3ra-1306/19 — contestarea actului administrativ

3ra-1306/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosarul nr. 3ra-1306/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (V. Sandu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru )

ÎNCHEIERE

06 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul municipal Chișinău

și Primăria municipiului Chișinău, reprezentate de Maria Crețu în baza procurii,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal

Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, Lebedeva Elena, intervenienți accesorii

Agenția Servicii Publice, Agenția Proprietății Publice cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 18 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

fost respinse apelurile declarate de Lebedeva Elena și Consiliul municipal Chișinău

împotriva hotărârii din 28 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

c o n s t a t ă

La 20 mai 2017 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăriei

municipiului Chișinău, Elenei Lebedeva, intervenienți accesorii Agenția Servicii

Publice, Agenția Proprietății Publice cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că prin decizia nr. 2/28-4 din 09.03.2017 a

Consiliului mun. Chișinău „Cu privire la atribuirea în proprietate privată a unui

teren din str. Romană, 30/3 Elenei Lebedeva” s-a decis vânzare-cumpărarea la preț

normativ a unui teren cu suprafața de 160 m.p. din str. Romană 30/3.

În corespundere cu art. 64 din Legea privind administrația publică locală,

Oficiul Teritorial Chișinău a suspus controlului obligatoriu de legalitate decizia

menționată și a constatat că aceasta a fost adoptată contrar prevederilor legale.

A menționat că în conformitate cu art. 68 din Legea privind administrația

publică locală, prin notificarea nr. 1304/OT4-660 din 07.04.2017 a solicitat

Consiliului mun. Chișinău abrogarea deciziei în termen de 30 de zile, însă nu a

primit nici un răspuns.

Conform datelor din Registrul bunurilor imobile proprietarul terenului vizat

în decizia notificată este Republica Moldova. Prin urmare, Consiliul mun. Chișinău

nu putea decide referitor la înstrăinarea unui bun ce nu-i aparține cu drept de

proprietate.

A indicat că conform prevederilor art. 23 din Legea nr. 354 din 28.10.2004 cu

privire la formarea bunurilor imobile, în caz de litigiu asupra datelor privind

bunurile imobile formate, ca bază se iau datele din cadastrul bunurilor imobile, până

când aceste date nu vor fi contestate în condițiile legii.

Totodată, conform art. 7 alin. (2) din Legea nr. 121 din 04.05.2007 privind

administrarea și deetatizarea proprietății publice, organul abilitat cu administrarea

și deetatizarea proprietății publice a statului este Agenția Proprietății Publice,

subordonată Ministerului Economiei, succesor al Agenției Privatizare, ale cărei

atribuții sunt stabilite în conformitate cu prezenta lege și cu alte acte normative.

Din considerentele menționate, a solicitat anularea deciziei nr. 2/28-4 din

09.03.2017 a Consiliului mun. Chișinău „Cu privire la atribuirea în proprietate

privată a unui teren din str. Romană, 30/3 Elenei Lebedeva” și a contractului de

vânzare-cumpărare nr. 20286 din 10 mai 2017 încheiat între Primăria mun. Chișinău

și Lebedeva Elena.

Prin hotărârea din 28 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea a fost admisă; a fost anulată decizia nr. 2/28-4 din 09.03.2017 a Consiliului

mun. Chișinău „Cu privire la atribuirea în proprietate privată a unui teren din str.

Romană, 30/3 Elenei Lebedeva” și contractul de vânzare-cumpărare nr. 20286 din

10 mai 2017 încheiat între Primăria mun. Chișinău și Lebedeva Elena.

La 25 octombrie 2018 Consiliul mun. Chișinău și Lebedeva Elena au declarat

fiecare apel împotriva hotărârii din 28 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere

a acțiunii.

Prin decizia din 18 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse

apelurile declarate de Lebedeva Elena și Consiliul municipal Chișinău împotriva

hotărârii din 28 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Instanța de apel, pentru a decide astfel, a menționat că conform art. 8 alin. (2)

din Legea privind proprietatea publică a unităților administrativ teritoriale,

transmiterea patrimoniului din proprietatea publică a statului în proprietatea publică

a unității administrativ-teritoriale se face prin hotărârea Guvernului, cu acordul

consiliului local respectiv, iar conform art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la

administrarea și deetatizarea proprietății publice, în domeniul administrării

proprietății publice, de competența Guvernului sunt adoptarea hotărârilor privind

atribuirea bunurilor proprietate de stat domeniului public sau domeniului privat al

statului, privind trecerea acestora dintr-un domeniu în altul sau în proprietatea

autorităților administrativ-teritoriale.

Prin urmare, Consiliul mun. Chișinău nu putea dispune de un bun care nu-i

aparține, precum și nu putea decide referitor la înstrăinarea acestuia. Or, potrivit

datelor din Registrul bunurilor imobile proprietarul terenului atribuit Elenei

Lebedeva prin decizia nr. 2/28-4 din 09.03.2017 a Consiliului mun. Chișinău, este

statul Republica Moldova, iar terenurile care aparțin cu drept de proprietate statului,

conform art. 57 alin. (2) din Legea cadastrului bunurilor imobile, pot fi transmise

din proprietatea statului în proprietatea unității administrativ teritoriale doar în baza

2

unei hotărâri de Guvern, adoptată conform legislației în vigoare. Însă, o atare

hotărâre de Guvern, care ar face posibil transferul dreptului de proprietate al statului

către administrația publică locală, la materialele cauzei nu există.

De asemenea, instanța de apel a considerat justă hotărârea primei instanțe și

în partea anulării contractului de vânzare-cumpărare nr. 20286 din 10.05.2017

încheiat între Primăria mun. Chișinău și Elena Lebedeva, ca fiind emis ulterior

emiterii deciziei. Or, acesta a fost încheiat în baza deciziei Consiliului mun.

Chișinău emisă contrar prevederilor legii și care urmează a fi anulată.

La 03 iulie 2019 Consiliul mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău,

reprezentați de Crețu Maria în baza procurii, au depus recurs împotriva deciziei din

18 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea hotărârilor judecătorești

și emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului au invocat că la adoptarea hotărârilor de către

instanțele ierarhic inferioare nu au fost constatate și elucidate pe deplin

circumstanțele cauzei.

La adoptarea hotărârilor, instanțele nu au luat în considerare art. 42 Cod

funciar, conform cărora terenurile din intravilan se află în administrarea autorităților

administrației publice locale, iar din municipii- în proprietate municipală.

Totodată, conform art. 76 alin. (1) din Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind

administrația publică locală, din domeniul privat al unității administrativ-teritoriale

fac parte bunurile care, în modul stabilit de lege, nu sunt transferate în domeniul

public de interes local sau raional, după caz.

Recurenții consideră neîntemeiat motivul invocat de instanțe, precum că

Consiliul mun. Chișinău nu putea decide referitor la înstrăinarea unui bun ce nu-i

aparține cu drept de proprietate. Or, potrivit datelor din Registrul bunurilor imobile

Elena Lebedeva este proprietara construcțiilor situate în mun. Chișinău, str. Romană

30/3, terenul fiind teren aferent imobilului deținut legal. La caz nu s-au prezentat

documente ce ar confirma dreptul Republicii Moldova asupra terenului în cauză.

Examinând admisibilitatea recursului, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

După cum rezultă din speță litigiul a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data

de 10 februarie 2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

3

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în

conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Curtea de Apel Chișinău a emis decizia contestată la 18 iunie 2019. Consiliul

municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău, reprezentați de Maria Crețu

în baza procurii, au depus recurs la data de 03 iulie 2019. Astfel, recursul este depus

în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în

prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața

completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2).

Examinând temeiurile recursului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

4

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Consiliul mun. Chișinău și

Primăria mun. Chișinău, reprezentați de Crețu Maria în baza procurii, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

5

Având în vedere cele expuse, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Consiliul

mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău, reprezentați de Crețu Maria în baza

procurii, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2,3,4) al Codului

de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ și

art. 207, 433 lit. a), 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Consiliul mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău,

reprezentați de Crețu Maria în baza procurii, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

6