3ra-468/20 — recunoașterea ilegalității răspunsului și anularea parțială a ordinului și obligarea efectuării acțiunilor

3ra-468/20 — recunoașterea ilegalității răspunsului și anularea parțială a ordinului și obligarea efectuării acțiunilor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-468/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: I. Secrieru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

ÎNCHEIERE

25 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Maria Vozian, reprezentată de

avocatul Eugeniu Musteață,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Maria Vozian

împotriva Inspectoratului General al Poliției privind recunoașterea ilegalității

răspunsului, anularea parțială a ordinului și obligarea efectuării acțiunilor,

împotriva deciziei din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Maria Vozian, reprezentată de avocatul Eugeniu Musteață

împotriva hotărârii din 05 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 05 aprilie 2019 Maria Vozian, reprezentată de avocatul Eugeniu Musteață, a

depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva

Inspectoratului General al Poliției privind recunoașterea ilegalității răspunsului,

anularea parțială a ordinului și obligarea efectuării acțiunilor.

În motivarea acțiunii reclamanta Maria Vozian a indicat că este angajată în cadrul

Inspectoratului General al Poliției în funcția de inspector superior ofițer de investigații

al Serviciului analiză operațională al Secției informațiilor a DP a mun. Chișinău a IGP

al MAI. Conform ordinului IGP nr. 1 ef din 04 ianuarie 2019, i-a fost stabilită treapta

a IV, clasa 59, coeficientul 3,36, de salarizare, reieșind din vechimea în muncă pentru

stabilirea treptelor de salarizare de 12 ani, 6 luni și 27 de zile.

Reclamanta Maria Vozian a relatat că la data de 13 martie 2019, a făcut cunoștință

cu ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 1 ef din 04 ianuarie 2019 și a stabilit

că vechimea în muncă nu i-a fost calculată corect, nefiind inclusă perioada concediului

neplătit, de la 14 mai 2016 până la 26 decembrie 2018.

Reclamanta Maria Vozian a indicat că conform prevederile pct. 7 al Hotărârii

Guvernului nr. 1018 din 10 decembrie 2014 și art.126, alin.(4) al Codului muncii,

perioada concediului neplătit pentru îngrijirea copilului urma să fie inclus în vechimea

în muncă pentru stabilirea sporului la salariu, motiv din care a depus la data de

1

15 martie 2019, cerere prealabilă către pârât, prin care a solicitat să fie inclusă în

vechimea în muncă perioada concediului neplătit pentru îngrijirea copilului, începând

cu 14 mai 2016 și până la 26 decembrie 2018. Prin răspunsul IGP cu nr.34/3-V-73/19

din 26 martie 2019, prin aplicarea retroactivă a prevederilor pct. 3 subpct. 5 din

Regulamentul, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1231 din 12 decembrie 2018 și

interpretarea și aplicarea eronată a prevederilor art. 126, alin. (3) și (4) al Codului

muncii, cererea depusă de Maria Vozian a fost respinsă deoarece perioada disputată nu

se include în vechimea în muncă pentru stabilirea sporului la salariu.

Reclamanta Maria Vozian a solicitat admiterea acțiunii, obligarea Inspectoratului

General al Poliției să prezinte actele ce au stat la baza emiterii ordinului IGP nr. 1 cf

din 04 ianuarie 2019, recunoașterea ca fiind ilegal răspunsul Inspectoratului General al

Poliției cu nr. 34/3-V-73/19 din 26 martie 2019, anularea pct. 1, subpct.852 al ordinului

IGP nr. 1 ef din 04 ianuarie 2019, în partea în care s-a stabilit vechimea în muncă pentru

stabilirea treptelor de salarizare de 12 ani, 6 luni, 27 de zile, obligarea Inspectoratului

General al Poliției să introducă în vechimea în muncă pentru stabilirea treptelor de

salarizare, perioada din 14 mai 2016 – 26 decembrie 2018, încasarea de la Inspectoratul

General al Poliției a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 05 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată în ordinea contenciosului

administrativ depusă de Maria Vozian împotriva Inspectoratului General al Poliției

privind recunoașterea ilegalității răspunsului, anularea parțială a ordinului și obligarea

efectuării acțiunilor.

Prin decizia din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Maria Vozian, reprezentată de avocatul Eugeniu Musteață împotriva

hotărârii din 05 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de

contencios administrativ la acțiunea depusă de Maria Vozian împotriva Inspectoratului

General al Poliției privind recunoașterea ilegalității răspunsului, anularea parțială a

ordinului și obligarea efectuării acțiunilor.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Maria Vozian, conform

ordinului nr. 250 ef din data de 14 decembrie 2018, în conformitate cu Legea nr. 288

din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special al Ministerului

Afacerilor Interne, Hotărârea Guvernului nr. 460 din 22 iunie 2017 pentru punerea în

aplicare a prevederilor Legii nr. 288 din16 decembrie 2016 privind funcționarul public

cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a fost numită, conform

cererii personale - inspector superior (R- 053204) ofițer de investigații al Serviciului

analiză operațională al Secției analiza informațiilor a Direcției de poliție a mun.

Chișinău cu statut de direcție generală) a Inspectoratului General al Poliției (cu statut

de departament) al MAI, eliberându-o din funcția de inspector principal al Serviciului

informații operativ-analitice al Secției analiză monitorizare și control al CGP mun.

Chișinău din data de 26 decembrie 2018. (f.d.35)

Instanța de apel a reținut că la data de 04 ianuarie 2019 a fost emis ordinul nr. 1

ef. ,,Cu privire la procedurile de personal în privința angajaților Inspectoratului General

al Poliției și subdiviziunilor subordonate acestuia„ potrivit căruia inspectorului

superior Maria Vozian (R-053204), ofițer de investigații al Serviciului analiză

operațională al Secției analiza informațiilor a Direcției de poliție a mun. Chișinău a

Inspectoratului General al Poliției al MAI, în baza vechimii în muncă pentru stabilirea

2

treptelor de salarizare de 12 ani, 06 luni, 27 zile i s-a stabilit treapta de salarizare a IV-

a, clasa 59, coeficientul 3,36 de salarizare și cuantumul salariului de bază stabilit de

5040 lei, la data de 26 decembrie 2018. Nefiind de acord cu ordinul sus enunțat, în

partea stabilirii vechimii în muncă, deoarece în aceasta nu s-a inclus perioada aflării în

concediului neplătit pentru îngrijirea copilului minor din data de 14 mai 2016 -

26 decembrie 2018, la data de 15 martie 2019 a adresat Inspectoratului General al

Poliției cererea prealabilă prin care a solicitat includerea în vechimea în muncă a

perioadei concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului din data de 15 mai

2016 pînă la 26 decembrie 2018 (f.d.6).

Instanța de apel a mai reținut că prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției

al MAI nr. 34/3-V-73/19 din 26 martie 2019, reclamantei/apelantei i s-a comunicat că

perioada aflării salariatului în concediu suplimentar neplătit nu se include la

determinarea perioadei vechimii în muncă pentru stabilirea treptelor de salarizare.

Instanța de apel a stabilit că în vechimea în muncă pentru stabilirea treptei de

salarizare se includ perioadele de serviciu efectiv- nemijlocit lucrate, în care angajatul

prestează servicii, iar din perioadele speciale se include doar cea a concediului parțial

plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, iar concediul suplimentar

neplătit, în care s-a aflat reclamanta/apelanta, nu se include în categoria dată.

Respectiv, concluzia instanței de fond cu privire la neincluderea perioadei concediului

suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului minor în stagiu/vechime în muncă

specială este întemeiată, or pârâtei/intimatei la calcularea vechimii în muncă specială,

pentru stabilirea treptei de salarizare s-a reținut corect, perioada efectiv lucrată și

concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului minor, conform Hotărârii Guvernului

nr. 1231 din 12 decembrie 2018.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei enunțate, la 12 februarie 2020,

Maria Vozian, reprezentată de avocatul Eugeniu Musteață, a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de

apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărârii de admitere acțiunii

depuse de Maria Vozian.

În motivarea recursului recurenta a invocat că decizia instanței de apel și hotărârea

instanței de fond sunt neîntemeiate și ilegale, deoarece instanța de apel nu a constatat

și elucidat pe deplin circumstanțele importante ale cauzei, iar concluziile, expuse în

hotărâre și decizie, sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Recurenta a reiterat circumstanțele de fapt și de drept indicate în cererea de

chemare în judecată, a indicat că instanța de apel eronat a aplicat prevederile Hotărârii

Guvernului nr. 1231 din 12 decembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în

sectorul bugetar, în vigoare de la 14 decembrie 2018, ca fiind aplicate cu efect

retroactiv.

Recurenta a invocat că argumentele instanțelor judecătorești inferioare precum că

urmează a fi aplicată legea în vigoare de la data reluării efective a raportului de muncă,

nu poate fi aplicat speței, deoarece prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 250

ef. din 14 decembrie 2018 recurenta Maria Vozian a fost transferată de la Ministerul

Afacerilor Interne, ca fiind un angajator distinct, pe de o parte, la Inspectoratul General

al Poliției, care este un alt angajator, astfel, ordinul MAI nr. 250 ef. din 14 decembrie

2018 nu poate constitui reper pentru a stabili legea în vigoare de stabilire a vechimii în

muncă.

3

Recurenta Maria Vozian a menționat că omisiunea Ministerului Afacerilor

Interne de a emite actul de rigoare cu privire la repunerea în funcția anterior deținută

de până la plecarea în concediul pentru îngrijirea copilului, nu poate fi interpretat în

defavoarea recurentei, iar data transferului, efectuat pe motivul lipsei funcției deținute

anterior, nu poate constitui data de stabilire a legii aplicabile.

Prin urmare recurenta consideră că în lipsa actului de repunere în funcția anterior

deținută, urmează a fi luată în calcul data raportului din 10 decembrie 2018, prin care

s-a solicitat emiterea actului de repunere în funcția anterior deținută, iar în consecință,

de aplicat prevederile pct. 7 al Hotărârii Guvernului nr. 1018 din 10 decembrie 2014 și

art. 126 alin. (3) al Codului muncii, din care rezultă cu certitudine faptul că perioada

din 14 mai 2016 – 26 martie 2018 urmează a fi inclusă în vechimea în muncă pentru

stabilirea sporului la salariu.

La 04 martie 2020, Inspectoratul General al Poliției al MAI a depus referință la

recursul depus de Maria Vozian, reprezentată de avocatul Eugeniu Musteață, solicitând

declararea acestuia ca inadmisibil (f.d. 109-115).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ

al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ,

prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de apel

a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ se va verifica prin prisma Codului administrativ.

Conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Luând în considerare că recurenta Maria Vozian a recepționat decizia recurată la

data de 11 februarie 2020, fapt ce se confirmă prin dovada trimiterii poștale

DS9350010175AS (f.d. 101) și a depus recurs împotriva deciziei din 19 noiembrie

2019 a Curții de Apel Chișinău la data de 12 februarie 2020, adică în termen de 30 de

zile de la recepționarea deciziei recurate, completul ajunge la concluzia că recurenta

Maria Vozian s-a conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul de

depunere a recursului prevăzut de art. 245 alin. (1) din Codul administrativ.

Examinând temeiurile recursului declarat de Maria Vozian, reprezentată de

avocatul Eugeniu Musteață, în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

4

consideră că recursul este inadmisibil.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că

Maria Vozian, reprezentată de avocatul Eugeniu Musteață, a indicat argumente ce țin

de dezacordul său cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a

constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste

argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, nu

și temeinicia ei în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recursul depus

de Maria Vozian, reprezentată de avocatul Eugeniu Musteață, nu pot constitui temei de

casare a deciziei recurate, or acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432,

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere. La fel, recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri, pe când în recursul declarat de Maria Vozian, reprezentată de avocatul Eugeniu

Musteață asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care acest drept este garantat de art. 6 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale.

5

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual,

așa cum formal invocă Maria Vozian, reprezentată de avocatul Eugeniu Musteață și,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Maria

Vozian, reprezentată de avocatul Eugeniu Musteață, inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin.(3) din Codul administrativ,

precum și art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de Maria Vozian, reprezentată de avocatul Eugeniu Musteață

se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

6