2ra-2297/18 — recunoasterea dreptului de a edifica constructia
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoasterea dreptului de a edifica constructia
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-2297/18 — recunoasterea dreptului de a edifica constructia (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-2297/18
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Sandu)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. A. Panov, V. Cotorobai, M. Anton)
ÎNCHEIERE
15 decembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Domnica
Pinina,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Domnica Pinina
împotriva lui Igor Bacal cu privire la recunoașterea dreptului de a edifica construcția
deținută cu drept de proprietate,
împotriva deciziei din 10 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins
apelul declarat de Domnica Pinina și a fost menținută hotărârea din 15 noiembrie 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
constată:
La data de 22 martie 2017 Domnica Pinina a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Igor Bacal cu privire la recunoașterea dreptului de a edifica construcția
deținută cu drept de proprietate.
În motivarea acțiunii a indicat, că din data de 08 mai 2013 deține cu drept de
proprietate 1/4 din casa de locuit individuală amplasată în mun. Chișinău, str. A.
Cosmescu, 29, cu nr. cadastral 0100209.433.01, cu suprafața de 87,3 m.p., în baza
contractului de vânzare-cumpărare nr. 2133 din 03 mai 2013.
A menționat că la data de 05 mai 2004 în baza contractului de donație nr. 956 din 11
martie 2004 proprietar al 3/4 din aceiași construcție o deține Alexandru Tcacenco.
A susținut reclamanta că vrea să construiască o anexă la o încăperea ce o deține cu
drept de proprietate, conform schiței de proiect, dat fiind faptul că aceasta este pur și
simplu o odaie fără careva comodități.
A mai susținut reclamanta că este la vârsta de 66 ani, soțul ei are vârsta de 71 de ani
și este grav bolnav, conform certificatului din 17 martie 2017 nr. 96/85 nu au unde locui
în mun. Chișinău iar condițiile din odaie sunt deplorabile pentru un trai decent.
A afirmat că intenționează să construiască o anexă la încăperea pe care o deține în
proprietate de pe adresa mun. Chișinău, str. A. Cosmescu, 29 ce se află în vecinătate cu
1
cota-parte ce-i aparține intimatului Igor Bacal, domiciliat în mun. Chișinău, str. A.
Cosmescu, 25.
A indicat că necătând la nenumăratele cereri adresate pârâtului, ultimul nu-i dă
posibilitatea de a efectua lucrări de construcție, fiind obligată să înainteze prezenta cerere
de chemare în judecată.
A solicitat acordarea dreptului reclamantei de a edifica anexa la casa de locuit
individuală amplasată în mun. Chișinău, str. A. Cosmescu, 29, cu nr. cadastral
0100209.433.01 din care deține cu drept de proprietate 1/4, obligarea vecinilor construcției
adiacente să nu creeze impedimente reclamantei la edificarea anexei la casa de locuit
individuală ce-i aparține cu drept de proprietate și încasarea din contul pârâtului a
cheltuielilor de judecată.
În cadrul examinării cauzei, la data de 05 septembrie 2016 reclamanta a depus cerere
de concretizare a cerințelor, solicitând acordarea dreptului reclamantei de a edifica anexa
la casa de locuit individuală amplasată în mun. Chișinău, str. A. Cosmescu, 29, cu nr.
cadastral 0100209.433.01 din care deține cu drept de proprietate 1/4, obligarea vecinului
Igor Bacal să nu-i creeze impedimente reclamantei la edificarea anexei la casa de locuit
individuală ce-i aparține cu drept de proprietate și a încasa din contul lui Igor Bacal în
beneficiul reclamantei a sumei de 100 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, a sumei de
51 de lei cu titlu de cheltuieli pentru expedierea telegramei și a sumei de 6000 de lei cu
titlu de cheltuieli de asistență juridică.
Prin hotărârea din 15 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea
depusă de Domnica Pinina a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia din 10 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat
de Domnica Pinina și a fost menținută hotărârea din 15 noiembrie 2017 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel instanța de apel a constatat că reclamanta dorește să
construiască o anexă la încăperea ce o deține cu drept proprietate de pe adresa mun.
Chișinău, str. A. Cosmescu, 29, cu nr. cadastral 0100209.433.01 ce se află lângă cota-parte
ce-i aparține pârâtului Igor Bacal, care domiciliază pe adresa mun. Chișinău, str. A.
Cosmescu, 25, conform schiței de proiect anexată la materialele dosarului.
Instanța de apel a reținut că potrivit art. 379 alin. (1) Cod civil, pârâtul întemeiat a
refuzat în eliberarea acordului său la construcția anexei, or, aceasta conform schiței de
proiect este mai voluminoasă decât anexa deja demolată și ar duce la încălcarea
prevederilor legale cu privire la liniile de hotar a construcției nou inaugurate pe care o
solicită reclamanta și va atenta în mod vădit asupra terenului și imobilului pârâtului Igor
Bacal.
La fel, instanța de apel a reținut constatările art. 389 alin. (1) Cod civil, care prevăd
că orice construcție se poate face de către proprietarul terenului numai cu respectarea unei
distanțe minime față de linia de hotar, conform legii, regulamentului de urbanism sau, în
lipsă, conform obiceiului locului, astfel încât să nu se aducă atingerea drepturilor
proprietarului vecin.
Astfel, instanța de apel a concluzionat că Igor Bacal nu-i îngrădește în careva mod
dreptul de proprietate al reclamantei asupra construcției deja existente, iar terenul pe care
2
aceasta este inaugurată se află în proprietatea mun. Chișinău și se află doar în posesie și
folosința reclamantei.
La data de 02 august 2018, Domnica Pinina a declarat recurs împotriva deciziei din
10 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a
acțiunii.
În motivarea recursului s-a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și
hotărârea primei instanțe, deoarece au fost emise cu încălcarea normelor de drept material
și procedural, au dat apreciere arbitrară probelor, nu au fost constatate circumstanțele
pricinii.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 10 mai 2018, dar
date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă, la dosar lipsesc.
Astfel, recursul, declarat la data de 02 august 2018, este în termen.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
3
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin.(2), (3) și (4);
Completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Domnica Pinina nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către
instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în
verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.
432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie
efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel
recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza
Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Domnica
Pinina, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de Domnica Pinina, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Cod de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de către Domnica Pinina se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
4