3ra-820/19 — obligarea oferirii raspunsului si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea oferirii raspunsului si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-820/19 — obligarea oferirii raspunsului si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-820/19 Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Florești (jud. M.Nicorici) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S.Procopciuc, E.Grumeza, N.Chircu) ÎNCHEIERE 17 iulie 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Nicolae Craiu Tamara Chișca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul de Poliție Florești, în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Larisa Bulgac împotriva Inspectoratului de Poliție Florești cu privire la obligarea oferirii răspunsului și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 19 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Inspectoratul de Poliție Florești și a fost menținută hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, c o n s t a t ă: La 23 februarie 2018, Larisa Bulgac a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului de Poliție Florești cu privire la obligarea oferirii răspunsului și repararea prejudiciului moral.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că la 12 ianuarie 2018 a expediat în adresa pârâtului o petiție în baza Legii cu privire la petiționare, solicitând ajutor în vederea stopării acăpărării de către Elena Vizitiu a beciului din curtea blocului de locuit din or. Florești, str. V.Lupu, 40, însă nu a primit răspuns.
Ca urmare, prin acțiunile angajaților Inspectoratului de Poliție Florești i s- a cauzat în prejudiciu moral, manifestat prin suferințele continue din cauza nenumăratelor ilegalități comise în privința sa de către angajații pârâtului manifestate inclusiv prin neoferirea răspunsurilor în termenul stabilit de lege asupra petițiilor depuse anterior petiției din 12 ianuarie 2018, anxietate cauzată de incertitudinea creată, suferințe psihice, stres, nervi, griji, afecțiune sufletească și spirituală, prejudiciu pe care îl estimează la suma de 500 lei, din 1 care considerent a depus prezenta acțiune în instanța de contencios administrativ.
Larisa Bulgac a solicitat inclusiv în urma concretizării acțiunii, obligarea pârâtului Inspectoratul de Poliție Florești de a-i oferi un răspuns la cererea din 12 ianuarie 2018 cu încasarea din contul Inspectoratului de Poliție Florești în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 500 lei cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea în termenul prevăzut de lege a cererii din 12 ianuarie 2018 și suma de 510 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Prin hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, cererea de chemare în judecată depusă de Larisa Bulgac a fost admisă parțial, fiind constatată nesoluționarea în termen de către Inspectoratul de Poliție Florești a cererii înregistrată cu nr. 219 din 12 ianuarie 2018. S-a încasat din contul Inspectoratului de Poliție Florești în beneficiul Larisei Bulgac suma de 500 lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 510 cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin decizia din 19 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Inspectoratul de Poliție Florești și a fost menținută hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești. Pentru a hotărî astfel, instanțele de judecată au conchis că prin neexaminarea în termenii stabiliți de lege a petiției Larisei Bulgac din 12 ianuarie 2018 s-a reliefat încălcarea de către Inspectoratul de Poliție Florești a dreptului pretins, motiv pentru care pretenția Larisei Bulgac ce ține de constatarea încălcării dreptului pretins, cum este dreptul la soluționarea în termenul prevăzut de lege a petiției este întemeiată și care a fost admisă.
La fel, instanțele de judecată au mai reținut că, având în vedere faptul că a fost constatată nesoluționarea în termen de către Inspectoratul de Poliție Florești a cererii înregistrată cu nr. 219 din 12 ianuarie 2018, rezultă și legalitatea capetelor de cerere cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, motiv pentru care au fost admise integral. Referitor la pretenția invocată de Larisa Bulgac în acțiune cu privire la obligarea pârâtului Inspectoratul de Poliție Florești de a-i oferi un răspuns la cererea din 12 ianuarie 2018, aceasta a fost respinsă, or, cererea din 12 ianuarie 2018 a fost examinată, ceea ce se confirmă prin răspunsul din 5 aprilie 2018 a Inspectoratului de Poliție Florești anexat la dosar.
Respectiv, pârâtul nu poate fi impus dublu la examinarea și la obligarea emiterii raspunsului la aceiași cerere (f.d.77-80,116-124). Invocând ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, la 2 mai 2019 Inspectoratul de Poliție Florești a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea actelor judecătorești recurate ce constituie obiectul prezentului recurs cu pronunțarea unei hotărâri noi, de respingere a acțiunii. În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în referința asupra cererii de chemare în judecată și în cererea de apel anexate la dosar, suplimentar invocându-se că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe 2 deplin circumstanțele cauzei și a aplicat eronat normele ce țin de soluționarea litigiului dedus judecății.
Ca urmare, instanța de apel s-a eschivat de la exercitarea obligației impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâre neîntemeiată de menținere a hotărârii instanței de fond (f.d.143-146).
Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 a fost abrogată. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.
Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală și având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, Completul specializat va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 19 martie 2019 (f.d.116). Astfel, recursul depus la 2 mai 2019 (f.d.143) este în termen. Examinând temeiurile recursului depus de Inspectoratul de Poliție Florești în raport cu materialele cauzei civile, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. 3 Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Inspectoratul de Poliție Florești nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției 4 Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Inspectoratul de Poliție Florești.
În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Inspectoratul de Poliție Florești, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Nicolae Craiu Tamara Chișca-Doneva 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.