3ra-725/21 — recunoasterea ilegalitatii deciziei, obligarea examinarii cererii si emiterii actului administrativ individual

3ra-725/21 — recunoasterea ilegalitatii deciziei, obligarea examinarii cererii si emiterii actului administrativ individual (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-725/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Gr. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

Î N C H E I E R E

29 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Dimitrov Alexei, reprezentat de

avocatul Gamurari Victoria,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată

de Dimitrov Alexei împotriva Inspectoratului General al Poliției, persoană terță

Curianov Mihail privind recunoașterea ilegalității deciziei nr. 34/14-D-p/e895/19 din

23.09.2019, obligarea examinării cererii și emiterea actului administrativ individual

privind pornirea anchetei de serviciu, precum și inițierea acțiunilor de investigare a

cazului,

împotriva deciziei din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 23 decembrie 2019, Dimitrov Alexei a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliției, solicitând recunoașterea ilegalității

deciziei nr. 34/14-D-p/e895/19 din 23 septembrie 2019, lipsa răspunsului la cererea

prealabilă din 23 octombrie 2019, obligarea examinării cererii și emiterii actului

administrativ individual privind pornirea anchetei de serviciu în privința terțului

Curianov Mihail, în calitate de ofițer de Sector al Inspectoratului de Poliție Centru,

mun. Chișinău, precum și inițierea acțiunilor de investigare a cazului (f.d.2-3, vol. I).

În motivarea acțiunii Dimitrov Alexei a indicat că, la 14 august 2019, a depus

plângere la Direcția Inspectare Efectiv (DIE) a Inspectoratului General al Poliției,

solicitând pornirea anchetei de serviciu și aplicarea măsurilor de influență disciplinară

asupra angajatului Inspectoratului de Poliție Centru, Mihail Curianov pentru faptele

manifestate prin încălcarea eticii profesionale (sfidarea normelor morale) și prezența

elementelor de comportament corupțional, cu admiterea unui conflict de interese.

1

Totodată, a solicitat să fie citat pentru depunerea probelor care confirmă cele expuse,

plângerea fiind înregistrată cu nr. D-800/19.

A menționat că prin scrisoarea nr. 34/14-D-800/19 din 17 august 2019, emisă de

către Direcția Inspectare Efectiv (semnată de șeful adjunct, Evgheni Cracan) a fost

înștiințat despre remiterea plângerii în adresa conducerii Departamentului de Poliție

Chișinău, și anume către Marin Garaz - șeful adjunct interimar, fiind indicat pretinsul

temei legal prevăzut de art. 74 din Codul administrativ.

Nefiind de acord cu această hotărâre, la 02 septembrie 2019, reclamantul a depus

la Direcția Inspectare Efectiv (DIE) cerere înregistrată sub nr. D-895/19, insistând

asupra examinării plângerii sale de către Direcția Inspectare Efectiv, ca structură

abilitată conform competențelor.

La 11 septembrie 2019, prin scrisoarea nr. 34/20/1 D1452/19, emisă de

Inspectoratul de Poliție Centru, a fost informat despre întreprinderea măsurilor de

constatare a celor sesizate și că la moment se stabilesc circumstanțele, nefiind posibil

de a emite o decizie definitivă și legală.

La 24 septembrie 2019, a fost invitat de Lucian Garea, OPS SP-1 al

Inspectoratului de Poliție Centru să se prezinte în incinta SP-1 a Inspectoratului de

Poliție Centru în vederea depunerii unor explicații privitor la plângerea depusă la

Direcția Inspectare Efectiv pe marginea acțiunilor OS SP-1, Mihail Curianov. Reieșind

din conștientizarea încălcării competențelor și atestării unui conflict de interese evident,

a declarat în scris recuzare lui Garea Lucian, ultimul acceptând abținerea sa de la

examinarea plângerii.

Ulterior, la 02 octombrie 2019, a depus la Inspectoratul de Poliție Centru cerere

sub nr. D-1660/19, adresând mai multe întrebări privind modul de examinare a plângerii

sale cu caracter disciplinar referitor la acțiunile OS SP-1, Mihail Curianov.

Prin scrisoarea nr. 34/20/1-D-1660/19 din 10 octombrie 2019, Inspectoratul de

Poliție Centru l-a informat pe Dimitrov Alexei că cererea a fost remisă către Direcția

Inspectare Efectiv.

Prin scrisoarea/decizia nr. 34/14-D-p/e 895/19 din 23 septembrie 2019, semnată

de șeful-adjunct, comisar principal Evgheni Cracan, a fost comunicată poziția Direcției

Inspectare Efectiv față de dezacordul exprimat de Dimitrov Alexei asupra remiterii

plângerii D-800/19 către Direcția de Poliție (DP) Chișinău. Astfel, temei de remitere

către Direcția de Poliție Chișinău a fost invocat pretinsul motiv de lipsă a caracterului

de rezonanță a cazului, fapt ce a determinat Direcția Inspectare Efectiv să remită spre

soluționare plângerea în adresa DP mun. Chișinău. Totodată, s-a refuzat pornirea

anchetei de serviciu față de Mihail Curianov.

La 23 octombrie 2019, a depus cerere prealabilă prin care și-a manifestat

dezacordul cu scrisoarea/decizia din 23 septembrie 2019, ca motiv al lipsei caracterului

de rezonanță a plângerii din 14 august 2019, iar neîndeplinirea citării sale (pentru

preluarea probelor întru susținerea plângerii din 14 august 2019) a determinat

perceperea superficială de Direcției Inspectare Efectiv a caracterului plângerii, însă nu

a primit nici un răspuns, iar lipsa răspunsului o cataloghează ca refuz în primirea

argumentelor și pornirea anchetei de serviciu.

Reclamantul a mai menționat că, Mutu Maria la 22 iulie 2019, a depus plângere

pe numele său, care a fost examinată de către angajatul Inspectoratului de Poliție Centru

2

SP1, Mihail Curianov. La rândul său, Dimitrov Alexei în aceiași zi a depus plângere pe

numele Mariei Mutu, relatând circumstanțele conflictului și solicitând atragerea ultimei

la răspundere pentru fapte de calomnie.

Menționează că, la sfârșitul lunii iulie 2019, în cadrul unei discuții private cu

Maria Mutu cu care s-a întâlnit în or. Odessa, unde ambii s-au odihnit la mare, a aflat

că o persoană care ar activa în cadrul MAI i-ar fi achitat acesteia cazarea la hotel și

despre care a lăsat să înțeleagă că ar putea avea relație (fără a specifica de care natură).

Reclamantul a menționat că, s-a documentat asupra cazului și a depistat că aceasta ar

întreține relații neformale de comunicare și probabil de altă natură personală cu

angajatul Mihail Curianov, cu care cunoaște la modul cert și care le probează prin

extrase de conversații prin intermediul telefonic (apeluri, SMS) în orele târzii ale nopții,

cu conținut personal, ce depășește cadrul comunicării formale polițist/victimă, iar

potrivit pct. 31 din Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, funcționarului public cu statut

special îi este interzis să solicite sau să accepte favoruri, invitații, cadouri, servicii sau

orice alt avantaj necuvenit destinat lui sau familiei lui, dacă oferirea acestora este legată,

în mod direct sau indirect, de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

Prin scrisoarea nr. 34/20/1-10959 din 05 august 2019, Curianov Mihail l-a

informat pe Dimitrov Alexei despre lipsa probelor care dovedesc întrunirea elementelor

constitutive ale contravenției săvârșite de Mutu Maria, în condițiile în care nu au fost

preluate aceste probe de la reclamant, iar în cadrul conflictului produs, într-adevăr a

fost insultat și calomniat în loc public de către Mutu Maria.

A mai precizat reclamantul că la 02 august 2019, Curianov Mihail a refuzat

pornirea cauzei contravenționale împotriva cet. Mutu Maria, iar la 24 octombrie 2019

decizia lui Curianov Mihail a fost anulată de către Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana,

ca urmare a admiterii contestației sale, fiind constatate încălcări a drepturilor sale în

cadrul examinării plângerii. În urma reexaminării cauzei de către alt angajat al poliției,

Mutu Maria a fost atrasă la răspundere contravențională, fiindu-i întocmite pe 02

decembrie 2019 două procese-verbale cu privire la contravenție, pe fapte de calomnie

și injurie.

În acest sens, menționează că angajatul poliției Mihail Curianov a încălcat

normele de etică și deontologie ale polițistului, iar pornirea unei anchete de serviciu era

un lucru necesar și inevitabil, or faptele acestuia contravin Codului de etică și

deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, și nu se încadrează principiilor indicate în cod la pct.4.

Reclamantul susține că Inspectoratul General de Poliție urma să dea curs

plângerilor sale, să efectueze o anchetă promptă, complexă și să îi ofere posibilitatea de

a prezenta probele deținute și despre care a comunicat că le va prezenta la solicitare.

Prin încheierea din 20 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost atras în calitate de persoană terță Curianov Mihail (f.d.73, vol. I).

Prin hotărârea din 06 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Dimitrov Alexei

împotriva Inspectoratului General al Poliției, terț Curianov Mihail privind

recunoașterea ilegalității deciziei nr. 34/14-D-p/e895/19 din 23.09.2019, lipsa

răspunsului la cererea prealabilă, obligarea examinării cererii și emiterea actului

3

administrativ individual privind pornirea anchetei de serviciu în privința terțului

Curianov Mihail în calitate de ofițer de Sector al Inspectoratului de Poliție Centru, mun.

Chișinău, precum și inițierea acțiunilor de investigare a cazului (f.d.89, 101-104, vol.

I).

Potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc, se constată că Judecătoria

Chișinău, sediul Rîșcani la 06 august 2020 a expediat în adresa părților copia

dispozitivului hotărârii pronunțate la 06 august 2020, pentru cunoștință, care a fost

recepționat de Inspectoratul General al Poliției (f.d.97, vol. I), însă nu a fost recepționat

de Dimitrov Alexei și Curianov Mihail, fiind restituite cu mențiunea factorului poștal

„nereclamat”(f.d. 95, 96, vol. II).

Potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr. 12793 se constată că

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a expediat în adresa părților copia hotărârii

motivate, care potrivit avizelor de recepție anexate a fost recepționată de Dimitrov

Alexei la 07 septembrie 20202, iar de Inspectoratul General al Poliției la 04 septembrie

2020 (f.d.106-107, vol. I).

La 14 august 2020, prin intermediul oficiului poștal (f.d. 100, vol. I), Dimitrov

Alexei, reprezentat de avocatul Gamurari Victoria, a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii din 06 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.98, vol. I), iar

la 05 octombrie 2020, a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii integral

(f.d.115-116, vol. I).

Prin decizia din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea

de apel înaintată de Dimitrov Alexei și menținută hotărârea din 06 august 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.217, 218-229, vol. I).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că instanța de fond întemeiat a

constatat temeinicia transmiterii după competență a plângerii lui Alexei Dimitrov, or

conducătorul poartă răspundere pentru starea disciplinară și ordinea regulamentară din

subdiviziunea pe care o conduce, fiind un exemplu în respectarea prevederilor

legislației în vigoare, jurământului și instrucțiunilor de serviciu, a regulilor de

conviețuire socială, având o conduită ireproșabilă în toate împrejurările.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate argumentele apelantului precum

că, Direcția inspectare efectiv a IGP a încălcat prevederile pct. 10 lit. (b), (c), 11 lit. (a),

12 lit. (a), (e) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Direcției inspectare

efectiv a IGP, aprobat prin ordinul MAI nr. 129 din 17 aprilie 2014, or, pct. 9 din

Regulament prevede că, misiunea Direcției constă în supravegherea și controlul

respectării legislației și disciplinei de serviciu de către angajații IGP, asigurarea

securității, integrității, respectării drepturilor și intereselor legitime ale angajaților

poliției, protejarea demnității acestora, în legătură cu exercitarea atribuțiilor

funcționale, desfășurarea măsurilor necesare pentru prevenirea, depistarea și

contracararea infracțiunilor, contravențiilor, conflictelor de interese și abaterilor

disciplinare în care aceștia sunt implicați, de a cerceta și întreprinde măsurile

corespunzătoare întru înlăturarea cauzelor și condițiilor, care au favorizat comiterea de

către polițiști a abaterilor disciplinare și faptelor ilegale, precum și de a fortifica

disciplina de serviciu.

4

Iar, pct.13 din Regulamentul menționat prevede că, petițiile și alte informații

depuse la IGP ce nu țin de competența exclusivă a Direcției se remit de către aceasta

subdiviziunilor competente, pentru examinare, în termenul și în condițiile stabilite de

lege. Or, potrivit pct. 11 lit. b) din Regulamentul menționat prevede că, Direcția

efectuează anchete de serviciu pe cazuri de rezonanță sporită.

De asemenea, instanța de apel a constatat că, Direcția inspectare efectiv a IGP și-

a exercitat dreptul discreționar în corespundere cu art. 16 din Codul administrativ și

prin urmare a remis în temeiul art. 74 din Codul administrativ, Departamentului de

Poliție mun. Chișinău, petiția reclamantului/apelant Dimitrov Alexei, pentru dispunerea

examinării conform competenței a actului de sesizare cu referire la pretinsele acțiuni

abuzive ale ofițerului de sector al IP Centru al DP a mun. Chișinău, Curianov Mihail.

Mai mult, instanța de apel a constatat că plângerea apelantului Dimitrov Alexei

a fost examinată de conducerea Inspectoratului de poliție Centru al Departamentului de

Poliție a mun. Chișinău, în limitele Hotărârii Guvernului nr.409 din 07.06.2017 privind

aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne în coroborate cu Hotărârea Guvernului nr.629 din

08.08.2017 pentru aprobarea Codului de etică și deontologie al funcționarului public cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar potrivit răspunsului nr.D-

1452/19 din 25 septembrie 2019, lui Dimitrov Alexei i s-a comunicat despre faptul că

în acțiunile lui Curianov Mihail nu au fost depistate careva derogări de la legislația în

vigoare.

Instanța de apel a stabilit că în cadrul examinării plângerii depuse de apelantul

Dimitrov Alexei a fost pornită o procedură administrativă, în cadrul căreia s-a examinat

raportul depus de Curianov Mihail din 23 septembrie 2019 (f.d.49), a fost citat

petiționarul Dimitrov Alexei pentru a fi audiat asupra cazului (f.d.45-46), iar ca urmare

a fost luată o decizie pe caz de sistare a examinării plângerii (f.d.34).

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a concluzionat că instanța de fond

întemeiat a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată, reieșind din cumulul probelor

administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în consecință

hotărârea emisă fiind legală și întemeiată, iar argumentele expuse de către apelant fiind

lipsite de substanță obiectivă.

La 11 mai 2021, prin intermediul oficiului poștal (f.d.235, vol. I), Dimitrov

Alexei, reprezentat de avocatul Gamurari Victoria, a depus la Curtea de Apel Chișinău

cerere de recurs nemotivată, prin care a solicitat casarea integrală a deciziei din 20

aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 06 august 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii integral

(f.d.234, vol. I).

La 11 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal (f.d.4, vol. II), Dimitrov

Alexei, reprezentat de avocatul Gamurari Victoria, a prezentat Curții Supreme de

Justiție motivarea recursului împotriva deciziei din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.1-3, vol. II).

În motivarea recursului, Dimitrov Alexei și-a manifestat dezacordul cu soluția

pronunțată de instanța de apel, reiterând circumstanțele de fapt și de drept expuse atât

în cererea de chemare în judecată cât și cererea de apel, concomitent invocând că

instanțele de judecată incorect au interpretat normele de drept aplicabile cazului.

5

Suplimentar, Dimitrov Alexei a indicat că nu este clar motivul pentru care

Direcția Inspectare Efectiv a refuzat examinarea plângerii fiind remisă spre examinare

instituției inferioare.

Recurentul a menționat că competența Direcției Inspectare Efectiv este una certă

și demonstrată prin răspunsul parvenit ulterior, prin care confirmă existența abaterii

disciplinare.

Recurentul consideră că prin lipsa unei soluții pe marginea plângerii dânsului i

s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, iar prin soluția oferită de instanțele de

judecată, acestea au dat dovadă de lipsă de implicare la examinarea cauzei.

Recurentul consideră că Inspectoratul General de Poliție, Direcția Inspectare

Efectiv, urma să dea curs plângerii sale, să efectueze o anchetă promptă, complexă și

să îi ofere posibilitatea de prezenta probele pe care le deține or, de către angajatul

poliției Mihail Curianov au fost încălcate normele de etică și deontologie ale

polițistului.

Conform art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 20 aprilie 2021.

La 28 mai 2021, Dimitrov Alexei a recepționat decizia motivată, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție DS8001661856AS (f.d.232, vol. I).

La 11 mai 2021, prin intermediul oficiului poștal (f.d.235, vol. I), Dimitrov Alexei,

reprezentat de avocatul Gamurari Victoria, a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere

de recurs nemotivată (f.d.234, vol. I), iar la 11 iunie 2021, prin intermediul oficiului

poștal (f.d.4, vol. II), a prezentat Curții Supreme de Justiție motivarea recursului

împotriva deciziei din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.1-3, vol. II),

solicitând casarea integrală a deciziei din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a

hotărârii din 06 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei

decizii noi de admitere a acțiunii integral.

Astfel, instanța de recurs constată că recursul a fost depus cu respectarea

termenului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 16, 24 și 30 iunie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților copia cererii de recurs depusă de Dimitrov Alexei, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisorile de însoțire anexate

la materialele dosarului (f.d.238, 242, vol. I, f.d.5, vol. II). Materialele dosarului atestă

Curianov Mihail nu a recepționat cererea de recurs, fiind restituită în adresa instanței

cu mențiunea „nereclamat” (f.d.18-20,vol. II).

La 22 iunie 2021, Inspectoratul General al Poliției a depus referință prin care a

solicitat declararea inadmisibilă a cererii de recurs depusă de Dimitrov Alexei din cauza

6

nerespectării prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (f.d.243-244, vol.

I).

Prin referința depusă la 07 iulie 2021, Inspectoratul General al Poliției a solicitat

declararea inadmisibilă a cererii de recurs depuse de Dimitrov Alexei împotriva deciziei

din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar în eventualitatea în care recursul

recurentului va fi declarat admisibil, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de

recurs, cu menținerea deciziei contestate (f.d.7-15, vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, alte referinței nu au parvenit.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

7

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de Dimitrov Alexei, reprezentat de avocatul

Gamurari Victoria, este inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Dimitrov Alexei, reprezentat de avocatul Gamurari Victoria, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

8