3ra-1662/18 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1662/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (D. Sușchevici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

ÎNCHEIERE

19 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Primarul general al

mun. Chișinău, reprezentat de Tudor Tofan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Onisim Popescu și

Angela Cheptene împotriva Primăriei mun. Chișinău, intervenient accesoriu

Societate cu Răspundere Limitată „Beton Service” cu privire la anularea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 12 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea de apel depusă de Primarul general al mun. Chișinău, reprezentat

de Tudor Tofan și s-a menținut hotărârea din 13 decembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 27 iulie 2016, Onisim Popescu și Angela Cheptene au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău, intervenient accesoriu SRL

„Beton Service” cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanții au relatat că la 11 aprilie 2016 pe terenul cu

suprafața de 0,41360 ha, nr. cadastral XXXXX, din mun. XXXXX au fost începute

lucrările de construcție.

Reclamanții au menționat că la 26 mai 2016, Primăria mun. Chișinău a remis

copiile actelor administrative perfectate pentru construirea unui ansamblu rezidențial

în limitele terenului cu nr. cadastral XXXXX.

Astfel, prin Certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 663/15 din

28 octombrie 2015, Primăria mun. Chișinău a certificat elaborarea documentației de

proiect, iar prin Autorizația de construire nr. 391 din 28 decembrie 2015 s-a autorizat

executarea lucrărilor pentru construirea ansamblului rezidențial, cu regim pe verticală

D+P+2E, în limitele terenului cu nr. cadastral XXXXX, din contul demolării

construcțiilor nefinalizate, situat în mun. XXXXX.

În opinia reclamanților, Certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 663/15 din

28 octombrie 2015 și Autorizația de construire nr. 391 din 28 decembrie 2015 sunt

ilegale, emise contrar prevederilor legii și urmează a fi revocate în totalitate.

1

În același context au punctat că prin cererea prealabilă din 24 iunie 2016 au

solicitat Primăriei mun. Chișinău revocarea în totalitate a Certificatului de urbanism

pentru proiectare nr. 663/15 din 28 octombrie 2015 și Autorizației de construire

nr. 391 din 28 decembrie 2015, iar prin răspunsul Direcției generale arhitectură,

urbanism și relații funciare nr. 21/1274 din 22 iulie 2016, au fost informați că,

proiectul de execuție a fost elaborat fără respectarea condițiilor prevăzute pentru zona

cu codul ”R3-a” și ca urmare Direcția generală arhitectură, urbanism și relații

funciare, în persoana arhitectului-șef interimar, a retras semnătura aplicată pe

autorizația de construire nr. 391 din 28 decembrie 2015, eliberată SRL „Beton

Service”.

La fel, au invocat că, conform Planului Urbanistic General al orașului Chișinău,

și Regulamentului local de urbanism al orașului Chișinău, aprobat prin Decizia

Consiliului municipal Chișinău nr. 22/40 din 25 decembrie 2008, care reglementează

activitatea în domeniul amenajării teritoriului, sistematizării, utilizării funciar-

urbanistice a terenurilor și construcțiilor în mun. Chișinău, ce constituie parte

componentă a documentației de urbanism și amenajare a teritoriului, imperativ

stabilește că zona str. XXXXX este cu funcție rezidențială organizată pe cod de tip:

cod R1-b. Zonele R1 și R2 cuprind funcțiuni rezidențiale, liniștite, cu densitate

redusă. Sunt permise numai locuințe unifamiliale, izolate, libere pe cele patru fațade.

Codul R1-b este locuință unifamilială, izolată pe lot, cu patru fațade libere cu o

înălțime maximă de 10,5 m. Zonă pentru locuințe izolate unifamiliale se referă la

zonele rezidențiale liniștite cu densitate redusă și cu terenuri libere adiacente acestora.

În interiorul zonei sînt permise construcții care respectă aceste norme, unele facilități

și spații deschise care deservesc rezidenții din zonă.

Totodată, reclamanții au relevat că, din prevederile Autorizației de construire nr.

391 din 28 decembrie 2015 și a Certificatului de urbanism nr. 663/15 din

28 octombrie 2015, cu certitudine se stabilește că construcția ce urmează a fi edificată

pe terenul din str-la XXXXX, constituie blocuri de locuințe a câte 16 apartamente

fiecare, cu regim pe verticală D+P+2E, care este diferit de cel prevăzut de

documentația de urbanism și amenajare a teritoriului (Planul urbanistic general,

Planul urbanistic zonal, Regulamentul local de urbanism), fapt ce nu corespunde

zonei pentru locuințe izolate și/sau cuplate, pentru două familii, depășind și înălțimea

de 10,5 m stabilită de documentație.

Astfel, au indicat că, necorespunderea regimului urbanistic arhitectural acordat

prin Certificatul de urbanism nr. 663/15 din 28 octombrie 2015 și Autorizația de

construire nr. 391 din 28 decembrie 2015 cerințelor documentației de urbanism și

amenajare a teritoriului s-a constatat și de Direcția generală arhitectură, urbanism și

relații funciare, în urma verificării dosarului depus pentru eliberarea autorizației de

construire.

În acest sens, au menționat că, în proiect este indicat un alt obiectiv, și anume a

fost autorizată construirea blocurilor de locuințe a câte 16 apartamente fiecare, cu

regim de înălțime D+P+2E, decât cel permis de Regulamentul local de urbanism,

locuințe izolate și/sau cuplate, pentru două familii, procentul de ocupare a terenului

(POT) este de peste 39%, pe când Regulamentul local de urbanism permite maxim

35%.

Totodată, au mai menționat că Certificatul de urbanism nr. 663/15 din

28 octombrie 2015 nu conține elementele obligatorii privind regimul urbanistic

2

arhitectural cu referire la destinația imobilului/terenului, stabilită prin documentația

de urbanism și de amenajare a teritoriului; capacitatea construcției preconizate;

dimensiunile și suprafețele parcelelor; alinierea terenului și a construcțiilor față de

străzile adiacente și distanțele dintre construcții și proprietățile vecine; înălțimea

construcției; aspectul construcției (expresivitate arhitecturală, echilibru

compozițional, finisaje etc.); circulația pietonilor și a autovehiculelor, accesele și

parcajele necesare; necesitatea prezentării spre aprobare a schiței de proiect, astfel,

fiind emis și contrar art. 6 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție, care imperativ stabilește conținutul certificatului de urbanism.

Astfel, în opinia reclamanților, cele relatate incontestabil denotă că actele

menționate sunt ilegale în fond, emise contrar prevederilor legii, or, în corespundere

cu art. 73 al Legii privind principiile de urbanism și amenajării teritoriului, certificatul

de urbanism și autorizația de construire se eliberează în temeiul și cu respectarea

documentației de urbanism și amenajare a teritoriului.

Onisim Popescu și Angela Cheptene au solicitat anularea Certificatului de

urbanism nr. 663/15 din 28 octombrie 2015 și a Autorizației de construire nr. 391 din

28 decembrie 2015 eliberate SRL „Beton Service”.

Prin hotărârea din 13 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a admis acțiunea cu anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 663/15

din 28 octombrie 2015 și autorizația de construire nr. 391 din 28 decembrie 2015,

eliberate de către Primăria mun. Chișinău SRL „Beton Service”.

La 14 decembrie 2017, SRL „Beton Service”, reprezentată de avocatul Denis

Terioșchin a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 13 decembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea integrală a hotărârii instanței

de fond și emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă respingerea integrală a

cererii de chemare în judecată.

La 18 decembrie 2017, Primarul general al mun. Chișinău, reprezentat de Tofan

Tudor a depus cerere de apel împotriva hotărârii instanței de fond prin care a solicitat

casarea integrală a hotărârii din 13 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, și emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată.

Prin încheierea din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită cererea

de apel depusă de SRL „Beton Service”, reprezentată de avocatul Denis Terioșchin

cu toate documentele anexate.

Prin decizia din 12 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Primarul general al mun. Chișinău, reprezentat de Tofan Tudor și

menținută hotărârea din 13 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 31 octombrie 2018, Primarul general al mun. Chișinău, reprezentat de Tofan

Tudor, a declarat recurs împotriva deciziei din 12 septembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea integrală a hotărârii instanței

de fond și deciziei instanței de apel.

În motivarea recursului, recurentul a menționat că nu este de acord cu hotărârea

instanței de fond și decizia instanței de apel, pe care le consideră ilegale, neîntemeiate

și pasibile casări, deoarece la emiterea acestora nu au fpst constate și elucidate pe

deplin circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei.

La fel, a relevat că instanța de apel a analizat și apreciat doar argumentele

invocate de reprezentantul intimaților, lăsând fără apreciere argumentele menționate

în cererea de apel de către reprezentantul apelantului, astfel fiind încălcate și

3

prevederile art.6 CEDO.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

12 septembrie 2018, fiind expediată părților prin intermediul oficiului poștal la

11 octombrie 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent

la materialele dosarului lipsesc.

În aceste circumstanțe recursul, declarat de Primarul general al mun. Chișinău,

reprezentat de Tofan Tudor la 31 octombrie 2018, se consideră depus în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face

un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2).

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Primarul general al

mun. Chișinău, reprezentat de Tofan Tudor, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

4

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Primarul general al mun. Chișinău,

reprezentat de Tofan Tudor.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Primarul general al mun. Chișinău,

reprezentat de Tofan Tudor.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

5