hotărârea din 26

februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată :

La 22 noiembrie 2017 Tatiana Topor a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei municipiului Chișinău, prin care a solicitat obligarea pârâtei de

a efectua recepționarea finală a construcției anexa XXXXX.

În motivarea cererii reclamanta a invocat că, prin contractul de donație nr.

1997 din 14 mai 2015 a devenit coproprietar al bunului imobil din mun. XXXXX,

str. XXXXX. Pe parcursul exploatării imobilului, a construit anexa XXXXX, cu

suprafața exterioară de 1,7 m.p. și volumul de 4 m3 și a reconstruit soba veche, fără

autorizație.

A menționat că s-a adresat Primăriei municipiului Chișinău cu o cerere

pentru legiferarea lucrărilor neautorizate de construcție efectuate. Astfel, la 01

martie 2016 Primăria municipiului Chișinău a eliberat Certificatul de urbanism

informativ nr. 55i/16, în care s-a indicat că „XXXXX” construită neautorizat în

scopul amplasării unui grup sanitar și resistematizarea interioară a casei de locuit

04 efectuată neautorizat prin construirea unei sobe cu demolarea celei vechi, nu

contravine normelor de proiectare.

1

De asemenea, prin răspunsul nr. 12/3.1-41142 din 07 iulie 2016 Serviciul de

Supraveghere de Stat al Sănătății Publice din mun. Chișinău a menționat că casa de

locuit resistematizată neautorizat cu anexa nelocativă XXXXX” construită

neautorizat, nu afectează condițiile de trai a locatarilor din vecinătate. De

asemenea, consideră posibilă exploatarea casei de locuit individuală XXXXX

resistematizată neautorizat și anexei nelocative XXXXX construită neautorizat în

mun. XXXXX, str. XXXXX.

Totodată, prin răspunsul nr. 01-11/T din 30 martie 2016 Serviciul de Stat

pentru Verificarea și Expertizarea Proiectelor și Construcțiilor a invocat că potrivit

art. 14 al Legii nr. 163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție, anexele cu suprafața constituită de până la 15 m.p. la casele de locuit

particulare, amplasate pe terenuri private se pot efectua fără certificate de urbanism

și fără autorizație de construcție.

De asemenea, la 28 iunie 2016 Serviciul Protecției Civile și Situații

Excepționale Supravegherea de Stat a Măsurilor contra Incendiilor a emis Avizul

nr. 1/5-101 privind recepția finală a construcției, prin care a fost avizată din punct

de vedere al prevenirii și stingerii incendiilor recepția construcției anexa XXXXX

și resistematizarea interioară (construirea unei sobe în locul celei vechi) din str.

XXXXX, mun. XXXXX.

Reclamanta a mai menționat că s-a adresat cu cerere către Pretura sect.

Rîșcani, mun. Chișinău privind legiferarea construcțiilor neautorizate, iar prin

răspunsul nr. 03-8/04-972 din 15 decembrie 2016 a indicat că va reveni la

problema în cauză după prezentarea acordurilor coproprietarilor imobilului

menționat, autentificate notarial. Condițiile impuse de către Pretura sectorului

Rîșcani, municipiului Chișinău au fost îndeplinite, fiind obținute de la coproprietari

acordurile, legiferate la notar și s-au îndeplinit lucrările de finisare a construcției.

Având în vedere că au fost înlăturate neajunsurile indicate de către Pretura

sect. Rîșcani mun. Chișinău, s-a adresat cu solicitarea de efectuare a recepției

finale a anexei XXXXX și a resistematizării interioare a casei de locuit 04 prin

construirea unei sobe în locul celei vechi, amplasate în mun. XXXXX, str.

XXXXX, însă Primăria municipiului Chișinău, prin răspunsul din 23 octombrie

2017 a comunicat că a luat act de cererea reclamantei, însă nu a efectuat recepția

finală solicitată și nici nu a refuzat solicitarea.

De asemenea, a mai indicat că nesoluționarea în termen a cererii reclamantei

este ilegală, deoarece nu a întreprins careva măsuri în vederea recepționării

lucrărilor.

Prin hotărârea din 26 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Topor împotriva

Primăriei municipiului Chișinău cu privire la obligarea recepționării construcției.

(f.d. 53, 58-63)

Prin decizia din 09 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de către Tatiana Topor și s-a menținut hotărârea din 26 februarie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (92, 93-101)

2

Pentru a ajunge la această concluzie instanțele au reținut că Primăria

municipiului Chișinău prin răspunsul său din 23 octombrie 2017 a acționat în

cadrul legal, fiind emis conform competenței atribuite prin lege.

De asemenea s-a menționat că conform pct. 431 din Hotărârea Guvernului nr.

285 din 23.05.1996 cu privire la aprobarea Regulamentului de recepție a

construcțiilor și instalațiilor aferente recepția lucrărilor de construcție și a

instalațiilor aferente acestora, atât la lucrările noi, cât și la intervențiile în timp

asupra construcțiilor existente (reparații capitale, consolidări, reconstrucții,

modificări, modernizări, extinderi), finanțate din mijloace financiare proprietate

privată se efectuează de către investitor (persoană fizică sau juridică) și executant,

prin crearea unei comisii de recepție în baza unui contract civil.

Astfel, instanța de apel a considerat întemeiată concluzia instanței de fond cu

privire la netemeinicia cererii de chemare în judecată depusă de către Tatiana

Topor, deoarece reclamanta nu s-a conformot dispozițiilor legale, care se referă la

recepția construcțiilor, ultima urmând să îndeplinească anumite condiții.

La 02 ianuarie 2019 Tatiana Topor, reprezentată de avocatul Eugeniu

Glușcenco, a declarat recurs împotriva deciziei din 09 octombrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău și a hotărârii din 26 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, prin care a solicitat casarea hotărârilor, cu emiterea unei noi decizii de

admitere integrală a acțiunii. (f.d. 105-113)

În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat că hotărârile instanțelor

inferioare sunt neîntemeiate și ilegale, deoarece, la emiterea lor au fost încălcate și

aplicate eronat normele de drept material și procedural, ceea ce a dus la aplicarea

arbitrară a probelor din dosar, soluționarea greșită a cauzei și la încălcarea

dreptului de proprietate asupra construcției și resistematizării efectuate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 09

octombrie 2018, a publicat-o pe pagina web a instanței la 12 noiembrie 2018.

Prin scrisoarea de însoțire nr. 11447 din 12 noiembrie 2018 instanța de apel a

expediat recurentei copia deciziei, care a fost recepționată la aceiași dată.

În aceste circumstanțe, recursul depus la data de 02 ianuarie 2019, se

consideră în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu

materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat

de către Tatiana Topor, reprezentată de avocatul Eugeniu Glușcenco este

inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel

a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi

reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

3

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul declarat de către Tatiana Topor, reprezentată de avocatul Eugeniu

Glușcenco asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța

de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Tatiana Topor, reprezentată de avocatul

Eugeniu Glușcenco, inadmisibil.

4

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin.

(1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune :

Recursul, declarat de către Tatiana Topor, reprezentată de avocatul Eugeniu

Glușcenco, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

5