3ra-1287/18 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1287/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: A. Arhip)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

31 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Galina Eni

și Denis Eni, reprezentați de avocatul Sergiu Cicati,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Zinovia Cioban, Galina

Eni și Denis Eni împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la repunerea în

termen și anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Zinovia Cioban, Galina Eni, reprezentate de avocatul Liuba

Tcacenco și Denis Eni și a fost menținută hotărârea din 23 noiembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 10 iunie 2016 reclamanții Zinovia Cioban, Galina Eni și Denis Eni au

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire

la repunerea în termen și anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, în perioada anilor 1959-1962, pe

terenul cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,1475 ha, Manuil Cioban și Zinovia

Cioban au construit casa de locuit cu suprafața totală de 98,5 m2, precum și alte două

construcții accesorii, care erau utilizate în calitate de locuință.

Au susținut că, prin hotărârea Comitetului executiv al sovietului raional de deputați

octombrie mun. Chișinău nr. 11/177 din 25 iunie 1963, a fost permis lui Manuil Cioban și

Zinoviei Cioban, precum și celor 3 copii minori ai cuplului să locuiască în construcția

amplasată în mun. Chișinău, str. Uzinelor, xxxxx. De altă locuință, conform rândului,

aceștia nu au beneficiat.

Au specificat că, prin hotărârea din 14 martie 2012 a Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău, a fost recunoscut dreptul de proprietate a lui Manuil Cioban și Zinoviei Cioban

asupra casei individuale de locuit cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 98,5 m2 și

1

construcțiilor accesorii cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 18,9 m2 și numărul

cadastral xxxxx, cu suprafața de 20,6 m2, amplasate pe terenul cu numărul cadastral

xxxxx.

Au afirmat că, prin contractele de donație nr. 5976 din 21 mai 2013 și nr. 6530 din

28 noiembrie 2013, Denis Eni a devenit proprietarul construcțiilor cu numerele cadastrale

xxxxx și xxxxx.

Au relatat că, Manuil Cioban, Zinovia Cioban și Denis Eni au inițiat procedura de

privatizare a terenului aferent construcțiilor sus-menționate. După decesul lui Manuil

Cioban, succesor al acestuia a devenit Eni Galina în temeiul testamentului și certificatului

de moștenitor legal din 18 aprilie 2016.

Au notat că, în procesul perfectării actelor pentru moștenire, Galina Eni a aflat că

terenul pe care sunt amplasate construcțiile cu numerele cadastrale xxxxx, xxxxx și xxxxx,

este divizat în trei terenuri în temeiul deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 3/26 din

02 aprilie 2013.

Au precizat că, nu sunt de acord cu decizia de divizare a terenului, deoarece aceasta

a fost adoptată fără acordul lor, iar în consecință le-a fost îngrădit accesul la imobilele

deținute cu drept de proprietate, din motiv că au o cale de acces mică.

Au solicitat repunerea în termenul de contestare a actului administrativ și anularea

deciziei Consiliului municipal Chișinău „Despre delimitarea terenurilor proprietate

municipală din sectorul Ciocana” nr. 3/26 din 02 aprilie 2013, în partea ce vizează

divizarea lotului de teren cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața totală de 0,1475 ha,

situat în mun. Chișinău, sect. Ciocana, str. Uzinelor, xxxxx, în trei loturi: lotul cu numărul

cadastral xxxxx.cu suprafața de 0,0822 ha, lotul cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața

de 0,0331 ha și lotul cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața de 0,0121 ha.

Prin hotărârea din 23 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de Zinovia Cioban, Galina Eni și Denis Eni, a fost respinsă ca nefondată.

Totodată, a fost anulată măsura de asigurare - sechestrul aplicat pe terenul cu numărul

cadastral xxxxx cu suprafața de 0,0331 ha și terenul cu numărul cadastral xxxxx cu

suprafața de 0,0121 ha, situate în mun. Chișinău, str. Uzinelor xxxxx, instituită prin

încheierea din 01 iulie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău.

Prin decizia din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat

de Zinovia Cioban, Galina Eni, reprezentate de avocatul Liuba Tcacenco și Denis Eni și a

fost menținută hotărârea din 23 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Instanța de apel și-a motivat concluzia prin faptul că, la data de 10 iunie 2016,

reclamanții au depus cerere de chemare în judecată, iar din momentul primirii răspunsului

la cererea sa prealabilă și până la data când s-au adresat în instanța de judecată nu au trecut

mai mult de 30 zile, prin urmare cererea de chemare în judecată în procedura

contenciosului administrativ, a fost depusă în termen.

De altfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel

Chișinău a menționat că, deși Consiliul mun. Chișinău a invocat omiterea termenului de

prescripție de contestare a deciziei nr. 3/26 din 02 aprilie 2013, nu a prezentat probe întru

confirmarea faptului că actul administrativ menționat a fost comunicat reclamanților într-

un termen rezonabil de la adoptare, iar acestea cu rea-credință au depus cerere de chemare

în judecată după expirarea termenelor de prescripție.

În această ordine de idei, instanța de apel a conchis că contestarea unui act

2

administrativ la o dată ulterioară datei adoptării nu denotă în mod iminent omiterea

termenului de prescripție, deoarece acesta începe să curgă de la momentul comunicării

actului persoanei.

Cu referire la fondul cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții de Apel Chișinău a relevat că instanța de fond corect a concluzionat că reclamanții

nu sunt și nici nu au fost coproprietari ai bunului imobil divizat în speță, astfel că, Consiliul

municipal Chișinău nu era ținut de obligația obținerii unui acord în sensul art. 11 alin. (1)

din Legea cu privire la formarea bunurilor imobile nr. 354 din 28 octombrie 2004, iar în

virtutea calității sale de proprietar al întregului patrimoniu al unității administrativ-

teritoriale și în baza actelor privind delimitarea terenurilor municipale, inclusiv a

planurilor geometrice, autoritatea publică locală deliberative just a decis modificarea

suprafeței terenului cu numărul cadastral xxxxx, prin divizarea din cadrul acestuia a altor

două loturi.

La data de 02 august 2018 Galina Eni și Denis Eni, reprezentați de avocatul Sergiu

Cicati au declarat recurs împotriva deciziei din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii

instanței de fond, pronunțând o nouă hotărâre de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului au indicat că, instanțele ierarhic inferioare eronat au apreciat

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și au aplicat o lege care nu trebuia

să fie aplicată.

Au afirmat că, este eronată concluzia instanțelor ierarhic inferioare că pe loturile

nou formate nu erau amplasate careva bunuri imobile ale recurenților, deoarece pe loturile

nou formate erau amplasate bunuri imobile, or casa de locuit și anexele au fost construite

în perioada când lotul de teren cu nr. cadastral xxxxx, constituia un întreg, respectiv nu

are relevanță pe care segment din interiorul lotului de teren erau amplasate bunurile

imobile, având în vedere că aceste bunuri erau amplasate pe un singur lot de teren, care

ulterior a fost divizat prin decizia Consiliului municipal Chișinău.

Au subliniat că, odată ce bunurile imobile ce aparțin cu drept de proprietate

recurenților au fost amplasate pe lotul de teren unic cu nr. cadastral xxxxx, Consiliul

municipal Chișinău urma să dobândească acordul acestora pentru divizarea lotului de teren

cu nr. cadastral xxxxx, conform art. 11 alin. (1) din Legea cu privire la formarea bunurilor

imobile nr. 354 din 28 octombrie 2004.

Au notat că, instanța de fond și apel eronat a aplicat prevederile art. 9 și art. 11 din

Legea cu privire la formarea bunurilor imobile nr. 354 din 28 octombrie 2004, deoarece

în speță, instanța urma să aplice prevederile art. 1 alin. (4) din aceeași Lege, care prevede

că raporturile juridice aferente delimitării terenurilor proprietate publică, atribuirii

terenurilor din proprietate publică în proprietate privată sau în folosință, precum și

consolidării terenurilor, se reglementează de Codul funciar nr. 828-XII din 25 decembrie

1991, și de alte acte normative.

Au relatat că, instanțele ierarhic inferioare au aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată și anume Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice nr.121

din 04 mai 2007, or potrivit art. 1 alin. (2) din Legea menționate, sub incidența prezentei

legi cad: proprietatea publică a statului și proprietatea publică a unității administrativ-

teritoriale, cu excepția finanțelor publice, bunurilor instituțiilor publice, terenurilor

agricole și a locuințelor. Concluzia dată rezultă din faptul că, pe lotul de teren cu nr.

3

cadastral xxxxx până la divizare au fost și sunt amplasate bunurile imobile ce aparțin cu

drept de proprietate recurenților, iar în consecință ultimii aveau dreptul la privatizarea

terenului aferent construcțiilor. De altfel, în speță, lotul de teren cu nr. cadastral xxxxx nu

a fost liber de careva construcții, astfel încât Consiliul municipal Chișinău fără careva

restricții să decidă divizarea acestui lot în trei loturi distincte.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 23 mai 2018, dar

date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 02 august 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art.432 alin.(2), (3) și (4).

4

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Galina Eni și Denis Eni, reprezentați

de avocatul Sergiu Cicati nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează

în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să

fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Galina Eni

și Denis Eni, reprezentați de avocatul Sergiu Cicati, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul Galinei Eni și Denis Eni, reprezentați de avocatul Sergiu Cicati ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Galina Eni și Denis Eni, reprezentați de avocatul Sergiu Cicati

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

5