2ra-2297/18 — recunoasterea dreptului de a edifica constructia
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoasterea dreptului de a edifica constructia
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-2297/18 — recunoasterea dreptului de a edifica constructia (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-2297/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Sandu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. A. Panov, V. Cotorobai, M. Anton) ÎNCHEIERE 15 decembrie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Domnica Pinina, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Domnica Pinina împotriva lui Igor Bacal cu privire la recunoașterea dreptului de a edifica construcția deținută cu drept de proprietate, împotriva deciziei din 10 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Domnica Pinina și a fost menținută hotărârea din 15 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La data de 22 martie 2017 Domnica Pinina a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Igor Bacal cu privire la recunoașterea dreptului de a edifica construcția deținută cu drept de proprietate.
În motivarea acțiunii a indicat, că din data de 08 mai 2013 deține cu drept de proprietate 1/4 din casa de locuit individuală amplasată în mun. Chișinău, str. A. Cosmescu, 29, cu nr. cadastral 0100209.433.01, cu suprafața de 87,3 m.p., în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 2133 din 03 mai 2013. A menționat că la data de 05 mai 2004 în baza contractului de donație nr. 956 din 11 martie 2004 proprietar al 3/4 din aceiași construcție o deține Alexandru Tcacenco. A susținut reclamanta că vrea să construiască o anexă la o încăperea ce o deține cu drept de proprietate, conform schiței de proiect, dat fiind faptul că aceasta este pur și simplu o odaie fără careva comodități. A mai susținut reclamanta că este la vârsta de 66 ani, soțul ei are vârsta de 71 de ani și este grav bolnav, conform certificatului din 17 martie 2017 nr. 96/85 nu au unde locui în mun.
Chișinău iar condițiile din odaie sunt deplorabile pentru un trai decent. A afirmat că intenționează să construiască o anexă la încăperea pe care o deține în proprietate de pe adresa mun. Chișinău, str. A. Cosmescu, 29 ce se află în vecinătate cu 1 cota-parte ce-i aparține intimatului Igor Bacal, domiciliat în mun. Chișinău, str. A. Cosmescu, 25. A indicat că necătând la nenumăratele cereri adresate pârâtului, ultimul nu-i dă posibilitatea de a efectua lucrări de construcție, fiind obligată să înainteze prezenta cerere de chemare în judecată. A solicitat acordarea dreptului reclamantei de a edifica anexa la casa de locuit individuală amplasată în mun.
Chișinău, str. A. Cosmescu, 29, cu nr. cadastral 0100209.433.01 din care deține cu drept de proprietate 1/4, obligarea vecinilor construcției adiacente să nu creeze impedimente reclamantei la edificarea anexei la casa de locuit individuală ce-i aparține cu drept de proprietate și încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată. În cadrul examinării cauzei, la data de 05 septembrie 2016 reclamanta a depus cerere de concretizare a cerințelor, solicitând acordarea dreptului reclamantei de a edifica anexa la casa de locuit individuală amplasată în mun.
Chișinău, str. A. Cosmescu, 29, cu nr. cadastral 0100209.433.01 din care deține cu drept de proprietate 1/4, obligarea vecinului Igor Bacal să nu-i creeze impedimente reclamantei la edificarea anexei la casa de locuit individuală ce-i aparține cu drept de proprietate și a încasa din contul lui Igor Bacal în beneficiul reclamantei a sumei de 100 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, a sumei de 51 de lei cu titlu de cheltuieli pentru expedierea telegramei și a sumei de 6000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. Prin hotărârea din 15 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea depusă de Domnica Pinina a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 10 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Domnica Pinina și a fost menținută hotărârea din 15 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel instanța de apel a constatat că reclamanta dorește să construiască o anexă la încăperea ce o deține cu drept proprietate de pe adresa mun. Chișinău, str. A. Cosmescu, 29, cu nr. cadastral 0100209.433.01 ce se află lângă cota-parte ce-i aparține pârâtului Igor Bacal, care domiciliază pe adresa mun. Chișinău, str. A. Cosmescu, 25, conform schiței de proiect anexată la materialele dosarului. Instanța de apel a reținut că potrivit art. 379 alin. (1) Cod civil, pârâtul întemeiat a refuzat în eliberarea acordului său la construcția anexei, or, aceasta conform schiței de proiect este mai voluminoasă decât anexa deja demolată și ar duce la încălcarea prevederilor legale cu privire la liniile de hotar a construcției nou inaugurate pe care o solicită reclamanta și va atenta în mod vădit asupra terenului și imobilului pârâtului Igor Bacal.
La fel, instanța de apel a reținut constatările art. 389 alin. (1) Cod civil, care prevăd că orice construcție se poate face de către proprietarul terenului numai cu respectarea unei distanțe minime față de linia de hotar, conform legii, regulamentului de urbanism sau, în lipsă, conform obiceiului locului, astfel încât să nu se aducă atingerea drepturilor proprietarului vecin. Astfel, instanța de apel a concluzionat că Igor Bacal nu-i îngrădește în careva mod dreptul de proprietate al reclamantei asupra construcției deja existente, iar terenul pe care 2 aceasta este inaugurată se află în proprietatea mun. Chișinău și se află doar în posesie și folosința reclamantei. La data de 02 august 2018, Domnica Pinina a declarat recurs împotriva deciziei din 10 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului s-a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece au fost emise cu încălcarea normelor de drept material și procedural, au dat apreciere arbitrară probelor, nu au fost constatate circumstanțele pricinii. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 10 mai 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă, la dosar lipsesc. Astfel, recursul, declarat la data de 02 august 2018, este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea 3 probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4); Completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Domnica Pinina nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Domnica Pinina, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Domnica Pinina, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Domnica Pinina se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.