3ra-19/20 — contestarea actului administrativ si obligarea eliberării autorizatiei de construire

Dosarul nr. 3ra-19/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. L. Bagrin) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, M. Guzun, I. Muruianu) DECIZIE 12 februarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Maria Ghervas Nina Vascan Mariana Pitic examinând recursul depus de către Primarul general interimar al municipiului Chișinău, reprezentat de către Tudor Tofan, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Zaltzman Pinchas împotriva Primarului general al municipiului Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea eliberării autorizației de construire, împotriva deciziei din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Primarul general interimar al municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de către Tudor Tofan și a fost menținută hotărârea din 26 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La data de 09 februarie 2017 Zaltzman Pinchas a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului general al mun.

Chișinău, Consiliului municipal Chișinău și Primăriei mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea eliberării autorizației de construire. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 16 decembrie 2016 reprezentantul său s-a adresat la administrația publică locală cu o cerere privind eliberarea autorizației de construire pentru terenurile din str. Spartacus,30 și 32, mun. Chișinău, anexând toate documentele prevăzute la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție. A menționat că, conform art. 12 alin. (1) din Legea enunțată, autorizația de construire se emite în baza cererii în care se indică locul amplasării imobilului/terenului, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia, însă până în prezent, emitentul (primarul) nu i-a comunicat rezultatul examinării cererii de eliberare a autorizației de construire.

1 A susținut că, a recepționat în a doua jumătate a lunii ianuarie 2017 doar un răspuns al Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare nr. 21/10197 din 23 decembrie 2016, expediat prin poștă la data de 12 ianuarie 2017. A considerat că, acest răspuns este ilegal. A afirmat că, este cetățean al statului Israel și a investit surse financiare în Republica Moldova prin achiziționarea a două imobile din str. Spartacus,30 și 32, mun. Chișinău, cu scopul de a le demola și de a edifica un complex locativ. A relevat că, i-a fost eliberat certificatul de urbanism nr. 666/14 din 18 decembrie 2014 pentru proiectarea unui bloc de locuințe cu încăperi social- comerciale și parcare auto subterană (D+P+6E+M) și autorizația de desființare nr.114a/14 din 17 decembrie 2014, iar în temeiul acestora au fost deja demolate casele de locuit și anexele.

A invocat că, la începutul lunii mai 2015 a recepționat prin poștă scrisoarea nr. 06-28/140i din 27 aprilie 2015, prin care i-a fost comunicat faptul că, conform dispoziției Primarului general al mun. Chișinău nr. 251-d din 21 aprilie 2015, a fost sistată valabilitatea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 666/14 din 18 decembrie 2014 până la aplanarea litigiului cu locatarii. A declarat că, în luna mai 2015 a sesizat Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, iar ulterior, a depus cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat anularea dispoziției Primarului general al mun. Chișinău nr. 251-d din 21 aprilie 2015. A mai declarat că, o cerere de chemare în judecată similară a fost depusă și de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

A notat că, aceste cauze au fost conexate într-un dosar la Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, iar prin hotărârea din 01 martie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.Chișinău acțiunile au fost admise și a fost anulată dispoziția Primarului general al mun. Chișinău nr. 251-d din 21 aprilie 2015. Această hotărâre a fost menținută prin decizia din 27 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău. Deci, referirea din răspunsul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare nr. 21/10197 din 23 decembrie 2016 la dispoziția Primarului general al mun. Chișinău nr. 251-d din 21 aprilie 2015 este neîntemeiată, or, această dispoziție este anulată. A specificat că, a mai existat un litigiu cu participarea sa, intentat la cererea de chemare în judecată depusă de către Veaceslav Guțuleac, Lucia Guțuleac, Natalia Golomuz, Feodora Golomuz și Olga Golomuz împotriva Primăriei mun.

Chișinău cu privire la anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 666/14 din 18 decembrie 2014 și a autorizației de desființare nr. 114a/14 din 17 decembrie 2014. A menționat că, prin hotărârea din 11 decembrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău acțiunea a fost admisă parțial și a fost anulat certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 666/14 din 18 decembrie 2014, însă ulterior, Curtea de Apel Chișinău a casat hotărârea primei instanțe în partea în care acțiunea a fost admisă și a adoptat o nouă hotărâre, prin care a dispus încetarea procesului din motivul existenței hotărârii din 02 iulie 2009 a Curții de Apel Chișinău, pronunțată în cauza la cererea de chemare în judecată depusă de către foștii proprietari ai terenurilor din str. Spartacus,30 și 32, mun.

Chișinău, Rosner Akyva și Marcel Lasowsky împotriva Primăriei mun. Chișinău, prin care a fost recunoscut dreptul acestora de a construi 2 pe aceste terenuri o casă chiar și cu 14 etaje din contul demolării imobilelor din str.Spartacus,30 și 32. A susținut că, a anexat toate documentele prevăzute la art. 12 alin. (1) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, nefiind refuzată primirea setului de documente. A invocat că, răspunsul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare nr. 21/10197 din 23 decembrie 2016 este ilegal și din considerentul că, conform art. 1 din Legea enunțată, emitent este autoritatea executivă a administrației publice locale.

Or, conform art. 1 din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, primar – autoritate reprezentativă a populației unității administrativ-teritoriale și executivă a consiliului local, aleasă prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, iar conform art. 5 alin. (1) din Legea enunțată, autoritățile administrației publice locale, prin care se realizează autonomia locală în sate (comune), orașe (municipii) sunt consiliile locale, ca autorități deliberative și primarii, ca autorități executive. A mai invocat că, conform blanchetei, pe care este tipărit răspunsul, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare ar fi subordonată Consiliului municipal Chișinău.

A solicitat de a considera ilegal răspunsul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău nr. 21/10197 din 23 decembrie 2016 și de a obliga Primarul general al mun. Chișinău și Primăria mun.Chișinău să-i elibereze autorizația de construire pentru construcția unui bloc de locuit cu încăperi social-comerciale și parcare auto subterană pe str. Spartacus,30 și 32, mun. Chișinău. Prin hotărârea din 26 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea depusă de către Zaltzman Pinchas a fost admisă, a fost considerat ilegal răspunsul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău nr. 21/10197 din 23 decembrie 2016 și au fost obligați Primarul general al mun.

Chișinău și Primăria mun. Chișinău să elibereze lui Zaltzman Pinchas autorizația de construire pentru construcția unui bloc de locuit cu încăperi social-comerciale și parcare auto subterană (D+P+6E+M) pe str. Spartacus,30 și 32, mun. Chișinău. Prin decizia din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de către Primarul general interimar al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de către Tudor Tofan și a fost menținută hotărârea primei instanțe. La data de 16 iulie 2019 Primarul general interimar al municipiului Chișinău, reprezentat de către Tudor Tofan, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe sunt neîntemeiate și ilegale, deoarece au fost adoptate cu încălcarea esențială și aplicarea eronată a normelor de drept material.

A menționat că, prin hotărârea din 30 mai 2016 a Judecătoriei Centru, mun.Chișinău a fost admisă acțiunea depusă de către Veaceslav Guțuleac, Maria 3 Guțuleac, Ion Paladi, Angela Curoșu, Veaceslav Curoșu, Dumitru Rusu, Natalia Golomuz, Feodora Golomuz, Vasile Doicov, Olga Golomuz, Arcadie Doicov, Evghenia Julea, Oxana Julea, Vladimir Julea și Ludmila Julea, au fost anulate decizia nr. 68/1-2 din 22 martie 2007 cu privire la aprobarea Planului Urbanistic General al orașului Chișinău și decizia nr. 22/40 din 25 decembrie 2008 cu privire la aprobarea Regulamentului Local de urbanism al orașului Chișinău în partea ce ține de modificarea zonei cu codul ,,R3” - rezidențial în zona cu codul ,,C4” - comercial în perimetrul străzilor Nadejda Russo și Spartacus, a fost anulată prevederea din Regulamentul Local de urbanism al orașului Chișinău în partea modificării zonei ,,R3” - rezidențial în zona ,,C4” - comercială de interes orășenesc în perimetrul străzilor Nadejda Russo și Spartacus și au fost obligați Primăria mun.Chișinău și Consiliul municipal Chișinău să modifice zona din perimetrul străzilor Nadejda Russo și Spartacus din zona ,,C4” – comercială de interes orășenesc în zona ,,R3”- rezidențial.

A susținut că, conform Regulamentului local de urbanism al orașului Chișinău, zona R3 cuprinde funcțiuni rezidențiale, liniștite, cu densitate redusă.

Sunt permise numai locuințe izolate și/sau cuplate, pentru două familii și, anume, locuință unifamilială sau pentru două familii, izolată sau cuplată: mărimea minimă a lotului– 350 m. p., front la stradă – 12 m, POT maxim – 35%, CUT maxim – 0,5+0,1 mansardă, maxim locuințe/ha – 105, retragere linii roșii – max. 4,5 m, retragere spate– 9 m minim, retragere laterală – total 4 m, cu minim 1,5 metri pe o latură; R3- b locuință unifamilială sau pentru două familii cuplată: mărimea minimă a lotului– 160 m. p., front la stradă – 8 m, POT maxim – 35%, CUT maxim – 0,5+0,1 mansardă, maxim locuințe/ha – 105, retragere linii roșii – max. 4,5 m, retragere spate– 9 m minim, retragere laterală – 2,4 m. p. sau 10% din lungime fațadă; R3-c locuință unifamilială sau pentru două familii înșiruită: mărimea minimă a lotului– 135 m. p., front la stradă – 8 m, POT maxim – 35%, CUT maxim – 0,5+0,1 mansardă, maxim locuințe/ha – 105, retragere linii roșii – max. 4,5 m, retragere spate– 9 m minim, retragere laterală – 2,4 m. p. sau 10% din lungime fațadă.

A considerat că, în legătură cu faptul că, intimatul dorește să edifice un bloc de locuit cu încăperi social-comerciale și parcare auto subterană, cu nivel de înălțime D+P+6E+M, în limitele terenurilor private cu nr. cadastrale 0100416143 și 0100416142 din str. Spartacus,30 și 32, adică depășind cu mult înălțimea maximă permisă pentru zona R3, acțiunea înaintată și hotărârile judecătorești contestate contravin unei hotărâri judecătorești irevocabile, or, conform art. 6 alin. (1) și (2) din Legea privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, documentația de urbanism și amenajare a teritoriului include planurile de amenajare a teritoriului, planurile urbanistice și regulamentele aferente cestora.

Documentația de urbanism și amenajare a teritoriului se fundamentează pe studii preliminare și pe cercetări științifice și conține prevederi cu caracter director și cu caracter regulamentar. Prin referința depusă la data de 26 septembrie 2019 Pinchas Zaltzman, reprezentat de către avocatul Oleg Canțer, a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. 4 În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz. Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral decizia instanței de apel și de a restitui cauza instanței de apel din următoarele considerente.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la data de 18 decembrie 2014 Primăria mun. Chișinău a eliberat lui Pinchas Zaltzman certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 666/14, pentru construirea unui bloc de locuit cu încăperi social-comerciale și parcare auto subterană, cu nivelul de înălțime D+P+6E+M, în limitele terenurilor private cu nr. cadastrale xxxx, din contul demolării imobilelor existente din str. Spartacurs,30 și 32, mun. Chișinău. La data de 16 decembrie 2016 Pinchas Zaltzman a depus la Primăria mun.Chișinău o cerere privind eliberarea autorizației de construire pentru edificarea unui bloc de locuit pe terenurile din str. Spartacurs,30 și 32, mun. Chișinău. Prin răspunsul nr. 21/10197 din 23 decembrie 2016 Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău l-a informat că, conform dispoziției Primarului general al mun.

Chișinău nr. 251-d din 21 aprilie 2015 a fost sistată valabilitatea certificatului de urbanism pentru proiectare nr.666/12 din 18 februarie 2014, până la aplanarea litigiului cu locatarii. Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Pinchas Zaltzman a solicitat de a considera ilegal răspunsul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare nr. 21/10197 din 23 decembrie 2016 și de a obliga Primarul general al mun. 5 Chișinău și Primăria mun. Chișinău să-i elibereze autorizația de construire pentru construcția unui bloc de locuit cu încăperi social-comerciale și parcare auto subterană pe str. Spartacus,30 și 32, mun. Chișinău. Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii, considerând ilegal răspunsul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău nr.21/10197 din 23 decembrie 2016 și obligând Primarul general al mun.

Chișinău și Primăria mun. Chișinău să elibereze lui Zaltzman Pinchas autorizația de construire pentru construcția unui bloc de locuit cu încăperi social-comerciale și parcare auto subterană (D+P+6E+M) pe str. Spartacus,30 și 32, mun. Chișinău. Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către Primarul general interimar al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de către Tudor Tofan, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia, menținând hotărârea primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiată și legală. Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu argumentele invocate în recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, concluzia instanței de apel este pripită.

În conformitate cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art.169–171. În conformitate cu art. 373 alin. (1), (2) și (5) CPC, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Din materialele dosarului și, anume, din cererea de apel rezultă că, reprezentantul Primarului general interimar al mun. Chișinău și al Consiliului municipal Chișinău, Tudor Tofan a invocat că, prin hotărârea din 30 mai 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău a fost admisă acțiunea depusă de către Veaceslav Guțuleac, Maria Guțuleac, Ion Paladi, Angela Curoșu, Veaceslav Curoșu, Dumitru Rusu, Natalia Golomuz, Feodora Golomuz, Vasile Doicov, Olga Golomuz, Arcadie Doicov, Evghenia Julea, Oxana Julea, Vladimir Julea și Ludmila Julea, au fost anulate decizia nr. 68/1-2 din 22 martie 2007 cu privire la aprobarea Planului Urbanistic General al orașului Chișinău și decizia nr. 22/40 din 25 decembrie 2008 cu privire la aprobarea Regulamentului Local de urbanism al orașului Chișinău în 6 partea ce ține de modificarea zonei cu codul ,,R3” - rezidențial în zona cu codul ,,C4”- comercial în perimetrul străzilor Nadejda Russo și Spartacus, a fost anulată prevederea din Regulamentul Local de urbanism al orașului Chișinău în partea modificării zonei ,,R3” - rezidențial în zona ,,C4” - comercială de interes orășenesc în perimetrul străzilor Nadejda Russo și Spartacus și au fost obligați Primăria mun.Chișinău și Consiliul municipal Chișinău să modifice zona din perimetrul străzilor Nadejda Russo și Spartacus din zona ,,C4” – comercială de interes orășenesc în zona ,,R3”- rezidențial.

De asemenea, reprezentantul Primarului general interimar al mun. Chișinău și al Consiliului municipal Chișinău, Tudor Tofan a mai invocat că, conform Regulamentului local de urbanism al orașului Chișinău, zona R3 cuprinde funcțiuni rezidențiale, liniștite, cu densitate redusă și sunt permise numai locuințe izolate și/sau cuplate, pentru două familii. Instanța de apel, însă, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, nu s-a pronunțat și nu a dat nici o apreciere argumentelor invocate de către reprezentantul Primarului general interimar al mun. Chișinău și al Consiliului municipal Chișinău, Tudor Tofan în cererea de apel cu privire la modificarea zonei din perimetrul străzilor Nadejda Russo și Spartacus din zona ,,C4” – comercială de interes orășenesc în zona ,,R3”- rezidențial.

Așadar, contrar obligației instanței de judecată de a determina toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, instanța de apel a omis să se pronunțe și să dea apreciere tuturor motivelor invocate în apel, fapt ce direct rezultă din prevederile art. 373 alin. (1) și (5) CPC. Or, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar, de asemenea, obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse (speța Fomin contra Moldovei, hotărârea CEDO din 11 octombrie 2011). Se accentuează că, dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre și decizie motivată.

Motivarea este o parte a hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei diferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se pronunța în hotărâri asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora (speța Garcia Ruiz contra Spaniei, hotărârea din 21 ianuarie 1999). În acest sens, se reține că, actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți (principiul nr. 6 al Recomandării nr. R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcționării justiției, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei).

7 Însă, la caz, instanța de apel, pronunțând decizia din 21 februarie 2019, a omis să satisfacă standardele procedurale relevante referitoare la conținutul actului judecătoresc, încălcând normele de drept procedural. Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral decizia instanței de apel și de a restitui cauza instanței de apel. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și rejudecând cauza, să emită o decizie întemeiată și legală, respectând dreptul garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) CPC, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul depus de către Primarul general interimar al municipiului Chișinău, reprezentat de către Tudor Tofan. Se casează integral decizia din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Zaltzman Pinchas împotriva Primarului general al municipiului Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea eliberării autorizației de construire și se restituie cauza Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Maria Ghevras Nina Vascan Mariana Pitic 8