3ra-484/20 — obligraea prezentarii informatiei, aplicarea sanctiunii si repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 3ra-484/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud: A. Ojoga) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol) Î N C H E I E R E 8 mai 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Mîrzac Elena, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mîrzac Elena împotriva Inspectoratului de Poliție Ciocana al Direcției de Poliție a municipiului Chișinău, cu privire la obligarea prezentării informației, aplicarea sancțiunii, repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Mîrzac Elena și menținută hotărârea din 17 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 22 iunie 2018, Mîrzac Elena a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului de Poliție Ciocana al DP mun.

Chișinău, cu privire la obligarea prezentării informației, aplicarea sancțiunii, repararea prejudiciului material și moral. În motivarea acțiunii a indicat că prin cererea din 21 aprilie 2017, a solicitat organelor de drept să întreprindă măsurile legale privind tragerea la răspunderea persoanei responsabile pentru săvârșirea infracțiunii, relatând toate circumstanțele pe care le cunoaște. A menționat că la data de 16 iunie 2017, a depus la Inspectoratul de Poliție Ciocana al DP mun. Chișinău solicitarea cu numărul de înregistrare 4953 cu privire la deteriorarea automobilului de marca VW Golf cu n/î xxxxx și tragerea la răspundere a făptuitorului. A indicat că la data de 30 iunie 2017, a primit răspunsul de la Inspectoratului de Poliție Ciocana al DP mun.

Chișinău, prin care a fost informată că pe cazul dat a fost pornită procedura contravențională în baza art. 104 Cod contravențional. În acest context a precizat că mai mult de un an de zile nu a primit nici un răspuns la solicitarea din 16 iunie 2017, și nu a fost înștiințată nici în privința cărei persoane a fost pornită procedura contravențională și nici care sunt rezultatele pornirii acestei proceduri. 1 A afirmat că prin lipsa unui răspuns clar la aceste întrebări, i-a fost încălcat direct dreptul de acces la informație, iar termenul legal de oferire a unui răspuns de 15 zile lucrătoare a expirat. A remarcat că în cazul dat, funcționarul public responsabil de furnizarea informației oficiale este șeful Inspectoratului de Poliție Ciocana al DP mun.

Chișinău, care nu a îndeplinit obligația respectivă. A relevat că la data de 8 august 2017 a depus cererea înregistrată la Inspectoratul de Poliție Ciocana al DP mun. Chișinău la care a fost anexată corespondența electronică și telefonică prin care se confirmă faptul cine a recurs la deteriorarea automobilului sus enunțat. Drept urmare, a menționat că la data de 30 mai 2018, a primit de la Inspectoratul de Poliție Ciocana al DP mun. Chișinău un răspuns prin care la fel a fost informată că pe cazul enunțat a fost pornită procedura contravențională nr. 20174803018, inițiată în privința persoanelor necunoscute în baza art. 104 Cod contravențional. A opinat că pârâtul, este obligat să furnizeze concret informația ce ține de informarea sa despre rezultatele examinării cauzei contravenționale intentate pe faptul deteriorării intenționate a automobilului de marca VW Golf cu n/î xxxxx și tragerea la răspundere a făptuitorului.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 4 alin. (1), 6 alin. (1), 16 alin. (1) și alin. (2), 21 alin. (3), 24 din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, art. 16 din Legea cu privire la petiționare nr. 190 din 19 iulie 1994, art. 71 alin. (1) Cod contravențional. A solicitat obligarea Inspectoratului de Poliție Ciocana al DP mun. Chișinău să prezinte informația detaliată solicitată prin cererea din 8 august 2017 și furnizarea unui răspuns exhaustiv la cerere, aplicarea unei sancțiunii contravenționale în privința șefului Inspectoratului de Poliție Ciocana al DP mun. Chișinău, funcționar public responsabil pentru furnizarea informațiilor oficiale, încasarea de la Inspectoratul de Poliție Ciocana al DP mun.

Chișinău a prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei și a prejudiciului material în mărime de 2 247 lei. La 7 august 2018, Mîrzac Elena a depus cererea cu privire la completarea temeiului acțiunii, în care a menționat că în cadrul audierilor a relatat inspectorului IP Ciocana al DP mun. Chișinău, detalii noi despre faptul deteriorării intenționate a automobilului și tragerea la răspundere a făptuitorului, însă aceste circumstanțe nu au fost elucidate și stabilite de ancheta efectuată. A invocat că atât prin răspunsul nr. 13837 din 30 iunie 2017, cât și prin răspunsul nr. 7832 din 30 mai 2018 după o cerere suplimentară din 10 mai 2018, a fost informată repetat despre faptul că pe cazul dat a fost pornită procedura contravențională în baza art. 104 Cod contravențional.

A explicat că, în urma refuzului de a face cunoștință cu materialele cauzei contravenționale, la data de 15 iunie 2018, a depus o cerere prin care a solicitat să i se elibereze copiile materialului R-2 pe care a fost pornită procedura contravențională, însă la această cerere până în prezent nu a primit nici un răspuns. A mai menționat că prin faptul a fost supusă unui stres emoționant permanent, i-au fost cauzat prejudiciul moral prin acțiunile ilegale ale furnizorului de informații. La 27 septembrie 2018, a depus cererea cu privire la concretizarea cerințelor din acțiune, solicitând obligarea Inspectoratului de Poliție Ciocana al DP 2 mun. Chișinău să prezinte informația detaliată solicitată prin cererea din 8 august 2017, 8 mai 2018, 15 iunie 2018, 25 iulie 2018 și furnizarea unui răspuns exhaustiv la cerere, aplicarea unei sancțiunii contravenționale în privința șefului Inspectoratului de Poliție Ciocana al DP mun.

Chișinău, funcționar public responsabil pentru furnizarea informațiilor oficiale, încasarea de la Inspectoratul de Poliție Ciocana al DP mun. Chișinău a prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei și prejudiciului material în mărime de 2 247 lei. Prin hotărârea din 17 decembrie 2018, a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Mîrzac Elena împotriva Inspectoratului de Poliție Ciocana al Direcției de Poliție a mun. Chișinău cu privire la obligarea prezentării informației, aplicarea sancțiunii, repararea prejudiciului material și moral. La 26 decembrie 2018, Mîrzac Elena a declarat apel împotriva hotărârii din 17 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

Prin decizia din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Mîrzac Elena și menținută hotărârea din 17 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Pentru a decide astfel, instanțele inferioare au reținut prevederile art. 16 alin. (1) și (2), art. 17 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, art. 15 alin. (1) și (3), 16 alin. (1), 21 alin. (1) și (3), 23, 24 din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000 care reglementează aspecte ce țin de depunerea cererii de chemare în instanța de contencios administrativ, termenele de adresare, examinarea cererilor privind accesul la informație, termenele de satisfacere a cererilor de acces la informație, dispoziții generale privind apărarea dreptului de acces la informație, atacarea pe cale judiciară a acțiunilor furnizorilor de informații și consecințele prejudicierii dreptului de acces la informații.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanțele au reținut că Mîrzac Elena a omis termenul de prescripție de atacare pe cale judiciară a acțiunilor furnizorilor de informații, fapt care le-a determinat să ajungă la concluzia respingerii acțiunii pe motivul omiterii termenului de prescripție, iar pretențiile cu privire la repararea prejudiciului material și moral, precum și aplicarea sancțiunii persoanei responsabile de furnizarea informației au fost respinse ca fiind pretențiile subsecvente la pretențiile cu privire la încălcarea dreptului de acces la informație. La 21 noiembrie 2019, Mîrzac Elena a depus recurs împotriva deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe. Astfel, a precizat că prima instanță a aplicat eronat normele de drept procedural, iar instanța de apel a ignorat argumentele expuse în cererea de apel. În acest context a remarcat că unicul argument al primei instanțe este omiterea termenului de prescripție la înaintarea acțiunii, or acesta este inacceptabil deoarece cererea de chemare în judecată a fost depusă la data de 22 iunie 2018, iar ultima cerere prin care a fost solicitată informația este datată cu 8 mai 2018, astfel termenul de prescripție a fost respectat. 3 Recurentul Mîrzac Elena a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță în alt complet de judecată.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 29 octombrie 2019, astfel recursul depus la 21 noiembrie 2019, este în termen.

La 23 martie 2020, Inspectoratul de poliție Ciocana al DP mun. Chișinău a depus referința prin care a solicitat respingerea recursului depus de Mîrzac Elena cu menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe. În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Examinând temeiurile recursului depus de Mîrzac Elena, în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în 4 care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Mîrzac Elena, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). 5 În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Mîrzac Elena.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Mîrzac Elena, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan 6