3ra-820/19 — obligarea oferirii raspunsului si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea oferirii raspunsului si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-820/19 — obligarea oferirii raspunsului si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-820/19
Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Florești (jud. M.Nicorici)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S.Procopciuc, E.Grumeza, N.Chircu)
ÎNCHEIERE
17 iulie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Nicolae Craiu
Tamara Chișca-Doneva
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului depus de
Inspectoratul de Poliție Florești,
în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Larisa Bulgac
împotriva Inspectoratului de Poliție Florești cu privire la obligarea oferirii
răspunsului și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 19 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a
fost respins apelul declarat de Inspectoratul de Poliție Florești și a fost
menținută hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul
Florești,
c o n s t a t ă:
La 23 februarie 2018, Larisa Bulgac a depus cerere de chemare în
judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului de
Poliție Florești cu privire la obligarea oferirii răspunsului și repararea
prejudiciului moral.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că la 12
ianuarie 2018 a expediat în adresa pârâtului o petiție în baza Legii cu privire la
petiționare, solicitând ajutor în vederea stopării acăpărării de către Elena Vizitiu
a beciului din curtea blocului de locuit din or. Florești, str. V.Lupu, 40, însă nu a
primit răspuns.
Ca urmare, prin acțiunile angajaților Inspectoratului de Poliție Florești i s-
a cauzat în prejudiciu moral, manifestat prin suferințele continue din cauza
nenumăratelor ilegalități comise în privința sa de către angajații pârâtului
manifestate inclusiv prin neoferirea răspunsurilor în termenul stabilit de lege
asupra petițiilor depuse anterior petiției din 12 ianuarie 2018, anxietate cauzată
de incertitudinea creată, suferințe psihice, stres, nervi, griji, afecțiune
sufletească și spirituală, prejudiciu pe care îl estimează la suma de 500 lei, din
1
care considerent a depus prezenta acțiune în instanța de contencios
administrativ.
Larisa Bulgac a solicitat inclusiv în urma concretizării acțiunii, obligarea
pârâtului Inspectoratul de Poliție Florești de a-i oferi un răspuns la cererea din
12 ianuarie 2018 cu încasarea din contul Inspectoratului de Poliție Florești în
beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 500 lei cauzat prin încălcarea
dreptului la examinarea în termenul prevăzut de lege a cererii din 12 ianuarie
2018 și suma de 510 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul
Florești, cererea de chemare în judecată depusă de Larisa Bulgac a fost admisă
parțial, fiind constatată nesoluționarea în termen de către Inspectoratul de
Poliție Florești a cererii înregistrată cu nr. 219 din 12 ianuarie 2018. S-a încasat
din contul Inspectoratului de Poliție Florești în beneficiul Larisei Bulgac suma
de 500 lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 510 cu titlu de cheltuieli de
judecată.
Prin decizia din 19 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins
apelul declarat de Inspectoratul de Poliție Florești și a fost menținută hotărârea
din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești.
Pentru a hotărî astfel, instanțele de judecată au conchis că prin
neexaminarea în termenii stabiliți de lege a petiției Larisei Bulgac din 12
ianuarie 2018 s-a reliefat încălcarea de către Inspectoratul de Poliție Florești a
dreptului pretins, motiv pentru care pretenția Larisei Bulgac ce ține de
constatarea încălcării dreptului pretins, cum este dreptul la soluționarea în
termenul prevăzut de lege a petiției este întemeiată și care a fost admisă.
La fel, instanțele de judecată au mai reținut că, având în vedere faptul că a
fost constatată nesoluționarea în termen de către Inspectoratul de Poliție Florești
a cererii înregistrată cu nr. 219 din 12 ianuarie 2018, rezultă și legalitatea
capetelor de cerere cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea
cheltuielilor de judecată, motiv pentru care au fost admise integral.
Referitor la pretenția invocată de Larisa Bulgac în acțiune cu privire la
obligarea pârâtului Inspectoratul de Poliție Florești de a-i oferi un răspuns la
cererea din 12 ianuarie 2018, aceasta a fost respinsă, or, cererea din 12 ianuarie
2018 a fost examinată, ceea ce se confirmă prin răspunsul din 5 aprilie 2018 a
Inspectoratului de Poliție Florești anexat la dosar. Respectiv, pârâtul nu poate fi
impus dublu la examinarea și la obligarea emiterii raspunsului la aceiași cerere
(f.d.77-80,116-124).
Invocând ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel și a
hotărârii primei instanțe, la 2 mai 2019 Inspectoratul de Poliție Florești a
contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea actelor
judecătorești recurate ce constituie obiectul prezentului recurs cu pronunțarea
unei hotărâri noi, de respingere a acțiunii.
În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate
în referința asupra cererii de chemare în judecată și în cererea de apel anexate la
dosar, suplimentar invocându-se că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe
2
deplin circumstanțele cauzei și a aplicat eronat normele ce țin de soluționarea
litigiului dedus judecății.
Ca urmare, instanța de apel s-a eschivat de la exercitarea obligației
impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial
circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate
circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâre neîntemeiată
de menținere a hotărârii instanței de fond (f.d.143-146).
Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului
administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ
a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în
vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din
10 februarie 2000 a fost abrogată.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile
de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod
se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod,
conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel
de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform
prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile
prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de
recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând
din aceeași normă legală și având în vedere că prezenta procedură de contencios
administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ,
Completul specializat va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului
conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate
fi restabilit.
Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 19 martie 2019
(f.d.116). Astfel, recursul depus la 2 mai 2019 (f.d.143) este în termen.
Examinând temeiurile recursului depus de Inspectoratul de Poliție
Florești în raport cu materialele cauzei civile, Completul specializat în cauze de
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
3
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care
se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost
încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări
decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în
cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea
greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de
Inspectoratul de Poliție Florești nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv
nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul
exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate
în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de
procedură civilă.
În această ordine de idei, completul specializat al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează
că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII
Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a
probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau
alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma
probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de
recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și
anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,
încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130
Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul
privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
4
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,
că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de
recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat
împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de
succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor
Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, Completul specializat în cauze de
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara
inadmisibil recursul depus de Inspectoratul de Poliție Florești.
În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului
administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură
civilă, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Inspectoratul de Poliție Florești, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Nicolae Craiu
Tamara Chișca-Doneva
5