3ra-484/20 — obligraea prezentarii informatiei, aplicarea sanctiunii si repararea prejudiciului material si moral

3ra-484/20 — obligraea prezentarii informatiei, aplicarea sanctiunii si repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-484/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud: A. Ojoga)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

Î N C H E I E R E

8 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Mîrzac Elena,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Mîrzac Elena împotriva Inspectoratului de Poliție Ciocana al Direcției de Poliție

a municipiului Chișinău, cu privire la obligarea prezentării informației, aplicarea

sancțiunii, repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Mîrzac Elena și menținută hotărârea din

17 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana prin care acțiunea a fost

respinsă,

c o n s t a t ă:

La 22 iunie 2018, Mîrzac Elena a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului de Poliție Ciocana al DP mun. Chișinău, cu privire la

obligarea prezentării informației, aplicarea sancțiunii, repararea prejudiciului

material și moral.

În motivarea acțiunii a indicat că prin cererea din 21 aprilie 2017, a solicitat

organelor de drept să întreprindă măsurile legale privind tragerea la răspunderea

persoanei responsabile pentru săvârșirea infracțiunii, relatând toate circumstanțele

pe care le cunoaște.

A menționat că la data de 16 iunie 2017, a depus la Inspectoratul de Poliție

Ciocana al DP mun. Chișinău solicitarea cu numărul de înregistrare 4953 cu privire

la deteriorarea automobilului de marca VW Golf cu n/î xxxxx și tragerea la

răspundere a făptuitorului.

A indicat că la data de 30 iunie 2017, a primit răspunsul de la Inspectoratului

de Poliție Ciocana al DP mun. Chișinău, prin care a fost informată că pe cazul dat a

fost pornită procedura contravențională în baza art. 104 Cod contravențional.

În acest context a precizat că mai mult de un an de zile nu a primit nici un

răspuns la solicitarea din 16 iunie 2017, și nu a fost înștiințată nici în privința cărei

persoane a fost pornită procedura contravențională și nici care sunt rezultatele

pornirii acestei proceduri.

1

A afirmat că prin lipsa unui răspuns clar la aceste întrebări, i-a fost încălcat

direct dreptul de acces la informație, iar termenul legal de oferire a unui răspuns de

15 zile lucrătoare a expirat.

A remarcat că în cazul dat, funcționarul public responsabil de furnizarea

informației oficiale este șeful Inspectoratului de Poliție Ciocana al DP

mun. Chișinău, care nu a îndeplinit obligația respectivă.

A relevat că la data de 8 august 2017 a depus cererea înregistrată la

Inspectoratul de Poliție Ciocana al DP mun. Chișinău la care a fost anexată

corespondența electronică și telefonică prin care se confirmă faptul cine a recurs la

deteriorarea automobilului sus enunțat.

Drept urmare, a menționat că la data de 30 mai 2018, a primit de la Inspectoratul

de Poliție Ciocana al DP mun. Chișinău un răspuns prin care la fel a fost informată

că pe cazul enunțat a fost pornită procedura contravențională nr. 20174803018,

inițiată în privința persoanelor necunoscute în baza art. 104 Cod contravențional.

A opinat că pârâtul, este obligat să furnizeze concret informația ce ține de

informarea sa despre rezultatele examinării cauzei contravenționale intentate pe

faptul deteriorării intenționate a automobilului de marca VW Golf cu n/î xxxxx și

tragerea la răspundere a făptuitorului.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 4 alin. (1), 6 alin. (1), 16

alin. (1) și alin. (2), 21 alin. (3), 24 din Legea privind accesul la informație nr. 982

din 11 mai 2000, art. 16 din Legea cu privire la petiționare nr. 190 din 19 iulie 1994,

art. 71 alin. (1) Cod contravențional.

A solicitat obligarea Inspectoratului de Poliție Ciocana al DP mun. Chișinău să

prezinte informația detaliată solicitată prin cererea din 8 august 2017 și furnizarea

unui răspuns exhaustiv la cerere, aplicarea unei sancțiunii contravenționale în

privința șefului Inspectoratului de Poliție Ciocana al DP mun. Chișinău, funcționar

public responsabil pentru furnizarea informațiilor oficiale, încasarea de la

Inspectoratul de Poliție Ciocana al DP mun. Chișinău a prejudiciului moral în

mărime de 10 000 lei și a prejudiciului material în mărime de 2 247 lei.

La 7 august 2018, Mîrzac Elena a depus cererea cu privire la completarea

temeiului acțiunii, în care a menționat că în cadrul audierilor a relatat inspectorului

IP Ciocana al DP mun. Chișinău, detalii noi despre faptul deteriorării intenționate a

automobilului și tragerea la răspundere a făptuitorului, însă aceste circumstanțe nu

au fost elucidate și stabilite de ancheta efectuată.

A invocat că atât prin răspunsul nr. 13837 din 30 iunie 2017, cât și prin

răspunsul nr. 7832 din 30 mai 2018 după o cerere suplimentară din 10 mai 2018, a

fost informată repetat despre faptul că pe cazul dat a fost pornită procedura

contravențională în baza art. 104 Cod contravențional.

A explicat că, în urma refuzului de a face cunoștință cu materialele cauzei

contravenționale, la data de 15 iunie 2018, a depus o cerere prin care a solicitat să i

se elibereze copiile materialului R-2 pe care a fost pornită procedura

contravențională, însă la această cerere până în prezent nu a primit nici un răspuns.

A mai menționat că prin faptul a fost supusă unui stres emoționant permanent,

i-au fost cauzat prejudiciul moral prin acțiunile ilegale ale furnizorului de informații.

La 27 septembrie 2018, a depus cererea cu privire la concretizarea cerințelor

din acțiune, solicitând obligarea Inspectoratului de Poliție Ciocana al DP

2

mun. Chișinău să prezinte informația detaliată solicitată prin cererea din 8 august

2017, 8 mai 2018, 15 iunie 2018, 25 iulie 2018 și furnizarea unui răspuns exhaustiv

la cerere, aplicarea unei sancțiunii contravenționale în privința șefului

Inspectoratului de Poliție Ciocana al DP mun. Chișinău, funcționar public

responsabil pentru furnizarea informațiilor oficiale, încasarea de la Inspectoratul de

Poliție Ciocana al DP mun. Chișinău a prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei

și prejudiciului material în mărime de 2 247 lei.

Prin hotărârea din 17 decembrie 2018, a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Mîrzac Elena împotriva

Inspectoratului de Poliție Ciocana al Direcției de Poliție a mun. Chișinău cu privire

la obligarea prezentării informației, aplicarea sancțiunii, repararea prejudiciului

material și moral.

La 26 decembrie 2018, Mîrzac Elena a declarat apel împotriva hotărârii din

17 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

Prin decizia din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Mîrzac Elena și menținută hotărârea din 17 decembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

Pentru a decide astfel, instanțele inferioare au reținut prevederile art. 16 alin.

(1) și (2), art. 17 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000, art. 15 alin. (1) și (3), 16 alin. (1), 21 alin. (1) și (3), 23, 24 din

Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000 care reglementează

aspecte ce țin de depunerea cererii de chemare în instanța de contencios

administrativ, termenele de adresare, examinarea cererilor privind accesul la

informație, termenele de satisfacere a cererilor de acces la informație, dispoziții

generale privind apărarea dreptului de acces la informație, atacarea pe cale judiciară

a acțiunilor furnizorilor de informații și consecințele prejudicierii dreptului de acces

la informații.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanțele au

reținut că Mîrzac Elena a omis termenul de prescripție de atacare pe cale judiciară a

acțiunilor furnizorilor de informații, fapt care le-a determinat să ajungă la concluzia

respingerii acțiunii pe motivul omiterii termenului de prescripție, iar pretențiile cu

privire la repararea prejudiciului material și moral, precum și aplicarea sancțiunii

persoanei responsabile de furnizarea informației au fost respinse ca fiind pretențiile

subsecvente la pretențiile cu privire la încălcarea dreptului de acces la informație.

La 21 noiembrie 2019, Mîrzac Elena a depus recurs împotriva deciziei din

29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe.

Astfel, a precizat că prima instanță a aplicat eronat normele de drept procedural,

iar instanța de apel a ignorat argumentele expuse în cererea de apel.

În acest context a remarcat că unicul argument al primei instanțe este omiterea

termenului de prescripție la înaintarea acțiunii, or acesta este inacceptabil deoarece

cererea de chemare în judecată a fost depusă la data de 22 iunie 2018, iar ultima

cerere prin care a fost solicitată informația este datată cu 8 mai 2018, astfel termenul

de prescripție a fost respectat.

3

Recurentul Mîrzac Elena a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu restituirea cauzei spre rejudecare în

prima instanță în alt complet de judecată.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 29 octombrie 2019,

astfel recursul depus la 21 noiembrie 2019, este în termen.

La 23 martie 2020, Inspectoratul de poliție Ciocana al DP mun. Chișinău a

depus referința prin care a solicitat respingerea recursului depus de Mîrzac Elena cu

menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma

prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de

contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Examinând temeiurile recursului depus de Mîrzac Elena, în raport cu

materialele cauzei de contencios administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

4

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul depus de Mîrzac Elena, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu

verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

5

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Mîrzac Elena.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270,

433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Mîrzac Elena, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

6