3ra-820/19 — obligarea oferirii raspunsului si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-820/19

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Florești (jud. M.Nicorici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S.Procopciuc, E.Grumeza, N.Chircu)

ÎNCHEIERE

17 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului depus de

Inspectoratul de Poliție Florești,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Larisa Bulgac

împotriva Inspectoratului de Poliție Florești cu privire la obligarea oferirii

răspunsului și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 19 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost respins apelul declarat de Inspectoratul de Poliție Florești și a fost

menținută hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul

Florești,

c o n s t a t ă:

La 23 februarie 2018, Larisa Bulgac a depus cerere de chemare în

judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului de

Poliție Florești cu privire la obligarea oferirii răspunsului și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că la 12

ianuarie 2018 a expediat în adresa pârâtului o petiție în baza Legii cu privire la

petiționare, solicitând ajutor în vederea stopării acăpărării de către Elena Vizitiu

a beciului din curtea blocului de locuit din or. Florești, str. V.Lupu, 40, însă nu a

primit răspuns.

Ca urmare, prin acțiunile angajaților Inspectoratului de Poliție Florești i s-

a cauzat în prejudiciu moral, manifestat prin suferințele continue din cauza

nenumăratelor ilegalități comise în privința sa de către angajații pârâtului

manifestate inclusiv prin neoferirea răspunsurilor în termenul stabilit de lege

asupra petițiilor depuse anterior petiției din 12 ianuarie 2018, anxietate cauzată

de incertitudinea creată, suferințe psihice, stres, nervi, griji, afecțiune

sufletească și spirituală, prejudiciu pe care îl estimează la suma de 500 lei, din

1

care considerent a depus prezenta acțiune în instanța de contencios

administrativ.

Larisa Bulgac a solicitat inclusiv în urma concretizării acțiunii, obligarea

pârâtului Inspectoratul de Poliție Florești de a-i oferi un răspuns la cererea din

12 ianuarie 2018 cu încasarea din contul Inspectoratului de Poliție Florești în

beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 500 lei cauzat prin încălcarea

dreptului la examinarea în termenul prevăzut de lege a cererii din 12 ianuarie

2018 și suma de 510 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul

Florești, cererea de chemare în judecată depusă de Larisa Bulgac a fost admisă

parțial, fiind constatată nesoluționarea în termen de către Inspectoratul de

Poliție Florești a cererii înregistrată cu nr. 219 din 12 ianuarie 2018. S-a încasat

din contul Inspectoratului de Poliție Florești în beneficiul Larisei Bulgac suma

de 500 lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 510 cu titlu de cheltuieli de

judecată.

Prin decizia din 19 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins

apelul declarat de Inspectoratul de Poliție Florești și a fost menținută hotărârea

din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești.

Pentru a hotărî astfel, instanțele de judecată au conchis că prin

neexaminarea în termenii stabiliți de lege a petiției Larisei Bulgac din 12

ianuarie 2018 s-a reliefat încălcarea de către Inspectoratul de Poliție Florești a

dreptului pretins, motiv pentru care pretenția Larisei Bulgac ce ține de

constatarea încălcării dreptului pretins, cum este dreptul la soluționarea în

termenul prevăzut de lege a petiției este întemeiată și care a fost admisă.

La fel, instanțele de judecată au mai reținut că, având în vedere faptul că a

fost constatată nesoluționarea în termen de către Inspectoratul de Poliție Florești

a cererii înregistrată cu nr. 219 din 12 ianuarie 2018, rezultă și legalitatea

capetelor de cerere cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată, motiv pentru care au fost admise integral.

Referitor la pretenția invocată de Larisa Bulgac în acțiune cu privire la

obligarea pârâtului Inspectoratul de Poliție Florești de a-i oferi un răspuns la

cererea din 12 ianuarie 2018, aceasta a fost respinsă, or, cererea din 12 ianuarie

2018 a fost examinată, ceea ce se confirmă prin răspunsul din 5 aprilie 2018 a

Inspectoratului de Poliție Florești anexat la dosar. Respectiv, pârâtul nu poate fi

impus dublu la examinarea și la obligarea emiterii raspunsului la aceiași cerere

(f.d.77-80,116-124).

Invocând ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, la 2 mai 2019 Inspectoratul de Poliție Florești a

contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea actelor

judecătorești recurate ce constituie obiectul prezentului recurs cu pronunțarea

unei hotărâri noi, de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate

în referința asupra cererii de chemare în judecată și în cererea de apel anexate la

dosar, suplimentar invocându-se că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe

2

deplin circumstanțele cauzei și a aplicat eronat normele ce țin de soluționarea

litigiului dedus judecății.

Ca urmare, instanța de apel s-a eschivat de la exercitarea obligației

impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâre neîntemeiată

de menținere a hotărârii instanței de fond (f.d.143-146).

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ

a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în

vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10 februarie 2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile

de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod

se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod,

conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel

de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform

prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile

prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând

din aceeași normă legală și având în vedere că prezenta procedură de contencios

administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ,

Completul specializat va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului

conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate

fi restabilit.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 19 martie 2019

(f.d.116). Astfel, recursul depus la 2 mai 2019 (f.d.143) este în termen.

Examinând temeiurile recursului depus de Inspectoratul de Poliție

Florești în raport cu materialele cauzei civile, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

3

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost

încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de

Inspectoratul de Poliție Florești nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul

exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că

procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate

în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează

că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII

Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și

anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,

încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130

Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

4

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Inspectoratul de Poliție Florești.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului

administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură

civilă, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Inspectoratul de Poliție Florești, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

5